Editura Polirom
Colectia Plural M
An aparitie : 2004
Editia I
Editia originala: L'Herméneutique du sujet. Cours au Collège de France (1981-1982)
Traducerea Bogdan Ghiu
ISBN 973-681-428-9
Nr pagini : 552
Format 145 x 225
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf aici
Prelegerile de teoria interpretarii cuprinse in aceasta carte reprezinta o investigatie asupra notiunii de preocupare de sine, care organizeaza practicile filosofice in mai mare masura decit celebrul „cunoaste-te pe tine insuti”. Cu intentia de a studia acest subiect nu numai in formularile lui teoretice, ci mai cu seama in relatie cu o serie de practici extrem de importante din Antichitatea clasica si din cea tirzie, filosoful francez analizeaza tema recurenta a preocuparii de sine in gindirea greaca si romana, cautind sa evidentieze precaritatea modului modern de subiectivare. Recitindu-i pe antici, el reformuleaza chestiunea politica, afirmind intiietatea raportarii la sine asupra oricarei alte relatii, inclusiv cea cu statul, si indeamna la afirmarea unei independente ireductibile.
Michel Foucault (15 octombrie 1926 – 25 iunie 1984), filosof, istoric al ideilor, scriitor și critic literar francez, a lăsat posterității o operă cu puternice ecouri în filosofia și istoria științei, în psihanaliză, în sociologie etc. A absolvit École Normale Supérieure, unde a studiat filosofia cu Merleau-Ponty, și Universitatea Sorbona, obținând pe rând trei licențe: în filosofie (1948), în psihologie (1950) și în psihopatologie (1952). Între 1955 și 1960 a lucrat în diplomație culturală la Uppsala, Varșovia, Hamburg, predând în același timp franceza la universitățile respective. A revenit în Franța, unde a fost mai întâi titular al catedrei de filosofie de la Universitatea Clermont-Ferrand, apoi la Universitatea Paris VIII, iar din 1970 a fost profesor la College de France din Paris. Sursa: Ed. Trei
La noi au fost traduse:
Istoria nebuniei in epoca clasica, Humanitas 1996, 2005, Trei 2023
A supraveghea si a pedepsi. Nasterea inchisorii, Humanitas 1997, Paralela 45 2005
Nașterea clinicii, Ed. Stiintifica 1998
Boala mentala si psihologia, Amarcord 2000
Anormalii. Cursuri tinute la College de France 1974 - 1975, Univers 2002
Biopolitica si medicina sociala, Ideea 2003
Hermeneutica subiectului, Polirom 2004
Puterea psihiatrica. Cursuri tinute la Collège de France, (1973-1974), Ideea 2006
Nasterea biopoliticii : cursuri tinute la College de France : (1978-1979), Ideea 2007
Arheologia cunoasterii, Univers 1999, Rao 2011
Ordinea discursului. Un discurs despre discurs, Eurosong and Book 1998
Cuvintele si lucrurile. O arheologie a ştiinţelor umane, Univers 1996, Rao 2008
Istoria sexualitatii, Editura de Vest 1995, Univers 2004 (3 volume)
Securitate, teritoriu, populatie, Ideea Design 2009
Guvernarea de sine si guvernarea celorlalti. Cursuri tinute la College de France : (1982-1983), Ideea 2015
Curajul adevarului. Guvernarea de sine si guvernarea celorlalti II. Cursuri tinute la College de France : (1983-1984), Ideea 2017
Si altele
Cuprins:
Avertisment 7
Cursuri Anul 1981-1982
Cursul din 6 ianuarie 1982. Prima oră 13
Recapitularea problematicii generale a cursului : subiectivitate si adevar. - Noul punct teoretic de pornire : preocuparea de sine. - Interpretările preceptului delfic „cunoaşte-te pe tine însuti". - Socrate ca om al preocupării : analiza a trei fragmente din Apărarea lui Socrate. - Preocuparea de sine ca precept al vieţii filosofice şi morale antice ; - Preocuparea de sine în primele texte creştine. - Preocuparea de sine ca atitudine generală, ca mod de raportare la sine şi ca ansamblu de practici. - Motivele descalificării moderne a preocupării de sine în beneficiul cunoaşterii de sine: morala modernă ; momentul cartezian. - Excepţia gnostică. - Filosofie şi spiritualitate.
