DE LA FREUD LA JUNG. O schimbare de paradigma

Autor: Daniela Sorea
Editura  Presa Universitara Clujeana
An aparitie :2019
Editia I
ISBN 978‐606‐37‐0659‐2
Nr pagini : 199
Format e-book
pdf gratuit la editura

Descrierea editurii:

Încercând să adune într-un întreg coerent diversele aspecte ale caracterului paradigmatic al gândirii lui Carl Gustav Jung, lucrarea pledează pentru orientarea contemporană spre o accepţiune unitară, integratoare a lumii. Acestei accepţiuni conceptul de cauzalitate globală îi este notă definitorie, iar sistemul ideatic jungian fericită expresie. O bună parte dintre subcapitolele lucrării au constituit miezul unor studii, articole și prezentări distincte. Ele au fost așezate aici la locurile lor, recuperator, asemenea pieselor unui puzzle. Textele în care conținuturile lor se regăsesc sunt semnalate ca indicații bibliografice la sfârșitul titlurilor subcapitolelor respective.

Cuprins:

INTRODUCERE   8

I. STATUTUL COGNITIV AL SIMBOLULUI   10

I.1. Semiotică şi semiologie  10

I.2. Statutul pre-saussurian al simbolului  12

I.3. Mutaţii în statutul cognitiv al simbolului  14

I.4. Abordări restaurative ale simbolicului  16

I.5. Imaginaţie şi imaginar la G. Durand  17

II. C.G. JUNG. TRĂSĂTURILE DEFINITORII ALE SISTEMULUI SĂU IDEATIC  23

II.1. Repere biografice  23

II.2. Premise filosofice la discursul lui C. G. Jung  25

II.2.1. Vecinătăţi conceptuale  25

II.2.2. Dimensiunea hermeneutică a demersului lui C. G. Jung  26

II.2.3. Hermeneutică şi Heraclit   27 

II.2.4. Receptarea gândirii orientale în psihologia analitică  29

II.3. Premise psihologice la discursul lui C. G. Jung. Dimensiunea socio-antropologică a psihanalizei  30

II.3.1. Sigmund Freud şi terapia psihanalitică   30

II.3.1.1. S. Freud: note biografice şi premise ideatice   30

II.3.1.2. Presupoziţiile discursului freudian  33

II.3.1.3. Relevanţa antropologică a sexualităţii în psihanaliză  38

II.3.1.4. Reprezentarea freudiană a nevrozei   40

II.3.1.5. Statutul visului în terapia psihanalitică   41

II.3.1.6. Rezistenţă, refulare, transfer şi contratransfer   43

II.3.1.7. Simbol şi simbolizare la S. Freud   45

II.3.1.8. Situsul psihanalitic al interpretării   46

II.3.1.9. Psihanaliza ca Weltanschauung   48

II.3.1.10. Eros şi Thanatos   52

II.3.2. Particularităţi epistemologice ale psihanalizei   53 

II.3.2.1. Ştiinţificitatea discursului freudian   53

II.3.2.2. Subiectivitatea discursului freudian   56

II.3.3. Psihanaliză şi nazism 58 

II.3.3.1. Freud şi Jung: perspectiva elveţiană 58

II.3.3.2. Freud şi Jung: perspectiva vieneză  60

II.3.3.3. Semnificaţia încărcăturii afective a relaţiei dintre Freud şi Jung 61

II.3.3.4. Naivitate şi nazism la C. G. Jung  62

II.4. Articulările conceptuale ale gândirii lui C. G. Jung. Dimensiunea socio-antropologică a psihologiei analitice  70

II.4.1. Semnificaţia antropologică a procesului de individuaţie  70

II.4.1.1. Dimensiunea teleologică a individuaţiei  70

II.4.1.2. Etapele procesului individuator  72

II.4.1.3. Confruntarea edificatoare cu arhetipurile  73

II.4.1.4. Natura simbolică a arhetipurilor  75

II.4.2. Structura şi dinamica psihicului uman  78

II.4.2.1. Conştient şi inconştient în accepţiunea lui C. G. Jung  78

II.4.2.2. Inconştientul colectiv   81

II.4.2.3. Conceptul de libido în psihologia analitică  82

II.4.2.4. Simbol şi gândire simbolică la C. G. Jung   84

II.4.2.5. Tipuri şi funcţii psihice  86

II.4.2.6. Statutul antropologic al contrariilor în psihologia analitică  88

II.4.2.7. Complexele inconştientului personal   89

II.4.3. Arhetipurile inconştientului colectiv   90

II.4.3.1. Natura şi funcţia arhetipurilor   90

II.4.3.2. Umbra   94

II.4.3.3. Persona   96

II.4.3.4. Anima şi animus   96

II.4.3.5. Sinele şi relaţia acestuia cu Eul în accepţiunea lui C. G. Jung  99

II.4.3.6. Copilul divin, mama şi renaşterea   104

II.4.3.7. Mandala în psihologia analitică   107

II.4.3.8. Proiecţie, posedare şi inflaţie  110

II.4.4. Dimensiunea terapeutică a psihologiei analitice  112

II.4.4.1. Boala şi terapia în psihologia analitică  112

II.4.4.2. Visele şi metoda amplificării în psihologia analitică  117

II.4.4.3. Transfer şi contratransfer în psihologia analitică  120

II.4.5. Expresii culturale ale procesului individuator 121

II.4.5.1. Alchimie şi individuaţie  121

II.4.5.2. Mitul şi basmul la C. G. Jung   123

II.4.5.3. Dumnezeu şi reprezentarea Lui arhetipală 124

II.4.5.4. Dimensiunea religioasă a procesului individuator  126

II.4.6. Etică şi individuaţie la C. G. Jung  129

II.4.7. Particularităţi epistemologice ale psihologiei analitice 131

II.4.7.1. Spirit şi suflet în accepţiune analitică 131

II.4.7.2. Spirit şi materie în discursul jungian  132

II.4.7.3. Situsul epistemic al psihologiei analitice  133

II.4.7.4. Slăbiciuni argumentative la C.G. Jung  137

III. STATUTUL PARADIGMATIC AL GÂNDIRII LUI C. G. JUNG  141

III.1. Conceptul de paradigmă în accepţiunea lui Th. Kuhn  141

III.2. Noua paradigmă a fizicii contemporane  142

III.2.1. Aspectul microfizic al realului  142

III.2.2. David Bohm şi plenitudinea înfăşurată a lumii  145

III.3. Mutaţii epistemologice consecvente schimbării de paradigmă in fizică 147

III.3.1. Caracterul holist al noii fizici  147

III.3.2. Îndrăzneli epistemologice  148

III.4. De la Freud la Jung: o schimbare de paradigmă  154

III.4.1. Mecanicismul lui Freud şi holismul lui Jung  154

III.4.2. Diferenţieri terapeutice  156

III.4.3. Semnificaţia antropologică a religiei în psihanaliză 161

III.4.4. Semnificaţia antropologică a religiei în psihologia analitică 165

III.4.5. Semnificaţia paradigmatică a raportărilor la religie  173

III.4.6. Dimensiunile paradigmatice ale gândirii lui C. G. Jung 174

III.5. Convergenţe ideatice  175

III.5.1. Transdisciplinaritatea ca Weltanschauung  175

III.5.2. Deschideri epistemologice spre o cunoaştere totalizatoare 179

III.5.3. Basmele în procesul educaţional contemporan 180

III.6. Concordanţa articulărilor conceptuale ale gândirii lui Jung cu trăsăturile definitorii ale fizicii contemporane 183

III.6.1. Interesul lui Jung pentru sincronicităţi 183

III.6.2. Recuperări epistemologice în orizontul noii paradigme a fizicii 186 

CONCLUZII 188

BIBLIOGRAFIE 191