PSIHOLOGIE EDUCATIONALA. Suport de curs

Coord: Daniela Popa
Editura Presa Universitara Clujeana
Colectia Pedagogia
An aparitie : 2021
Editia I
ISBN 978‐606‐37‐1346‐0
Nr pagini : 
Format ebook
pdf gratuit la editura

Descrierea editurii:

        Lucrarea abordează teme de actualitate pentru psihologia educațională, fiind atât un suport de curs valoros și foarte bine structurat pentru studenți, cât și o lucrare de interes pentru toți specialiștii care sunt preocupați de temele cele mai importante din domeniul psihologiei educației. Cartea cuprinde 13 capitole care fac referire la cele mai importante teme din domeniul educațional, cu accent pe dezvoltare, învățare și factorii psihologici ai învățării. Fiecare capitol se remarcă prin fundamentarea teoretică riguroasă, prin prezentarea detaliată și riguroasă a celor mai relevante modele teoretice ale motivației, învățării, grupurilor școlare sau ale dezvoltării.

Cuprins:

Cuvânt înainte  5

Unitatea de învăţare 1. Introducere în Psihologia educațională  9

Autor: Lect. dr. Ramona Henter

Unitatea de învăţare 2. Dezvoltarea cognitivă şi a limbajului 23

Autor: Conf. dr. Daniela Popa

Unitatea de învăţare 3. Dezvoltarea socială, emoțională şi morală  41

Autor: Conf. dr. Daniela Porumbu

Unitatea de învăţare 4. Diversitatea în câmpul educațional. Cerinţe educaţionale speciale   63

Autor: Lect. dr. Nicoleta Raluca Lupu

Unitatea de învăţare 5. Personalitatea elevului  99

Autor: Conf. dr. Laura David

Unitatea de învățare 6. Teorii şi forme ale învățării  123

Autor: Lect. dr. Alina Raluca Turculeț

Unitatea de învăţare 7. Rolul factorilor non-cognitivi în învăţare 143

Autor: Lect. dr. Ramona Henter

Unitatea de învățare 8. Autoreglarea procesului de învățare 161

Autor: Lect. dr. Ramona Henter

Unitatea de învăţare 9. Ergonomia activităţii școlare  177

Autor: Lect. dr. Nicoleta Raluca Lupu

Unitatea de învăţare 10. Managementul grupului de elevi  209

Autor: Lect. dr. Alina Raluca Turculet

Unitatea de învăţare 11. Succes și eșec școlar  225

Autor: Lect. dr. Alina Raluca Turculeț

Unitatea de învăţare 12. Cunoașterea elevilor  241

Autor: Conf. dr. Laura David

Unitatea de învăţare 13. Creativitatea în context școlar   265

Autor: Conf. dr. Laura David

DE LA FREUD LA JUNG. O schimbare de paradigma

Autor: Daniela Sorea
Editura  Presa Universitara Clujeana
An aparitie :2019
Editia I
ISBN 978‐606‐37‐0659‐2
Nr pagini : 199
Format e-book
pdf gratuit la editura

Descrierea editurii:

Încercând să adune într-un întreg coerent diversele aspecte ale caracterului paradigmatic al gândirii lui Carl Gustav Jung, lucrarea pledează pentru orientarea contemporană spre o accepţiune unitară, integratoare a lumii. Acestei accepţiuni conceptul de cauzalitate globală îi este notă definitorie, iar sistemul ideatic jungian fericită expresie. O bună parte dintre subcapitolele lucrării au constituit miezul unor studii, articole și prezentări distincte. Ele au fost așezate aici la locurile lor, recuperator, asemenea pieselor unui puzzle. Textele în care conținuturile lor se regăsesc sunt semnalate ca indicații bibliografice la sfârșitul titlurilor subcapitolelor respective.

Cuprins:

INTRODUCERE   8

I. STATUTUL COGNITIV AL SIMBOLULUI   10

I.1. Semiotică şi semiologie  10

I.2. Statutul pre-saussurian al simbolului  12

I.3. Mutaţii în statutul cognitiv al simbolului  14

I.4. Abordări restaurative ale simbolicului  16

I.5. Imaginaţie şi imaginar la G. Durand  17

II. C.G. JUNG. TRĂSĂTURILE DEFINITORII ALE SISTEMULUI SĂU IDEATIC  23

II.1. Repere biografice  23

II.2. Premise filosofice la discursul lui C. G. Jung  25

II.2.1. Vecinătăţi conceptuale  25

II.2.2. Dimensiunea hermeneutică a demersului lui C. G. Jung  26

II.2.3. Hermeneutică şi Heraclit   27 

II.2.4. Receptarea gândirii orientale în psihologia analitică  29

II.3. Premise psihologice la discursul lui C. G. Jung. Dimensiunea socio-antropologică a psihanalizei  30

II.3.1. Sigmund Freud şi terapia psihanalitică   30

II.3.1.1. S. Freud: note biografice şi premise ideatice   30

II.3.1.2. Presupoziţiile discursului freudian  33

II.3.1.3. Relevanţa antropologică a sexualităţii în psihanaliză  38

II.3.1.4. Reprezentarea freudiană a nevrozei   40

II.3.1.5. Statutul visului în terapia psihanalitică   41

II.3.1.6. Rezistenţă, refulare, transfer şi contratransfer   43

II.3.1.7. Simbol şi simbolizare la S. Freud   45

II.3.1.8. Situsul psihanalitic al interpretării   46

II.3.1.9. Psihanaliza ca Weltanschauung   48

II.3.1.10. Eros şi Thanatos   52

II.3.2. Particularităţi epistemologice ale psihanalizei   53 

II.3.2.1. Ştiinţificitatea discursului freudian   53

II.3.2.2. Subiectivitatea discursului freudian   56

II.3.3. Psihanaliză şi nazism 58 

II.3.3.1. Freud şi Jung: perspectiva elveţiană 58

II.3.3.2. Freud şi Jung: perspectiva vieneză  60

II.3.3.3. Semnificaţia încărcăturii afective a relaţiei dintre Freud şi Jung 61

II.3.3.4. Naivitate şi nazism la C. G. Jung  62

II.4. Articulările conceptuale ale gândirii lui C. G. Jung. Dimensiunea socio-antropologică a psihologiei analitice  70

