PSIHOLOGIA COMUNITATII. Teorie si practica

Autor: Jim Orford
Editura Oscar Print
An aparitie : 1998
Editia I
Editia originala: Community psychology : theory and practice, 1992
Traducerea Andrei Pascu
ISBN 973-9264-41-7
Nr pagini : 492
Format 140 x 210
Anticariat
Pretul la data postarii : 39 - 60 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU

Despre autor:

        Jim Orford este profesor emerit de psihologie clinică și comunitară la Universitatea din Birmingham

Cuprins:

PREFATA   7

PARTEA I - TEORTE 

1. Ce este Psihologia Comunităţii   13 

2. Teorii ale persoanei - in - context   32 

3. Probleme psihologice in comunitate  71 

4. Resurse sociale I: Suport soctal   109 

5. Resurse sociale II: Putere şi control   151 

6. Metode de cercetare   193 

PARTEA II - PRACTICA 

7. Impărtăştrea psihologiei cu lucrători din servicii umane  241 

8. Prevenţia  271 

9. Inţelegerea şi schimbarea organizaţiilor   316 

10. Auto-ajutor şt ajutor non-profestonal   371 

11. Imputernicirea comunităţii  413 

BIBLIOGRAFIE  459 

CE SE PETRECE IN GRUPURI. Comunitati nevrotice, comunitati sanatoase

Autor : R.D. Hinshelwood                

Editura Trei

Colectia Psihologie-Psihoterapie

An aparitie :2013

Editia a I     

Editia originala 1987

Traducerea Brandusa Popa

ISBN 978-973-707-732-5

Nr pagini :360

Format 145 x 205

Pret : 36,75 lei la Editura, 31,85 lei la elefant , 32 lei la carti de psihologie

Descrierea editurii:

        Procesele de grup sunt deseori surprinzătoare, copleşitoare, impenetrabile, de neînţeles. În tot felul de grupuri – de studiu, birouri, cluburi, organizaţii politice sau echipe – se pot întâmpla lucruri ciudate şi alarmante. Bazându-se pe experienţa sa clinică în comunităţile terapeutice şi utilizând perspectiva psihanalitică, R.D. Hinshelwood ne oferă un nou mod de a înţelege viaţa inconştientă a grupurilor şi a instituţiilor. Pe parcursul cărţii autorul ne conduce de la experienţa brută a vieţii de grup, la înţelegerea relaţiei dintre comunitate şi lumea internă a membrilor ei, la procesele care duc la disperare, idealizare, moral ridicat sau scăzut, semnalând şi modul în care o organizaţie poate deveni nevrotică sau, dimpotrivă, fiind sănătoasă, poate favoriza dezvoltarea membrilor ei. Conceptul central pentru a înţelege ce se întâmplă în grupuri este dramatizarea – manifestarea publică în viaţa grupului a unei fantasme individuale a unui membru. Autorul oferă numeroase exemple pentru a ilustra relaţia dintre lumea internă a fiecărui membru şi lumea externă comună a grupului. Deşi sunt prezentate situaţii din comunităţi terapeutice, cartea este utilă pentru înţelegerea oricărui tip de grup.

        R.D. Hinshelwood este psihiatru şi psihanalist, membru al Societăţii Britanice de Psihanaliză, profesor de psihanaliză la Centrul de Studii Psihanalitice al Univer-sităţii din Essex şi a fost directorul spitalului Cassel. A scris numeroase cărţi despre teoria kleiniană a relaţiilor de obiect, psihodinamica organizaţiilor, etică şi psihanaliză.

        Lucrarile sale traduse la noi:

Dictionarul psihanalizei kleiniene, Esf 1995

Ce se petrece in grupuri. Comunitati nevrotice, comunitati sanatoase, Trei 2013

Cuprins:

11        Lista figurilor 

13        Prefaţă           

25        Partea I. Experienţa brută

27        Capitolul 1      Suferinţa trăirii

37        Capitolul 2      înţelegerea în acţiune

47        Capitolul 3      Resurse pentru dramatizarea inconştientă

59        Partea a II-a.  Propria comunitate a individului

61        Capitolul 4      Comunitatea internă

81        Capitolul 5      Dramatizarea şi mecanismele de apărare

96        Capitolul 6      Individul în comunitate

111      Capitolul 7      Regimul comunităţii şi individul

125      Partea a III-a. Disperare, idealizare şi moral

127      Capitolul 8      Echipa terapeutică în calitate de obiect de transfer

139      Capitolul 9      Terapie şi terapizare

152      Capitolul 10    Eşecul şi idealul

161      Capitolul 11    Moral şi demoralizare

182      Capitolul 12    Inversarea ciclului demoralizării

199      Partea a IV-a.  Organizaţia nevrotică

201      Capitolul 13    Graniţe şi bariere

214      Capitolul 14    Capriciul barierei

237      Capitolul 15    Ruptură şi fragilitate

250      Capitolul 16    Faţetele rigidităţii

266      Capitolul 17    Dimensiuni ale personalităţii comunit;

279      Partea a V-a.  Terapia în comunitate

281      Capitolul 18    Importanţa dimensiunii F

297      Capitolul 19    Personalitatea comunităţii în calitate de conţinător

306      Capitolul 20    Terapia în practică

318      Capitolul 21    Repere pentru personalul medical

327      Partea a VI-a. Grupul în calitate de comunitate

329      Capitolul 22    Treceri fructuoase

341      Bibliografie    

351      Index  

LISTA ILUSTRĂRILOR

29        E 1.1    întâlnirea care a mers prost

31        E 1.2    O interpretare reuşită

42        E 2.1    Subofiţerul

44        E 2.2    Anti-„ţapul ispăşitor"

48        E 3.1    Comunitatea suferindă

64        E 4.1    Victima persecutată

67        E 4.2    Remuşcarea unei mame

83        E 5.1    Clivarea unui rol

85        E 5.2    Lentila de contact a copilului

87        E 5.3    O proiecţie colectivă

92        E 5.4    Comunitatea ca paradis

97        E 6.1    Bărbatul care credea că vrea să fie el însuşi

100      E 6.2    Identitatea renegată

103      E 6.3    Monologistul

107      E 6.4    Taciturnul

114      E 7.1    Liderul schizoid

118      E 7.2    Mafioţii la putere

135      E 8.1    Inţelegerea de onoare

139      E 9.1    Terapizarea individului

142      E 9.2    Confruntarea cu ce e mai rău

146      E 9.3    Mitul prostului obicci

148      E 9.4    Cazarea pacienţilor

154      E 10.1  Regimul terorii

173      E 11.1  Comunitatea schilodită

182      E 12.1  Salvarea moralului

208      E 13.1  Comunicarea fantasmatică

216      E 14.1  Secţia de terapie

220      E 14.2  Bariera mobilă

224      E 14.3  Grupul care purta povara vinovăţiei

225      E 14.4  Grupul „interior" şi grupul „exterior'

226      E 14.5  Penetrarea comunităţii de zi

229      E 14.6  Exilaţi într-un grup

231      E 14.7  Grupul special de studenţi

233      E 14.8  „Cartoful fierbinte" emoţional

238      E 15.1  Intrusul certăreţ

239      E 15.2  Intrusul emoţional

241      E 15.3  Întreruperea de Paşti

242      E 15.4  Perturbarea activităţii în echipă

245      E 15.5  Fragmentarea la putere

252      E 16.1  Constituţia birocratică

255      E 16.2  Întâlnirea osificată

260      E 16.3  Complexitatea

283      E 18.1  Abordarea problemei absenteismului

308      E 20.1  Terapia este un proces al comunităţii

LISTA FIGURILOR

40        Figura 2.1:       Procesul de diferenţiere

41        Figura 2.2:       Mutaţia ostilităţilor

170      Figura 77.7;     Integritate şi eficienţă

175      Figura 11.2:     Succesul se îndepărtează şi mai mult

176      Figura 11.3:     Mituri — comunitatea ca Paradis

177      Figura 11.4:     Comunitatea trebuie să fie bună la ceva

178      Figura 11.5:     în sfârşit, succesul fantasmatic

179      Figura 11.6:     Proiecţiile intergrupuri

191      Figura 12.1:     Personalul medical nesigur

192      Figura 12.2:     Personalul medical terapizează

193      Figura 12.3:     Pacienţii susţin personalul

195      Figura 12.4:     Interacţiunea combinată dintre personalul medical şi pacienţi

196      Figura 12.5:     în final, un ciclu benign

217      Figura 14.1:     „Sistemul multigrup" al spitalului

218      Figura 14.2:     Zidul din jurul secţiei de terapie

221      Figura 14.3:     Capriciul barierei

267      Figura 17.1:     Comunitatea cu potenţial de refacere

269      Figura 17.2:     Comunitatea care se „dezumflă"

272      Figura 17.3:     Dimensiunile C şi D şi comunitatea cu potenţial de refacere

273      Figura 17.4:     Capcana demoralizării

274      Figura 17.5:     Dimensiunile C, D şi acum F

275      Figura 17.6:     Dimensiunea R (Rigiditatea)

303      Figura 19.1:     Tipuri de comunitate

331      Figura 22.1:     Rezumatul grafic al temei lucrării

MANUAL DE PSIHOLOGIA COMUNITATII

Autor : Bruna Zani, Augusto Palmonari                 

Editura Polirom (click pentru a cumpara de la editura)

Colectia COLLEGIUM.Psihologie

An aparitie :2003 

Traducerea Hanibal Stanciulescu 

ISBN  973-681-092-5

Nr pagini : 424 

Format 160 x 235

Pret : 29,50 lei

Descrierea editurii:

               Psihologia comunitatii este o disciplina care abia in anii din urma si-a precizat atit conceptele, cit si principalele sectoare si metode de interventie, caracterizata prin interesul aratat persoanelor vazute in contextul mediilor si sistemelor de viata, prin utilizarea cunostintelor dobindite in vederea unei schimbari orientate spre imbunatatirea calitatii vietii si a bunastarii populatiei. In acest sens, reprezinta in acelasi timp o arie de cercetare si o disciplina academica care pune bazele unei profesii asistentiale: un fel de punte intre domeniul psihologic si cel social, intre sfera privata si cea publica a experientei umane. Acest tip de cercetare necesita o implicare mai accentuata a psihologului ca „teoretician participant” si agent al schimbarii. Manualul de fata prezinta datele esentiale pentru un nou domeniu de studiu in mediul universitar romanesc, adresindu-se studentilor care urmeaza facultatile de psihologie si sociologie.

             Comunitatea se deosebeste de societate. […] Membrii unei societati  poseda in comun ceva ce le este dat, atribute pe care le mostenesc, pe cand membrii unei comunitati isi dobandesc caracteristicile printr-un effort constient si voluntar, prin asumarea destinului comun, prin relatii sociale personalizate, colorate si nuantate de istoria comuna, de mediu economic si cultural care creeaza contextul social-ideologic specific.  Comunitatea poate fi o localitate rurala sau un grup de localitati (comunitate teritoriala), o grupare profesionala, familia largita, membrii unei rezidente (camin, spital, internat), vorbitorii unui dialect (comunitate lingvistica), o asociatie. Poate desemna un tip de organizare a vietii sociale intr-un spatiu delimitat (cartier, bloc, mahala), dar si o retea de interese, structurata ierarhic. Comunitatea incurajeaza socializarea prin “fuziune partiala” (“noi studenti”, “noi sindicalisti” ), valorizeaza solidaritatea difuza a membrilor, acordarea sprijinului social, dar si participarea emotionala, ritualul care reuneste; ne apare astfel ca o totalitate de credinte, orientari valorice, interese.(Extras din prefata)

Cuprins:

Lista autorilor /11

Prefata (Adrian Neculau) /13

Introducere (Augusto Palmonari, Bruna Zani) /17

1. Sensul muncii cu persoanele /17

2. Cum se constituie un cadru disciplinar /20

3. Raspandirea psihologiei comunitatii in Italia /22

Capitolul 1

            Evolutia conceptului de comunitate in cultura occidentala (Piero Amerio) /25

l . Conceptduel comuni tate /25

2. Individualismul /26

3. Sentimentul si  natiunea /26

4. Comunitatea si societatea  /28

5. Comunitatea locala /32

6. “Human ecology" /34

7. Comunitatea si binele comun /3 8

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /39

Partea I

TEORTI SI METODOLOGII

Capitolul 2

            Modele teoretice in psihologia comunitatii (Bruna Zani) /43

l. Introducere / 43

2. Lectia lui Kurt Lewin /44

3. Perspectiva ecologica: principii teoretice si aplicatii practice  / 48

4. Barker si psihologia ecologica  /50

5. Contributia o rientdrisi istemicgei sintezalu i Murrell   /53

6. Ecologia dezvoltarii umane a lui Bronfenbrenner /54

7. Teoria crizei si modelul stresului psihosocial propus de Barbara Dohrenwend /57

8. Cateva observatii /59

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /60

Capitolul 3

            Instrumente conceptuale si metode de cercetare (Bruna Zani) / 61

1. Instrumente conceptuale /6l

     1.1. Prevenirea si promovarea bunastarii (well being) / 61

     1.2. “Empowerment”: concept si strategie /67

     1.3. Sistemele de sprijin social /73

     1.4. Principiul autoajutorarii si al ajutorului mutual / 78

2. Metode de cercetare  /85

     2.1. Profilul comunitatii /85

     2.2. Cercetarea epidemiologica /87

     2.3. Cercetare-interventie /90

     2.4. Design-urile cvasiexperimentale /93

     2.5. Cercetarea de evaluare /94

     2.6. Cercetarea caliativa / 98

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /100

Capitolul 4

            Formarea profesionistilor pentru munca in comunitate (Augusto Palmonari) / l0l

l . Int roducere /l0l

2. Patru teze asupra formarii profesionistilor care opereaza in domeniul social /102

     2.1. Formarea in vederea colaborarii interdisciplinare / l02

     2.2. Formarea la serviciu ca angajament liberconsimtit /103

     2.3. Formarea  ca instrument al inovatiei /103

     2.4. Formarea de baza si formarea la serviciu presupun metode diferite /105

3. ,,Formarea psihosociologica" in organizatii / 106

4. Un model psihosocial pentru actiunea fo rmativa / 109

     4.1. Trei concepte interdependente : informatia, cunoasterea, stiinta /l l0

     4.2. Sistemele de pregatire  /113

     4.3. Perspective deschise de modelul lui Monteil /124

5. Caracterul inovator si specific al formarii ,,la serviciu" /126

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /130

Capitolul 5

            Nasterea si dezvoltarea psihologiei comunitatii ( Forrest B. Tyler) /131

l . Int roducere /131

2. Precursorii: de la Pinel la Freud / 132

3. O deviere:  de la Freud pana la jumatatea secolului / 133

4. Semnele unei revolutii sociale: de la jumatatea secolului pana la ,,great society" /135

     4.1. Psihologia comunitatii /138

5. Consolidare, contraatac si restrictie: din 1970 pana la jumatatea anilor '80 /142

     5.1. Primii pasi / 143

     5.2. Dezvoltari ulterioare /145

     5.3. Integrare, implicatii si comentarii /156

6. Reevaluare, reinsertie, renastere sau schimbare de directie: de la jumatatea anilor ’80 pana in anii ’90 /157

     6.1. Anii'90 /161

7. Concluzii /163

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /165

Partea a II-a

STRUCTURI SI CONTEXTE

Capitolul 6

            Politica de welfare (Flavia Franzoni) /169

l. Introducere /169

2. Istoria si dezvoltarea welfare state /169

3. Criza si reproiectarea welfare state /174

4. ,,Statul serviciilor" in ltalia /177

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /180

Capitolul 7

            Serviciile vazute ca organizatii (Guido Sarchielli) / 182

l. Cunostinte de bun-simt /182

2. Unii termeni folositi pentru a vorbi de organizatii / 187

3. Niveluri de analiza ale comportamentului organizatoric /197

4. Procesele fundamentale dintr-o configuratie organizatorica /201

5. Dezvoltarea si declinul unei organizatii /206

6. Cum sa ne orientam in analiza unei organizatii furnizoare de servicii? /209

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /212

Capitolul 8

            Asumarea comunitara  a problemelor  (Tiziano Vecchiato) /213

l. Culturi de referinta pentru activitatea integrata in cadrul serviciilor /213

     1.1. Conditii pentru analiza problemelor /214

     1.2. Riscuri si patologii /215

     1.3. Mediile si factorii de influenta profesionala /217

2. Probleme care presupun o asumare comunitara a problemelor /220

     2.1. Varsta evolutiva /221

     2.2. Profesionalismul in evolutie /222

3. Spatii operative integrate  /223

     3.1. Circumscriptia sociosanitara /224

     3.2. Analiza unei comunitati /225

4. Subiecti si competente de interventie in comunitatea locala /228

     4.1. Costuri personale si sociale /229

     4.2. Public, social si institutional /230

     4.3. Asumarea problemelor varstei evolutive /231

     4.4. Persoanele: destinatare sau subiecti? /2 32

5. Asumarea profesionala si comunitara a problemelor /233

     5.1. Activitate profesionala si voluntara /233

     5.2. Limite, adica potentialitati /235

     5.3. Forme de stimulare a responsabilitatii centrate pe  probleme /235

     5.4. Asumarea sarcinilor la nivel comunitar si statul social / 237

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /238

Partea a III-a

DOMENII SI STRATEGII DE INTERVENTIE

Capitolul 9

            Activitatea psihologului in serviciile teritoriale (Bruna Zani) /241

l. Procesul de profesionalizare a psihologului /241

     l. l . Faza pre-profesionala (1945-1968) /241

    1.2. Faza de profesionalizare pre-institutionala (1968-1979) /244

    1.3. Faza legitimarii (din 1980 pina astazi) /249

2. Caracteristicile profesiei de psiholog / 252

     2.1. Obiectivele si metoda de lucru  /252

     2.2. Competente /252

     2.3. Destinatarii interventiei /2 55

3. Riscul aparitiei sindromului de burn-out /2 60

     3.1. Definitii, cauze si componente /261

     3.2. Fenomenul de burn-out este inevitabil? /2 65

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /267

Capitolul 10

            Grupul de lucru ca instrument operativ (Augusto Palmonari) / 269

l. Grupurile de lucru si functionarea serviciilor /269

2. Randament, decizii si socializare in grupurile de lucru / 273

     2.1. De ce grupul de lucru? Nu mai este productiva o activitate individuala serioasa? / 273

     2.2. Cum se iau hotarari in grupurile de lucru? / 274

     2.3. De ce intra in componenta unui grup de lucru anumite persoane, si nu altele /280

3. Unele observatii sintetice / 284

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /287

Capitolul 11

            Familia si minorii (Clede M . Garavini, Gabriella Bortolotti) /2 88

1. Familie si schimbare /288

2. Servicii sociosanitare /290

     2.1. Evolultia culturala si institutionala /290

     2.2. Operatorii /293

3. Aspecte metodologice /297

4. Interventiile /302

     4.1. Nivelul circumscriptiei /303

     4.2. Nivelul superior circumscriptiei (agentia USL a orasului Bologna) /306

     4.3. Observatii /307

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /308

Capitolul 12

            Adolescentii (Maria Luisa Pombeni) / 309

l. Adolescenta: fenomen istoric, proces psihologic sau conditie sociala /309

2. Psihologia comunitatii fata in fata cu adolescenta /3ll

     2.1. “Proiectul” ca instrument /3l l

     2.2. Insatisfactia ca problema /312

     2.3. “Prevenirea” ca obiectiv /314

3. Grupurile informale ca setting de interventie /316

     3.1. Semnificatia relatiiolor de prietenie in adolescenta /316

     3.2. Activitatea cu grupurile de strada /317

     3.3. Cateva puncte critice / 323

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /325

Capitolul 13

            Sanatatea mentala (Gianni De Plato,T ullia Toscani) /326

l. Introducere  /326

2. Periculozitate si cronicitate /327

3. De la supraveghere la cura /329

4. De la maladie la sanatate mintala /331

5. Psihologul dupa reforma /334

6. Modele organizatorice /336

7. Metodologia de lucru/337

8. Sistemul terapeutic /340

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /345

Capitolul 14

            Varsta a treia si batranetea (Patrizia Taccani) /346

l. Batrani “noi” si varstnici “mari” / 346

     1.1.Imbatranirea: perspective de dezvoltare individuala si relationala /3 49

     1.2. Structuri familiale diverse, necesitati diferite / 350

     1.3. Despartirea si moartea /351

2. Cum lucram cu batranii /352

     2.1. Batranul ca resursa in nucleul familial /352

     2.2. Munca, activitati socialmente utile, voluntariat /354

     2.3. Asociere, “losir”, invatare /355

3. Promovarea unei culturi “domiciliare”: munca in servicii /357

     3.1. Asistenta la domiciliu, comunitatea-adapost, miniapartamente protejate /357

     3.2. Centrele de zi /359

     3.3. Integrarea dintre sanitar si social in teritoriu: o problema deschisa /360

4. Ajutor pentru cei ce ajuta: grupurile de ajutor mutual /362

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /363

Capitolul 15

            Marginalizare, devianta si dependenta de droguri (RobertoMerlo) /365

1. Introducere /365

2. Conceptul de marginalizare / 366

3. Conceptul de devianta /367

4. Dependenta de droguri /370

     4.1. Interpretarea psihosomatica a toxicomaniei /370

     4.2. Lectura sistemica a toxicomaniei /371

     4.3. O interpretare clinico-antropologica /313

     4.4. Interpretarea epistemologica si politico-juridica /373

     4.5. Interpretari culturale ale fenomenului /374

5. Cer ol arep sihologuclo munitar .............. 3i-6

     5.1. Cura / 377

     5.2. Evaluarea si organizarea serviciilor / 380

     5.3. Prevenirea /381

     5.4. Abilitarea si reinsertia /382

     5.5. Actiunea asupra “efectelor” constructiei sociale a acestor fenomene /385

Concluzii /388

Indicatii bibliografice pentru aprofundari  ulterioare  /388

Bibliografie /391

Index /417