Cursul din 6 ianuarie 1982. Ora a doua 37
Prezența conflictuală a imperativelor de spiritualitate : ştiinţă şi teologie fracturate de Descartes ; filosofie clasică şi modernă ; marxism şi psihanaliză. - Analiza unei sentențe lacedemoniene : preocuparea de sine ca privilegiu statutar. - O primă analiză a dialogului Alcibiade de Platon. - Pretenţiile politice ale lui Alcibiade şi intervenția lui Socrate. - Compararea educaţiei primite de Alcibiade cu aceea a tinerilor spartani şi a prinților perşi. - Contextualizarea primei apariţii în Alcibiade a exigenței preocupării de sine : pretenția politică ; deficitul pedagogic ; vîrsta critică ; absența unei cunoaşteri politice. - Natura indeterminată a sinelui şi implicaţiile ei politice.
Cursul din 13 ianuarie 1982. Prima oră 53
Contexte ale apariției imperativului socratic al preocupării de sine: capacitatea politică a tinerilor de familie bună; limitele pedagogiei ateniene (şcolare şi erotice) ; ignoranţa care se ignoră. - Practicile transformării sinelui în Grecia arhaică. - Pregătirea pentru vis şi tehnici de punere la încercare în pitagorism. - Tehnicile sinelui în Phaidon de Platon. - Importanța lor în filosofia elenistică. - Problema fiinţei sinelui de care trebuie să se ocupe omul în Alcibiade. - Determinarea sinelui ca suflet. - Determinarea sufletului ca subiect al acţiunii. - Preocuparea de sine în raporturile ei cu dietetica, cu economicul şi cu erotica. - Necesitatea unui maestru al îngrijirii de sine.
Cursul din 13 ianuarie 1982. Ora a doua 73
Determinarea preocupării de sine, în dialogul Alcibiade, ca o cunoaştere de sine: rivalitatea celor două imperative în opera lui Platon. - Metafora ochiului : principiu al vederii şi element divin. - Finalul dialogului : precuparea pentru dreptate. - Probleme de autenticitate a dialogului şi raportul său general cu platonismul. - Preocuparea de sine din Alcibiade în raport cu: acțiunea politică ; pedagogia ; erotica băieţilor. - Anticiparea, în Alcibiade, a destinului preocupării de sine în cadrul platonismului. - Posteritatea neoplatonică a dialogului Alcibiade. - Paradoxul platonismului.
Cursul din 20 ianuarie 1982. Prima oră 87
Preocuparea de sine de la Alcibiade pînă în primele doua decade erei noastre : evoluție generală. - Cercetare lexicala cu privire la termenul de epimeleia. - O constelație de expresii. - Generalizarea preocupării de sine : principiul coextensivitatii la totalitatea existenţei. - Lecturi de texte: Epicur, Musonius Rufus, Seneca Epictet, Filon din Alexandria, Lucian din Samosata. - Consecintele etice ale acestei generalizări : preocuparea de sine ca axă formativa şi corectivă; apropierea dintre filosofie şi activitatea medicală (conceptele comune ; obiectivul terapeutic).
Cursul din 20 ianuarie 1982. Ora a doua 113
Privililegiul batranetii (scop pozitiv şi punct ideal al existentei). - Generalizarea principiului preocupării de sine (cu vocatie universală) şi articularea fenomenului sectar, - Evantaiul social vizat: de la mediul cultic popular la retelele aristocratice ale prieteniei romane. - Alte două exemple: cercurile epicureice si grupul Terapeutilor. -Refuzul paradigmei legii. - Principilu structural al dublei articulari: universalitatea chemarii si raritatea electiunii - Forma salvării.