II.4.1. Semnificaţia antropologică a procesului de individuaţie  70

II.4.1.1. Dimensiunea teleologică a individuaţiei  70

II.4.1.2. Etapele procesului individuator  72

II.4.1.3. Confruntarea edificatoare cu arhetipurile  73

II.4.1.4. Natura simbolică a arhetipurilor  75

II.4.2. Structura şi dinamica psihicului uman  78

II.4.2.1. Conştient şi inconştient în accepţiunea lui C. G. Jung  78

II.4.2.2. Inconştientul colectiv   81

II.4.2.3. Conceptul de libido în psihologia analitică  82

II.4.2.4. Simbol şi gândire simbolică la C. G. Jung   84

II.4.2.5. Tipuri şi funcţii psihice  86

II.4.2.6. Statutul antropologic al contrariilor în psihologia analitică  88

II.4.2.7. Complexele inconştientului personal   89

II.4.3. Arhetipurile inconştientului colectiv   90

II.4.3.1. Natura şi funcţia arhetipurilor   90

II.4.3.2. Umbra   94

II.4.3.3. Persona   96

II.4.3.4. Anima şi animus   96

II.4.3.5. Sinele şi relaţia acestuia cu Eul în accepţiunea lui C. G. Jung  99

II.4.3.6. Copilul divin, mama şi renaşterea   104

II.4.3.7. Mandala în psihologia analitică   107

II.4.3.8. Proiecţie, posedare şi inflaţie  110

II.4.4. Dimensiunea terapeutică a psihologiei analitice  112

II.4.4.1. Boala şi terapia în psihologia analitică  112

II.4.4.2. Visele şi metoda amplificării în psihologia analitică  117

II.4.4.3. Transfer şi contratransfer în psihologia analitică  120

II.4.5. Expresii culturale ale procesului individuator 121

II.4.5.1. Alchimie şi individuaţie  121

II.4.5.2. Mitul şi basmul la C. G. Jung   123

II.4.5.3. Dumnezeu şi reprezentarea Lui arhetipală 124

II.4.5.4. Dimensiunea religioasă a procesului individuator  126

II.4.6. Etică şi individuaţie la C. G. Jung  129

II.4.7. Particularităţi epistemologice ale psihologiei analitice 131

II.4.7.1. Spirit şi suflet în accepţiune analitică 131

II.4.7.2. Spirit şi materie în discursul jungian  132

II.4.7.3. Situsul epistemic al psihologiei analitice  133

II.4.7.4. Slăbiciuni argumentative la C.G. Jung  137

III. STATUTUL PARADIGMATIC AL GÂNDIRII LUI C. G. JUNG  141

III.1. Conceptul de paradigmă în accepţiunea lui Th. Kuhn  141

III.2. Noua paradigmă a fizicii contemporane  142

III.2.1. Aspectul microfizic al realului  142

III.2.2. David Bohm şi plenitudinea înfăşurată a lumii  145

III.3. Mutaţii epistemologice consecvente schimbării de paradigmă in fizică 147

III.3.1. Caracterul holist al noii fizici  147

III.3.2. Îndrăzneli epistemologice  148

III.4. De la Freud la Jung: o schimbare de paradigmă  154

III.4.1. Mecanicismul lui Freud şi holismul lui Jung  154

III.4.2. Diferenţieri terapeutice  156

III.4.3. Semnificaţia antropologică a religiei în psihanaliză 161

III.4.4. Semnificaţia antropologică a religiei în psihologia analitică 165

III.4.5. Semnificaţia paradigmatică a raportărilor la religie  173

III.4.6. Dimensiunile paradigmatice ale gândirii lui C. G. Jung 174

III.5. Convergenţe ideatice  175

III.5.1. Transdisciplinaritatea ca Weltanschauung  175

III.5.2. Deschideri epistemologice spre o cunoaştere totalizatoare 179

III.5.3. Basmele în procesul educaţional contemporan 180

III.6. Concordanţa articulărilor conceptuale ale gândirii lui Jung cu trăsăturile definitorii ale fizicii contemporane 183

III.6.1. Interesul lui Jung pentru sincronicităţi 183

III.6.2. Recuperări epistemologice în orizontul noii paradigme a fizicii 186 

CONCLUZII 188

BIBLIOGRAFIE 191 

COMUNICAREA. O abordare interdisciplinara

Autor: Sofia Bratu
Editura Presa Universitara Clujeana
An aparitie : 2023
Editia I
ISBN  978-606-37-1802-1
Nr pagini : 210
Format e-book
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti

Descrierea editurii:

        Actuala societate este caracterizată de o concurență acerbă în orice domeniu, de dorința individului, dar și a organizațiilor de a ști ce gândesc ceilalți despre ei, de necesitatea îndepărtării barierelor de comunicare, de realizarea, implementarea și menținerea unei imagini sociale pozitive. În aceste condiții, rolul comunicării este incontestabil. Dacă în legătură cu importanța rolului comunicării nu mai există nicio îndoială, asupra apariției, evoluției și definirii acestui important domeniu încă există opinii divergente.