Cursul din 27 ianuarie 1982. Prima oră 129
Revenire asupra caracteristicilor generale ale practicilor de sine în secolele I-II e.n. - Problema Celuilalt: cele trei tipuri de autoritate a formarii in dialogurile platonice. - Perioada elenistica si romana: formarea prin subiectivizare. - Analiza conceptului de stultitia la Seneca. - Figura filosofului ca maestru al formarii prin subiectivizare. - Forma instituțională elenă: şcoala epicureică şi reuniunea stoica. - Forma institutionala romana: consilierul privat in probleme de existenta.
Cursul din 27 ianuarie 1982. Ora a doua 151
Filozoful profesionist in secolele I-II si optiunile lui politice. - Euphares din scrisorile lui Plinius : un anti-cinic. - Filosofia din afara şcolii ca practica socială : exemplul lui Seneca. - Corespondenta dintre Fronto si Marcus Aurelius: sistematizarea dialecticii, a economiei si a eroticii in cadrul directiei de existenta. - Examenul de constiinta.
Cursul din 3 februarie 1982. Prima oră 169
Comentariile neoplatonice ale dialogului Alcibiade: Proclus si Olympiodorus. - Disocierea neoplatonica a politicului de cathartic. - Studierea legaturii dintre preocuparea de sine si preocuparea pentru altii la Platon: finalitate; reciprocitate; implicare esentiala. - Situatia in secolele I-II: autofinalizarea sinelui. - Urmari: arta filozofca de a trai supusa principiului conversiunii; dezvoltarea unei culturi a sinelui. - Semnificatia religioasa a ideii de mantuire. - Semnificatiile notiunilor de soteria si salus.
Cursul din 3 februarie 1982. Ora a doua 185
Intrebari din public referitoare la relatia dintre subiectivitate si adevar. - Preocuparea de sine si preocuparea fata de altii: o inversare a raporturilor. - Conceptia epicureica despre prietenie. - Conceptia stoica despre om ca fiinta comunitara. - Falsa exeptie a Principelui
Cursul din 10 februarie 1982. Prima oră 201
Revenire asupra dublei dezizolari a preocuparii de sine: fata de pedagogie si fata de activitatea politica. - Metaforele autofinalizarii sinelui. - Inventarea unei scheme practice: convertirea la sine insusi. - Epistrophe platonica si raportul ei cu convertirea de sine. - Metanoia crestina si raportul ei cu convertirea la sine. - Sensul grecesc clasic al metanoiei. - Apararea unei a treia cai, intre epistrophe platonica si metanoia crestina. - Conversia privirii: o critica a curiozitatii. - Concentrarea atletica.
Cursul din 10 februarie 1982. Ora a doua 223
Cadru teoretic general: veridictie si subiectivare. - Cunoaşterea lumii si practica de sine la cinici: exemplul lui Demetrius Cinicul. - Caracterizarea cunostintelor folositoare la Demetrius Cinicul. - Cunoasterea ethopoietica. - Cunoaşterea fiziologică la Epicur. - Parrhesia si fiziologicul epicureic
Cursul din 17 februarie 1982. Prima oră 239
Convertirea la sine ca forma izbutita a preocuparii de sine. - Metafora navigarii. - Tehnica pilotarii navei ca paradigma a guvernamentalitatii. - Idee unei etici a intoarcerii catre sine: refuzul crestin si incercarile avortate ale epocii moderne. - Guvernamentalitatea si raportul cu sine insusi impotriva politicii si subiectului de drept. - Convertirea la sine fara principiul unei cunoasteri de sine. - Doua modele ocultante: reminiscenta platonica si exegeza crestina. - Modelul ascuns: convertirea elenistica la sine. - Cunoasterea lumii si cunoasterea de sine in gandirea stoica. - Exemplul lui Seneca: Critica culturii in Scrisori catre Lucilius; miscarea privirii in Naturales quaestiones.