Cuprins:

Prefață  7

I. Introducere în comunicare  15

I.1. Dificultăți în definirea comunicării 15

I.2. Aspecte generale în definirea și înțelegerea comunicării  23

I.3. Elemente comune în procesul de comunicare  26

II. Evoluția comunicării și a cercetării comunicării  33

II.1. Principale etape în dezvoltarea comunicării  33

II.2. Repere din istoria cercetării comunicării  40

II.3. Contribuția școlii de la Chicago  49

II.4. Contribuția școlii de la Palo Alto  58

III. Clasificarea comunicării  69

III.1. Criterii de clasificare și tipuri de comunicare  69

IV. Funcțiile comunicării  77

IV.1. Funcțiile comunicării la nivel individual  77

IV.2. Funcțiile comunicării la nivel de grup 80

IV.3. Funcțiile comunicării la nivel public 82

V. Barierele și tulburările în comunicare 83

V.1. Clasificarea barierelor în comunicare  83

V.2. Tulburări de limbaj  84

V.3. Tulburări în comunicarea nonverbală  90

VI. Comunicarea verbală 93

VI.1. Particularitățile comunicării verbale 93

VI.2. Stilurile de comunicare  97

VII. Limbajul – instrument al comunicării 111

VII.1. Distincția limbă-limbaj  111

VII.2. Tipuri de limbaj  116

VII.3. Specificul limbajului articulat natural  118

VII.4. Funcțiile limbajului  123

VIII. Informația – resursa comunicării 129

VIII.1. Informația-semantică și definiții 129

VIII.2. Surse și instrumente de informare 133

VIII.3. Selectarea informațiilor 141

IX. Comunicarea nonverbală  147

IX.1. Considerații generale: definiții, axiome  147

IX.2. Funcțiile comunicării nonverbale  153

IX.3. Clasificarea comunicării nonverbale. tipologie  156

X. Factorii ce influențează comunicarea verbală 179

X.1. Factorii de natură psihologică  179

X.2. Factorii de natură socioculturală 184

X.3. Boala factor de influență in procesul comunicării  193

Bibliografie  205

CERCETAREA EDUCATIONALA. Vol. I. Coordonate generale ale activităților de cercetare; Vol. II. Repere metodologice și instrumentale

Autor: Claudia-Alina Crisan,Musata-Dacia Bocos,Cornelia Stan,

Editura Presa Universitara Clujeana
An aparitie : 2021
Editia I 
ISBN vol I 978-606-37-1335-4

ISBN vol II 978-606-37-1336-1
Nr pagini : 316; 248
Format 170 x 240
Pretul la data postarii :  Vol I lei 44 la librarie.net, 57 lei la libris

Vol II 50 lei la libris

Descrierea editurii:

        Ințeleasă drept ansamblu sistematic și interpretativ de cunoștințe și de modalități de a produce cunoștințele într‐un anumit domeniu al cunoașterii, știința ne ajută să cunoaștem riguros și obiectiv realitatea, lumea în care trăim și acționăm. Practic, știința, prin toate achizițiile ei, asigură fundamentele solid configurate ale acțiunilor umane.

        În cercetarea educațională sunt utilizate metode specifice de colectare și analiză sistematică a datelor, selectate de fiecare dată în funcție de tipologia investigației ce urmează a fi întreprinsă. Pentru a evita eventualele confuzii se impune, mai întâi, o clarificare terminologică și o diferențiere clară între metoda de cercetare și metoda didactică. Astfel, metodele de cercetare sunt proceduri specifice utilizate de către cercetător în colectarea și analiza datelor pentru a investiga și identifica fenomene, situații, fapte și relații dintre acestea. În schimb, metodele didactice sunt proceduri prin care cadrul didactic provoacă învățarea elevilor.

Cuprins:

CAPITOLUL I. CERCETAREA EDUCAȚIONALĂ – STATUT, CARACTERISTICI, CLASIFICĂRI – Mușata - Dacia Bocoș  9 

I.1. Ce este cercetarea educațională?  9 

I.2. Finalitățile cercetării educaționale  12 

I.3. Funcțiile cercetării educaționale   14 

I.4. Caracteristicile cercetării educaționale   15 

I.5. Importanța cercetării educaționale   17 

I.6. Tipuri de cercetare educațională. Taxonomii posibile  18 

Bibliografie  25 

CAPITOLUL II. ETAPELE CERCETĂRILOR EDUCAȚIONALE – Mușata - Dacia Bocoș 27 

II.1. Etapele și subetapele cercetărilor educaționale  27 

II.2. Problematica ipotezelor cercetărilor educaționale 49 

II.2.1. Ce este ipoteza cercetării?  49 

II.2.2. Condițiile unei ipoteze „bune”  53 

II.2.3. Caracteristicile ipotezelor  54 

II.2.4. Generarea, elaborarea, rafinarea și testarea ipotezelor cercetării  55 

II.2.5. Tipuri de ipoteze  60

Bibliografie  64 

CAPITOLUL III. DESIGNUL CERCETĂRILOR EDUCAȚIONALE – Cornelia Stan  65 

III.1. Cercetările cantitative 66 

III.2. Cercetările calitative  67 

III.3. Tipuri de designuri cantitative și calitative 68 

Bibliografie  87 

CAPITOLUL IV. EȘANTIONAREA ÎN CERCETĂRILE EDUCAȚIONALE – Cornelia Stan  89 

IV.1. Eșantionarea subiecților   89 

IV.1.1. Populație, eșantion, eșantionare – delimitări conceptuale  89 

IV.1.2. Reprezentativitatea eșantionului de subiecți 92 

IV.1.3.Tehnici de eșantionare  100 

IV.2. Eșantionarea conținuturilor 111 

IV.3. Exerciții de eșantionare 117 

Bibliografie  118 

CAPITOLUL V. ETICA CERCETĂRII EDUCAȚIONALE – Mușata - Dacia Bocoș 121

V.1. Aspecte etice în etapa premergătoare cercetării 124 

V.2. Aspecte etice și deontologice în etapa cercetării propriu - zise  127 

V.3. Aspecte etice și deontologice după desfășurarea cercetării 129 

Bibliografie  133 

CAPITOLUL VI. SCRIEREA ACADEMICĂ – Mușata - Dacia Bocoș, Ciprian Baciu, Ana - Maria Purcar 135 

VI.1. Ce este scrierea academică și de ce este ea necesară?  135 

VI.2. Caracteristicile scrierii academice 138 

VI.3. Principii ale scrierii academice 140 

VI.4. Citarea surselor bibliografice în text 146 

VI.5. Consemnarea surselor bibliografice  152 

VI.6. Întocmirea listei bibliografice/ listei de referințe bibliografice .155 

VI.7. Componentele lucrărilor în științele educației 175 

Bibliografie  181 

CAPITOLUL VII. STRUCTURAREA, REDACTAREA ȘI SUSȚINEREA LUCRĂRILOR DE CERCETARE ÎN EDUCAȚIE – Cornelia Stan, Mușata - Dacia Bocoș 183 

VII.1. Structurarea lucrărilor de cercetare – repere generale  183 

VII.2. Redactarea lucrărilor de cercetare – recomandări generale  192 

VII.3. Prezentarea lucrărilor de cercetare – recomandări generale 193 

Bibliografie  196 

CAPITOLUL VIII. PREZENTAREA LUCRĂRII „VALENȚELE COOPERĂRII DINTRE INSTITUȚII MEDICO - SANITARE ȘI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR, ÎN IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE” – DIANA - CRINA MARIN, MUȘATA - DACIA BOCOȘ  197 

CAPITOLUL IX. PREZENTAREA LUCRĂRII „REZILIENȚA CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI COVID - 19. CERCETAREA FACTORILOR CARE AU ASIGURAT CALITATEA PREDĂRII LA DISTANȚĂ” – LAVINIA - IOANA VERDEȘ, MUȘATA - DACIA BOCOȘ 269

CAPITOLUL X.  METODE DE CERCETARE ÎN EDUCAȚIE – Emanuel - SebastianTurda,  Claudia - Alina Crișan, Ion Albulescu 9

X.1. Metodele de cercetare – delimitări conceptuale 9

X.2. Metodele de cercetare – clasificări 11

X.3. Metoda observației  15

X.3.1. Delimitări conceptuale  15

X.3.2. Tipologii ale metodei observației 16

X.3.3. Caracteristicile metodei observației  19

X.3.4. Avantajele și dezavantajele metodei observației 22

X.3.5. Modalități de colectare a datelor  23

X.4. Metoda interviului 23

X.4.1. Delimitări conceptuale  23

X.4.2. Tipologii ale metodei interviului 23

X.4.3. Avantajele și dezavantajele metodei interviului  31

X.4.4. Modalitate de colectare a datelor 32

X.5. Metoda focus grup 32

X.5.1. Delimitări conceptuale  32

X.5.2. Etapele metodei focus grup 34

X.5.3. Avantajele și dezavantajele metodei focus grup  37

X.5.4. Modalitate de colectare a datelor 38

X.6. Metoda anchetei/ sondajului  38

X.6.1. Delimitări conceptuale  38

X.6.2. Particularitățile metodei sondajului 39

X.6.3. Etapele planificării sondajului  41

X.6.4. Tipuri de sondaj  42

X.6.5. Avantaje și dezavantaje 46

X.6.6. Instrumente de colectare a datelor  48

X.7. Metoda studiului de caz  48

X.7.1. Delimitări conceptuale  48

X.7.2. Particularitățile metodei studiului de caz  49

X.7.3.Tipologii ale studiului de caz  50

X.7.4. Metodologia studiului de caz 50

X.7.5. Avantajele și dezavantajele metodei studiului de caz 53

X.7.6. Instrumente de colectare a datelor  53

X.8. Metoda experimentului  54

X.8.1. Delimitări conceptuale  54

X.8.2. Particularitățile metodei experimentului  54

X.8.3. Tipuri de experimente în științele educației  57

X.8.4. Avantajele și dezavantajele metodei experimentului 57

X.8.5. Instrumente de colectare a datelor  58

X.9. Metoda analizei de conținut  58

X.9.1. Delimitări conceptuale  58

X.9.2. Etapele metodei analizei de conținut 59

X.9.3. Avantajele și dezavantajele metodei analizei de conținut  62

X.9.4. Modalități de colectare a datelor  63

Bibliografie  63

CAPITOLUL XI.  INSTRUMENTE DE COLECTARE A DATELOR – Claudia - Alina Crișan, Emanuel - Sebastian Turda, Ion Albulescu 73

XI.1. Instrumentele de colectare a datelor – generalități 73

XI.1.1. Delimitări conceptuale 73

XI.1.2. Cerințele fundamentale ale instrumentelor de colectare a datelor 76

XI.1.3. Tipologia instrumentelor de colectare a datelor  78

XI.2. Formularele de anchetă  79

XI.2.1. Delimitări conceptuale 79

XI.2.2. Etapele construcției formularelor de anchetă  80

XI.2.3. Chestionarul  84

XI.2.4. Opinionarul sau chestionarul de opinie 91

XI.2.5. Scalele de atitudini  93

XI.2.6. Scalele de evaluare  100

XI.3. Protocoalele  103

XI.3.1. Listele de verificare  104

XI.3.2. Grilele de observație 106

XI.3.3. Protocolul de interviu  112

XI.4. Testele 120

XI.4.1. Testele psihometrice 121

XI.4.3. Testele de cunoștințe/ pedagogice 

Bibliografie  139

CAPITOLUL XII.  METODE ȘI INSTRUMENTE DE MĂSURARE,  PREZENTARE ȘI PRELUCRARE CANTITATIVĂ A DATELOR – Ciprian Baciu, Emanuel - Sebastian Turda, Ion Albulescu  147

XII.1. Statistica descriptivă  147

XII.2. Statistica inferențială  151

XII.3. Comparația statistică  155

XII.4. Utilizarea programului Microsoft Excel pentru prelucrarea matematico - statistică și prezentarea datelor 163

XII.4.1. Utilizarea funcțiilor statistice pentru analiza datelor 163

XII.4.2. Utilizarea pachetului de analiză pentru prelucrarea datelor  169

Bibliografie  188

CAPITOLUL XIII.  ANALIZA ȘI PRELUCRAREA DATELOR ÎN CERCETAREA CALITATIVĂ – Claudia - Alina Crișan 189

XIII.1. Analiza calitativă a datelor – delimitări conceptuale  189

XIII.2. Perspectiva procesuală a codării datelor calitative  191

XIII.3. Metode și strategii de codare  193

XIII.4. Codarea manuală vs. codarea asistată de calculator – CAQDAS 203

XIII.5. Validitate și fidelitate în cercetarea calitativă  212

XIII.6. Etica privind manipularea datelor în cercetarea calitativă  214

Bibliografie  217

CAPITOLUL XIV.  ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE CERCETARE CALITATIVĂ – Claudia - Alina Crișan  221

XIV.1. Raportul de cercetare – delimitări conceptuale  221

XIV.2. Strategii în elaborarea raportului de cercetare  222

XIV.3. Formularea argumentelor convingătoare 227

XIV.3.1. Argumentarea științifică în rapoartele de cercetare – delimitări conceptuale  227

XIV.3.2. Strategii de argumentare științifică   229

XIV.3.3. Repere în construirea argumentelor științifice  229

XIV.4. Componentele raportului de cercetare calitativă  235

XIV.4.1. Pașii în redactarea raportului de cercetare calitativă  235

XIV.4.2. Raportul de cercetare calitativă  237

XIV.5. Modalități de expunere a rezultatelor cercetării calitative 239

XIV.5.1. Raportul științific  240

XIV.5.2. Raportul adresat publicului larg  241

XIV.5.3. Prezentarea de tip poster 242

Bibliografie  246

MORALA CRESTINA SI ETICA POSTMODERNA. O intalnire necesara

Autor: Stefan Iloaie
Editura Presa Universitara Clujeana
An aparitie : 2009
Editia I
ISBN 978-973-610-944-7
Nr pagini : 240
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf pe scribd

Descrierea editurii:

        Volumul se doreşte a fi o analiză a fenomenului postmodern din perspectivă teologică, cu deschidere interdisciplinară spre filosofie şi sociologie. Trăim o epocă principial devalorizată şi devalorizantă. Duhul impersonal al altei lumi axiologice ne cuprinde pas cu pas. în locul credinţei – misticismul sau nimicul; în locul moralităţii – autonomia; în locul frumuseţii interioare – cea exterioară: trupul; în locul neamului – individul; în locul lui Dumnezeu – eu. Totul se relativizează, iar procesul este, pentru mediul românesc, abia la început. Occidentul european a demonstrat deja fenomenul prin lucrări ale unor personalităţi precum Gilles Lipovetsky şi Zygmunt Bauman.             Lucrarea este inedită în literatura noastră de specialitate, ca analiză a contactului moralei creştine cu etica postmodernă în spaţiul religios şi cultural românesc, prin abordarea realizată din mediul teologic ortodox. Interogaţia majoră pe care tratarea de faţă o lansează este: Care sunt şansele credinţei de a oferi un răspuns serios relativismului moral promovat de postmodernism? Care sunt caracteristicile specifice credinţei ortodoxe care folosesc cel mai bine în cazul contactului cu acest tip de provocare? Cum să fie aplicate ele, astfel încât întâlnirea dintre credinţa ortodoxă şi relativismul religios-moral să-i propună creştinului secolului XXI alternative viabile pentru păstrarea şi manifestarea credinţei sale şi pentru o dezvoltare a valorilor religioase şi sociale perene?

Cuprins:

Introducere. Creştinismul in postmodemitate 5 

1. Fenomenele contemporane şi dezrădăcinarea  11 

1.1. Globalizarea: lumea la dispozitia omului 13 

1.2. Secularizarea: religia sub presiunea relativismului uman 28 

1.3. Postmodemismul etic: criza valorilor  41 

2. Specificul eticii postmoderne   55 

2.1. Morala fară religie  57 

2.2. Relativismul moral si ambiguitatea  73 

2.3. Noul sens al datoriei morale   90 

2.4. Autoritatea individuală şi autonomizarea umanului  103 

2.5. Egocentrismul şi confortul moral  121 

3. Specificul moralei creştine in context postmodern  133 

3.1. Libertate, credintă şi faptă bună. Autoritatea teocentrică 135 

3.2. Omul - persoana tainică  152 

3.3. Taina aproapelui  162 

3.4. Spre o ieşire din criză: responsabilizarea omului contemporan .188 

Epilog. Provocările postmoderne şi valorile morale 223 

Bibliografie 231 

PSIHOLOGIA ADOLESCENTEI SI A TINERETII. Dezvoltare, educatie si interventie

Autor: Gratiela Sion
Editura Presa Universitara Clujeana
Colectia
An aparitie :2018
Editia I
ISBN 978‐606‐37‐0482‐6
Nr pagini : 208
Format e-book
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf gratuit la editura

Descrierea editurii:

        Adolescenții zilelor noastre este necesar sa se adapteze unor schimări ce au loc peste tot în lume, schimbări de o anvergură, accelerare și consistență cu care omenirea nu a mai avut experiență până în prezent. Forțele globale fără precedent modelează sănătatea și bunăstarea celei mai mari generații de persoane cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani în istoria omenirii. Mobilitatea populației, comunicațiile globale, dezvoltarea economică și durabilitatea ecosistemelor, determină viitorul curs pentru această generație și, pe termen lung, pentru omenire. (Lamy, Bachelet, Barber, et al., 2013) În același timp, cercetările în domeniu au ajuns la noi înțelegeri ale adolescenței ca o fază critică în pentru atingerea potențialului uman (UN. Transforming our world, 2015).

Cuprins:

Partea I. Studiul vârstelor – adolescența și tinerețea  8

1.1. Schimbări de perspectivă privind studiul dezvoltării în adolescență  8

1.2. Adolescența. Dificultăți de definire  9

1.2.1. Adolescența – debutul afirmării sinelui  12

1.2.2. Adolescența ca etapă a transformărilor complexe  13

1.2.3. Adolescența – stadiul premergător vârstei adulte  15

1.2.4. Etape ale dezvoltării în adolescență  15

1.3. Teorii ale dezvoltării – cadre de analiză pentru dezvoltarea în adolescență și tinerețe  18

1.3.1. Cohorta și generația – influențe asupra dezvoltării: dezvoltarea alături de ceilalți într-o lume socială  18

1.3.2. Perspective teoretice în contrast: schimbare furtunoasă vs. continuitate armonioasă în dezvoltarea adolescentului – G. Stanley Hall și Leta Hollingworth  20

1.3.3. Perspectiva umanistă: concentrarea pe calitățile unice ale ființelor umane  22

1.3.4. Perspectiva contextuală: o abordare extensivă a dezvoltării  25

1.3.5. Kurt Lewin: Teoria câmpului și adolescența  31

1.3.6. Abordarea neuro-cognitivă  32

1.4. Principalele sarcini ale dezvoltării în adolescență  37

1.4.1. Conceptualizarea sarcinilor de dezvoltare ale adolescenței – Robert Havighurst  37

1.4.2. Reconfigurarea relațiilor sociale  39

1.4.3. Roluri sociale noi și dimensiuni psihosexuale  39

1.4.4. Imaginea corporală și modificări de autopercepție  40

1.4.5. Relațiile cu părinții și independența emoțională  40

1.4.6. Pregătirea pentru căsătorie și viața de familie  40

1.4.7. Independența economică  41

1.4.8. Dezvoltarea simțului etic și a unui sistem de valori propriu  41

1.4.9. Dorința de a dezvolta un comportament social responsabil  41

1.4.10. Pregătirea pentru viața profesională  41

1.5. Cele patru întrebări-cheie ale adolescenței  42

1.6. Tinerețea și tânărul adult – vârsta adultă emergentă    44

1.6.1. Perioada de tinerețe  48

1.6.2. Studii și cercetări asupra populației tinere din România ultimelor decenii  59

1.6.3. Dinamica valorilor și populația tânără în context european  63

1.6.4. Extinderea perioadei de tinerețe – reconsiderarea tinereții  75

Partea a II a. Dezvoltarea proceselor psihice  77

2.1. Pubertatea – noi parametri de dezvoltare fizică  77

2.1.1. Transformările pubertale și adaptarea adolescenților  78

2.1.2. Transformările pubertale și adaptarea mediului social  79

2.1.3. Transformările privind imaginea și reprezentarea corporală  80

2.1.4. Atracția și exersarea ei – o dimensiune nouă  81

2.1.5. Preocuparea pentru imaginea corporală  82

2.1.6. Corpul ca obiect  83

2.2. Dezvoltarea cognitivă și moralitatea  84

2.2.1. Dezvoltarea cognitivă în perioada adolescenței  85

2.2.2. Dezvoltarea independenței și autonomiei  85

2.2.3. Stadiile dezvoltării morale  87

2.2.4. Morala și construcția idealului de viață  90

2.3. Dezvoltarea emoțională și identitatea  91

2.3.1. Dezvoltarea emoțională în termenii crizei  92

2.3.2. Anatomia identității  93

2.3.3. Criza de identitate  98

2.4. Geneza psihologică a încrederii  99

2.4.1. Imaginea de sine  100

2.4.2. Stima de sine  100

2.4.3. Dimensiunea diferențelor de gen  102

2.4.4. Dimensiunea diferențelor culturale  103

Partea a III a. Dezvoltarea socială și sferele socializării  104

3.1. Dezvoltarea socială în adolescență  104

3.1.1. Relațiile interpersonale  108

3.1.2. Grupul de prieteni  109

3.1.3. Mediul școlar  110

3.1.4. Mediul familial  112

3.1.5. Comunitatea  115

3.2. Familia și noua dinamică a grupului familial  118

3.2.1. Conflictele de idei  119

3.2.2. Conflictele afective și alegerea sexuală  120

3.2.3. Criza de autoritate  121

3.3. Grupul de referință și noile sale funcții  123

3.3.1. Trebuința de apartenență  123

3.3.2. Adaptarea prin comparare  124

3.3.3. Adaptarea prin conformare  125

3.4. Noul egocentrism și reciprocitatea relațională  127

3.4.1. Relațiile pe același nivel  127

3.4.2. Relațiile între generații  128

3.4.3. Egocentrismul relațional  128

3.5. Sexualitate și comportament sexual  129

3.5.1. Comportamentul sexual  130

3.5.2. Identitatea sexuală  132

3.5.3. Relațiile romantice în adolescență  133

3.6. Comportamentele de asumare a riscului  134

3.6.1. Asumarea riscului  135

3.6.2. Abuzul de substanțe  140

3.6.3. Cauze și factori favorizanți  140

3.6.4. Stadiile abuzului de substanțe  141

3.6.5. Situația în România  142

Partea a IV-a. Fragilitate și risc – tulburări asociate dezvoltării în adolescență și tinerețe  151

4.1. Tulburările de alimentație  151

4.1.1. Condiții și caracteristici favorizante  151

4.1.2. Tipuri de intervenție  154

4.2. Depresia și suicidul în adolescență  156

4.2.1. Stările depresive  156

4.2.2. Comportamentul suicidar  158

4.2.3. Modele de intervenție în suicid  163

4.3. Eșecul și abandonul școlar  165

4.4. Violența și delicvența juvenilă  167

4.4.1. De la comportamentul deviant la comportamentul delincvent  168

4.4.2. Măsuri de intervenție și prevenire  169

4.5. Specificul evaluării și intervenției psihologice  178

4.5.1. Evaluarea a problemelor psihologice la vârsta adolescenței și perspectiva dezvoltării  179

4.5.2. Norme generice cu privire la diagnoza psihologică a adolescențior  180

4.5.3. Sănătatea mintală a adolescenților: o provocare urgentă pentru cercetări și investiție socială  182

4.5.4. Politici de sănătate mintală și prevenire  183

4.5.5. Rolul factorilor de protecție psihosociali  185

Referințe bibliografice  187

INTRODUCERE IN METODOLOGIA CERCETARII CALITATIVE

Autor: Lucian T. Butaru

Editura Presa Universitara Clujeana

An aparitie : 2015, 2022
Editia a II-a rev
ISBN 978-606-37-1707-9
Nr pagini : 188
Format e-book
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti

pdf aici

Descrierea editurii:

        Cartea de față vizează primii pași făcuți în domeniul metodologiei cercetării calitative în științele sociale. Ca urmare, deși componenta critică este prezentă pretutindeni, am încercat, în măsura posibilului, să dau un aspect instrumental, chiar de rețetă, tuturor chestiunilor tratate.Am încercat să prezint cât se poate de simplu chestiuni complicate, contrar unei tendințe care procedează invers. E posibil ca, din această cauză, să pară că am recurs la simplificări nepermise. Totuși, nuanțele și detaliile la care am renunțat pot fi refăcute prin consultarea la prima mână a materialelor analizate pe care le-am citat. Momentele în care am tranșat divergențele sau cele în care am recomandat perspective alternative au fost semnalate corespunzător, pentru a fi tratate cu precauție, în cazul în care m-am înșelat. Ceea ce nu poate fi pus în carantină, în cazul în care m-am înșelat – aici e principala contribuție originală –, e modul în care am tratat metodele de analiză pornind de la metodologia implicită care părea să traverseze diversele tipuri de abordări, stiluri și curente teoretice.

Cuprins:

Introducere  5

Metode și tehnici pentru colectarea datelor calitative 11

Observația participativă 16

Notele de teren  33

Interviul nestructurat  40

Focus grup  58

Metode și tehnici pentru analiza datelor calitative   64

Analiza materialistă  72

Analiza culturală   101

Analiza funcțională   125

Analiza structurală   146

Bibliografie   177

ILUZII POZITIVE SAU SANATATE MENTALA ILUZORIE? Rolul convingerilor pozitive in sanatatea mentala

Autor: Bernáth Vincze Anna Emese
Editura Presa Universitara Clujeana
An aparitie : 2016
Editia I
ISBN 978-606-37-0009-5
Nr pagini : 212
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
pdf gratuit la editura

Descrierea editurii:

În prezent, psihologia a depășit simpla nevoie de a explora „suferințele sufletului”. Este clar că oamenii de azi ı̂și doresc mai mult decât alinarea propriilor suferințe sau simpla corectare a slăbiciunilor lor. Aceștia ı̂și doresc să fie speciali, să aibă o sănătate mentală optimă, bunăstare și o viață de calitate, trăită cu sens și integritate.

        Bernáth Vincze Anna Emese este lector la catedra de Psihologie Aplicată a Universității Babeș‐Bolyai, psiholog clinician și psihoterapeut cu o experiență de peste 15 ani ın domeniul psihologiei. Interesele sale stiințifice privesc ın principal impactul convingerilor pozitive asupra emoțiilor și comportamentului uman. De-a lungul carierei de psihoterapeut, datorită experienței câștigate ın programele de specializare la care a participat, autoarea a integrat ın practica tehnici psihoterapeutice multiple aparținând mai multor metode psihoterapeutice.

Cuprins:

LISTA TABELELOR  9

LISTA FIGURILOR 11

LISTA CU ABREVIERI UTILIZATE PE PARCURSUL LUCRĂRII  13

MULȚUMIRI  15

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE 17

PROBLEMATICA ȘI OBIECTIVELE LUCRARII  18

STRUCTURA LUCRARII  19

CAPITOLUL 1. ROLUL ILUZIILOR POZITIVE ÎN SĂNĂTATEA MENTALĂ  21

1.1. SANATATEA MENTALA ȘI STAREA DE BINE  21

1.1.1. Definiții conceptuale  21

1.1.2. Criterii și componente  22

1.2. ABORDAREA BIASARILOR POZITIVE DIN PERSPECTIVA TEORIILOR TRADIȚIONALE ALE PSIHOLOGIEI  24

1.2.1. Irațiune profundă: perspectiva psihodinamică  25

1.2.2. Rațiune profundă: perspectiva fenomenologică  25

1.2.3. Echilibru ıntre ratiune / irațiune: perspectiva cognitiv - comportamentală  27

1.3. ABORDAREA CONTEMPORANAǎ A BIASAǎRILOR POZITIVE IN AUTOPERCPEȚIE: ILUZIILE POZITIVE  28

1.3.1. Imaginea de sine iluzorie  29

1.3.2. Controlul iluzoriu  30

1.3.3. Optimismul iluzoriu  31

1.3.4. Limita optimă a iluziilor pozitive  32

1.4. DEZVOLTAREA CERCETARILOR REFERITOARE LA RELAȚIA ILUZIILOR

POZITIVE CU DIMENSIUNI ALE ADAPTARII PSIHICE  33

1.4.1. Iluziile pozitive ca resurse psihice ın protectia sănătății   34

1.4.2. Iluzii pozitive ca resurse psihice ın optimizarea sanătății mentale  37

Concluzii  39

CAPITOLUL 2. FAȚA „ÎNTUNECATĂ” A ILUZIILOR POZITIVE  41

2.1. CRITICA REFERITOARE LA TEORIA ADAPTARII COGNITIVE  41

2.1.1. Aspecte conceptuale și metodologice  41

2.1.2. Asocierea iluziilor pozitive cu mechanisme defensive și stimă de sine fragilă  43

2.2. SANATATEA MENTALA ILUZORIE  46

2.2.1. Mecanisme de apărare, comportament defensiv  47

2.2.2. Autoamăgirea și managementul impresiilor  49

2.2.3. Sănătate mentală iluzorie și reacția autonomă la stres  53

2.2.4. Negarea defensivă, ca factor de risc  53

2.2.5. Reactivitate electrodermală  55

2.2.6. Reactivitate cardiovasculară  55

Concluzii  57

2.3. PARADIGME DE EVALUARE ALE DEFENSIVITAǎȚII  57

2.3.1. Paradigma evaluării defensivității prin autoevaluare  58

2.3.2. Paradigma evaluării prin intermediul amintirilor timpurii  59

Concluzii   62

SINTETIZA CAPITOLELOR 1 ȘI 2  62

CAPITOLUL 3. ILUZII POZITIVE SAU SĂNĂTATE MENTALĂ ILUZORIE? DEZVOLTAREA UNUI MODEL TEORETICO-EXPERIMENTAL 65

3.1. STUDIUL 1. RELAȚIA ILUZIILOR POZITIVE CU SANATATEA MENTALA 65

3.1.1. Obiective și ipoteze  65

3.1.2. Metoda  66

3.1.2.1. Participanți  66

3.1.2.2. Procedură și instrumente  66

3.1.2.3. Descrierea instrumentelor  68

3.1.3. Rezultate  74

3.1.3.1. Caracteristici ale iluziilor pozitive  74

3.1.3.2. Relația iluziilor pozitive cu dimensiuni ale adaptării psihice  77

3.1.3.3. Relația iluziilor pozitive cu mecanismele de coping  92

3.1.3.4. Relații complexe ı̂ntre factori. Analiza de cale și de mediere  94

3.1.4. Discuții  100

3.1.4.1. Relația iluziilor pozitive cu dimensiuni ale adaptării psihice  100

3.1.4.1. Răspuns la critică  104

3.1.5. Concluzii  105

3.1.6. Limitele cercetării  106

3.2. STUDIUL 2. SANATATEA MENTALA ILUZORIE. DEOSEBIREA ILUZIILOR

FUNCȚIONALE DE CELE DISFUNCȚIONALE PRIN PARADIGMA EVALUARII CLINICE  107

3.2.1. Obiective și ipoteze  107

3.2.2. Metoda  108

3.2.2.1. Participanți  108

3.2.2.2. Procedura  108

3.2.2.3. Instrumente/materiale  110

3.2.3. Rezultate  110

3.2.3.1. Iluziile pozitive la lotul studiat  111

3.2.3.2. Iluziile pozitive la grupele experimentale  111

3.2.3.3. Evaluarea dimensiunilor de sănătate mentală și asocierea acestora cu iluzii pozitive la grupele experimentale  113

3.2.3.4. Scheme cognitive disfuncționale  114

3.2.3.5. Autoamăgirea (SDS) și managementul impresiilor (MI)  116

3.2.3.6. Strategii de coping  117

3.2.3.7. Rolul iluziilor pozitive ı̂n predicția adoptării strategiilor de coping prin analiza path și mediere la grupele experimentale  122

3.2.4. Construirea modelului  122

3.2.5. Discuții  128

3.2.6. Concluzii  133

3.3. STUDIUL 3. DEOSEBIREA ILUZIILOR POZITIVE FUNCȚIONALE DE CELE

DISFUNCȚIONALE PRIN PARADIGMA DE EVALUARE A ANXIETATAȚII CAMUFLATE  134

3.3.1.Considerații preliminare  134

3.3.2. Obiective și ipoteze  135

3.3.3. Metoda  136

3.3.3.1. Participanți  136

3.3.3.2. Procedura și instrumente  136

3.3.4. Rezultate  138

3.3.4.1. Efectul iluziilor pozitive asupra TR  138

3.3.5. Discuții  146

3.3.6. Concluzii  148

3.4. STUDIUL 4. DEOSEBIREA ILUZIILOR POZITIVE FUNCȚIONALE DE CELE

DISFUNCȚIONALE PRIN PARADIGMA EVALUAǎRII REACTIVITAȚII FIZIOLOGICE LA STRES  149

3.4.1. Considerații preliminare  149

3.4.2. Obiective și ipoteze  151

3.4.3. Metoda  151

3.4.3.1. Participanții  151

3.4.3.2. Procedura și instrumente  152

3.4.4. Rezultate  155

3.4.4.1. Analize preliminare:  155

3.4.4.2. Varianța indicatorilor electrofiziologici ı̂n diferite condiții de stres ı̂n funcție de nivelul iluziilor pozitive  156

3.4.4.3. Varianța indicatorilor fiziologici ı̂n diferite condiții de stres la grupe experimentale  158

3.4.4.4. Predicția reactivității fiziologice ı̂n condiție de stres de scor distres obținut  161

3.4.4.5. Analiza componentelor principale, rotație Promax  161

3.4.4.6. Analiza de cale și de mediere  164

3.4.5. Discuții  169

3.4.6. Concluzii  173

3.5. DISCUȚII FINALE. INTEGRAREA PERSPECTIVE DE „ADAPTARE” CU PERSPECTIVA DE „APARARE”. DELIMITAREA ILUZIILOR POZITIVE FUNCȚIONALE DE CELE DISFUNCȚIONALE  174

3.5.1. Integrarea contradicților ın baza rezultatelor pe plan metodologic și conceptual  174

3.5.2. Delimitarea iluziilor pozitive funcționale de cele disfuncționale 178

3.6. IMPLICAȚIILE REZULTATELOR  182

CONCLUZII FINALE  185

BIBLIOGRAFIE  187

ANEXE  203

ANEXA 1. TESTUL DE AMINTIRI TIMPURII (SHEDLER, KARLINER, KATZ, 2003)  203

ANEXA 2. LISTELE DE CUVINTE FOLOSITE IN STUDIUL 3  205

ANEXA 3. PICTURES OF FACIAL AFFECT (POFA) 206

DESPRE AUTOR 209

PUBLICAȚIILE AUTOAREI LEGATE DE SUBIECTUL CARȚII 209

PARTICIPAǎRI LA CONFERINȚE CU LUCRAǎRI LEGATE DE SUBIECTUL CARȚII  211