Cursul din 17 februarie 1982. Ora a doua 263
Sfarşitul analizei prefeței la Cartea III-a din Naturales quaestiones de Seneca. - Studierea prefetei la Cartea I. - Miscarea sufletului cunoscător la Seneca: descriere; caracterizare generala; efect retroactiv. - Concluzii: implicaţia esenţială dintre cunoașterea de sine si cunoasterea lumii ; efectul eliberator al cunoaşterii lumii ; ireductibilitatea ei la modelul platonic. - Vederea plonjantă.
Cursul din 24 februarie 1982. Prima oră 279
Modalizarea spirituală a cunoaşterii la Marcus Aurelius: travaliul de analiză a reprezentărilor ; a defini şi a descrie; a vedea si a numi; a evalua si a incerca; accesul la măreția sufletească. - Exemple de exercitii spirituale la Epictet. - Exegeza creştină şi analiza stoica a reprezentărilor. - Intoarcere la Marcus Aurelius : exerciții de descompunere a obiectului în timp ; exerciţii de analizare a obiectului în constituenții săi materiali ; exerciţii de descriere reductivă a obiectului. - Structura conceptuală a.cunoaşterii spirituale. - Figura ui Faust.
Cursul din 24 februarie 1982. Ora a doua 303
Virtutea în raportul ei cu askâsis. - Absenta oricărei referinte la o cunoaştere obiectivă a subiectului in mathesis. - Absenta oricărei referinte la lege în askâsis. - Scopul și mijlocul notiunii de askâsis. - Caracterizarea noțiunii de paraskeue: Inteleptul ca atlet al evenimentului. - Conţinutul noţiunii de paraskeue: discursurile-actiune. - Modul de a fi al acestor discursuri: notiunea de prokheiron. - Askâsis ca practică de încorporare de catre subiect a unui discurs de adevăr.
Cursul din 3 martie 1982. Prima oră 317
Separația conceptuală dintre asceza crestina şi asceza filosofică. - Practici de subiectivare : importanţa exercitiilor de ascultare. - Natura ambiguă a ascultării, între pasivitate si activitate: tratatul Peri tou akouein de Plutarh; Scrisoarea a CVIII-a a lui Seneca; Diatriba a II-a, 23, de Epictet ; - Ascultarea lipsită de tekhne. - Regulile ascetice ale ascultării : tăcerea ; gestica precisa si atitudinea generală a bunului ascultător ; atenția (ataşarea de referentul discursului şi subiectivarea discursului prin memorarea imediata).
Cursul din 3 martie 1982. Ora a doua 339
Regulile practice ale bunei lecturi şi stabilirea scopului acesteia: meditatia. - Vechiul sens al lui melete/meditaţio ca joc al gandiriiasupra subiectului. - Scrisul ca exercițiu fizic de incorporare a discursurilor. - Corespondența ca cerc de subiectivare/ veridictie. - Arta de a vorbiin spiritualitatea crestina: formele discursului adevarat al directorului de constiinta; marturisirea celui dirijat; rostirea adevarata despre sine insusi ca o conditie a mantuirii. - Practica greco-romana a directiei de constiinta: constituirea subiectului de adevar prin intermediul tacerii atente din partea celui dirijat; obligatia de parrhesia in discursul maestrului.
Cursul din 10 martie 1982. Prima oră 355
Parrhesia ca atitudine etica si ca procedura tehnica in discursul maestrului. - Adversarii parrhesiei: lingusirea si retorica. - Importanta temelor lingusirii si maniei in cadrul noii economii a puterii. - Un exemplu: prefata la Cartea a IV-a din Naturales quaestiones de Seneca (exercitarea puterii, raportul cu sine insusi, pericolele lingusirii). - Intelepciunea fragila a Principelui. - Punctele de opozitie dintre parrhesia si retorica: separatia dintre adevar minciuna; statutul tehnicii; efectele de subiectivare. - Conceptualizare pozitiva a parrhesiei: Tratatul Peri parrhesias de Philodemus.
Cursul din 10 martie 1982. Ora a doua 377
Continuarea notiunii de parrhesia: Tratatatul despre pasiunile sufletului al lui Galenus. - caracterizarea notiunii de libertas la Seneca: refuzul elocintei populare si emfatice; transparenta si rigoare; incorporarea discursurilor utile; o arta a conjecturii. - Structura notiunii de libertas: transmiterea completa a gandirii si angajarea subiectului in propriul discurs. - Pedagogie si psihagogie: raporturile si evolutia lor in filozofia greco-romana si in crestinism.
Cursul din 17 martie 1982. Prima oră 393
Observaţii suplimentare cu privire la semnificatia regulilor tăcerii în pitagorism. - Definiţia „asceticii" - Bilant cu privire la etnologia istorică a asceticii greceşti. - Revenire la Alcibiade: replierea asceticii pe cunoaşterea de sine ca oglindă a divinului. - Ascetica secolelor I-II: o dubla desprindere (de principiul cunoasterii de sine şi de principiul recunoașterii în divin). - Explicatia carierei crestine a asceticii elenistice şi romane: respingerea Gnozei. - Viata ca operă. - Tehnicile de existenţă, expunere a două registe: exersarea prin gîndire ; antrenamentul în situaţie reală. - Exerciţiile de abstinență : corp atletic la Platon şi corp răbdător la Musonius Rufus. - Practica încercărilor şi caracteristicile ei.
Cursul din 17 martie 1982. Ora a doua 417
Viata insasi ca incercare. - Tratatul De Providentia al lui Seneca: proba existentei si functia ei discriminatorie. - Epictet si filosoful-cercetas. - Transfigurarea relelor: de la vechiul stoicism la Epictet. - Incercarea in tragedia greaca. - Observatii asupra indiferentei de la pregatirea elenistica pentru viata pana la dogmele crestine despre nemurire si mantuire. - Artade a trai si preocuparea de sine: o rasturnare de raport. - Un semn al acestei rasturnari: tema virginitatii in romanul grec.
Cursul din 24 martie 1982. Prima oră 433
Recapitularea achiziţiilor cursului precedent. - Perceperea sinelui de către sine în Alcibiade de Platon şi în textele filosofice din secolele I-II : studiu comparativ. - Cele trei mari forme occidentale de reflexivitate : reminiscenţa ; meditaţia ; metoda. - Iluzia istoriografiei filosofice occidentale contemporane. - Cele două serii ale meditației : proba conţinutului de adevăr; încercarea subiectului de adevăr. - Descalificarea greacă a proiecției în viitor: primatul memoriei ; vidul ontologico-etic al viitorului. - Exerciţiul stoic al presupunerii relelor ca pregătire. - Gradarea încercării de presupunere a relelor : posibil, cert, iminent. - Presupunerea relelor ca obturare a viitorului şi ca reducție a realităţii.
Cursul din 24 martie 1982. Ora a doua 455
Meditatia asupra mortii: o privire sagitala si retrospectiva. - Examenul de constiinta la Seneca si Epictet. - Asceza filozofica. - Biotehnica, incredere in sine, obiectivare a lumii: provocarile la adresa filozofiei occidentale
Rezumatul cursului 470
Situarea cursului (Frederic Gros) 484
1. Cursul din 1982 in opera lui Foucault 4872. Singularitatea cursului din 1982 4983. Mizele filosofice ale cursului 5024. Mizele etice ale cursului 5105. Mizele politice ale cursului 5196. Stabilirea textului 526
Indice de notiuni 529
Indice de nume proprii 539
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu