Se afișează postările cu eticheta Editura Oscar Print. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Editura Oscar Print. Afișați toate postările

01/06/2023

PSIHOLOGIA COMUNITATII. Teorie si practica

Autor: Jim Orford
Editura Oscar Print
An aparitie : 1998
Editia I
Editia originala: Community psychology : theory and practice, 1992
Traducerea Andrei Pascu
ISBN 973-9264-41-7
Nr pagini : 492
Format 140 x 210
Anticariat
Pretul la data postarii : 39 - 60 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU


Despre autor:

        Jim Orford este profesor emerit de psihologie clinică și comunitară la Universitatea din Birmingham

Cuprins:

PREFATA   7

PARTEA I - TEORTE 
1. Ce este Psihologia Comunităţii   13 
2. Teorii ale persoanei - in - context   32 
3. Probleme psihologice in comunitate  71 
4. Resurse sociale I: Suport soctal   109 
5. Resurse sociale II: Putere şi control   151 
6. Metode de cercetare   193 

PARTEA II - PRACTICA 
7. Impărtăştrea psihologiei cu lucrători din servicii umane  241 
8. Prevenţia  271 
9. Inţelegerea şi schimbarea organizaţiilor   316 
10. Auto-ajutor şt ajutor non-profestonal   371 
11. Imputernicirea comunităţii  413 

BIBLIOGRAFIE  459 

28/05/2022

PREVENIREA CRIMINALITATII. Teorie si practica

Autor: Gheorghe Florian
Editura Oscar Print
An aparitie :2005
Editia I
ISBN 973-668-106-8
Nr pagini : 286
Format 170 x 240
Pretul la data postarii :30 lei la Editura (lei ebook-ul)

Observatie: Cartile D-lui prof. Gheorghe se gasesc foarte greu


Descrierea editurii:

Traversăm o perioadă în care, la marile flageluri sociale cunoscute – corupția, sărăcia, șomajul, drogurile, alcoolismul – se adaugă terorismul, crima organizată, degradarea mediului urban, precum și factori subtili ca abuzurile, discriminările, absența controlului, promovarea violenței prin mass-media. Toți acești factori se conjugă, desigur, cu cei particulari unei țări sau unei regiuni amplificând, mai mult sau mai puțin, vulnerabilitata socială și costurile criminalității. Grupurile care suferă cel mai mult din cauza criminalității, rămân mereu aceleași: tinerii, vârstnicii, femeile, persoanele singure, cei care trăiesc în cartiere marginalizate. Deși riscurile imediate par urgente, ameliorările de durată apar doar când sunt abordați factorii implicați indirect în apariția și menținerea criminalității: sărăcia, incultura, șomajul, lipsa perspectivei etc.

Ca urmare, prevenirea criminalității devine un imperativ al acestei perioade pentru România, în care obiectivele principale sunt ordinea socială, consolidarea mecanisemelor de respectare și aplicare a legilor, formarea și solidarizarea publicului la acțiunile preventive, supravegherea și evaluarea riscurilor în timp și spațiu. De aceea, propunem în proiect, o structură complexă a strategiei naționale de prevenire a criminalității centrată pe dezvoltarea socială, în care puterile publice au rolul principal în coordonarea programelor la nivel național, județean și local.

Prevenirea criminalității este o problemă a tuturor și se realizează prin intermediul unor ample categorii de oameni, nebănuite la orima vedere: corpul profesoral din toate categoriile de școli, arhitecți care trebuie să proiecteze imobile, spații de locuit ușor de supravegheat și care trebuie să încurajeze viața comunitară, persoane care pot deveni victime, martori întâmplători care asistă la scene conflictuale, familii tinere care au dificultăți materiale, polițiști al căror pacificator devine din ce în ce mai amplu, personalul din penitenciare, deținuți, portari și chelneri din baruri, și restaurante, responsabili cu iluminatul străzilor….

Florian Gheorghe este Membru fondator și formator al Institutului de Psihologie Judiciară. Doctor în psihologie al Universității din București în anul 1985. Psiholog și director în Direcția Generală a Penitenciarelor. Este si Formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii și membru al Societății Române de Criminologie, unde deține funcția de președinte al Filialei de Penologie. A fost membru al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Colegiului Psihologilor din România. Cadru didactic universitar și autor al mai multor lucrări de referință în domeniul psihologiei judiciare și psihologiei penitenciare dintre care :

Fenomenologie penitenciară (Oscar Print, 2003);
Psihologie penitenciară. Studii si cercetari (Oscar Print, 1995, 2001);
Prevenirea criminalității. Teorie și Practică (Oscar Print, 2005);

Cuprins:

Cuvânt înainte 14

Capitolul 1 -  Teoria generală a prevenirii criminalităţii 17
       1 - Prezentare generală 17
       2 - Prevenirea socială  20
       3 - Prevenirea situaţională  26
       4 - Prevenirea centrată pe risc  31
       5 - Securitatea privată 32

Capitolul 2 - Factori agravanţi ai criminalităţii în lumea contemporană 36
       1 - Factorii favorizanţi în viziunea ONU 36
       2 - Indicatori pentru o „societate bolnavă”  37
       3 - Delincventul - în-context   40
       4 - Fazele actului infracţional (D.P. Farrington) 42

Capitolul 3 -  Costurile criminalităţii  46
       1 -  Statisticile privind criminalitatea  46
       2 -  Costurile sociale ale criminalităţii  47
       3 -  Drama victimelor 53

Capitolul 4 – Sentimentul de insecuritate  57
       1 - Teama de crimă  57      
       2 - Securitatea publică  62
       3 - Insecuritatea urbană  66
       4 - Dezordinea arhitecturală 68

Capitolul  5 – Poliţia şi toleranţa zero 71         
       1 - Poliţia şi problema „toleranţei zero” 71
       2 - Cartierele dificile   76
       3 - Poliţia şi prevenirea tradiţională  78
       4 - Controlul proximităţii  79
       5 - Spargerile de locuinţe 80
       6 - Declaraţia finală a conferinţei europene şi nord-americane privind securitatea şi prevenirea criminalităţii în mediul urban, Montreal, 1989  91

Capitolul 6 – Minorii, familia şi şcoala   87
       1 - Minorii delincvenţi   87
       2 - Teoria integrativă privind etiologia delincvenţei juvenile    89
       3 - Prevenirea violenţei în şcoală  92

Capitolul 7 – Autorităţile locale şi prevenirea criminalităţii  94
       1 - Locul central al autorităţilor locale   94
       2 - Responsabilizarea cetăţenilor şi a comunităţilor 97
       3 – „Paraprofesioniştii” şi organizaţiile de întrajutorare  99
       4 - Recomandarea nr. (83) 7 a Consiliului Europei privind participarea publicului la politica penală 103

Capitolul 8 – Acţiuni la nivel internaţional în domeniul prevenirii criminalităţii  108
       1 - Etape în organizarea activităţii de prevenire  108
       2 – „Declaraţia ONU nr. 46/52 privind prevenirea crimei şi justiţia penală” 114

Capitolul 9 – Strategii de prevenire a criminalităţii 134
       1 - Necesitatea unei strategii de prevenire  134
       2 - Exemplul Franţei 139
       3 - Strategia ungară în domeniul prevenirii  142
       4 - Structura posibilă a unei strategii de prevenire a criminalităţii pentru România  152
       5 - Concepţia domnului Daniel Sansfaçon, director interimar al „Centrului Internaţional de Prevenire a Criminalităţii” privind prevenirea şi securitatea                           colectivităţilor 158

Capitolul 10 – Programele de prevenire a criminalităţii  173
       1 - Structura programelor de prevenire  173
       2 - Modele contemporane de prevenire a criminalităţii  175
       3 - Dificultăţi în realizarea programelor de prevenire  184
       4 - Punerea în practică a programelor de prevenire 185

Capitolul 11 – Politicile penale şi prevenirea criminalităţii 187

Capitolul 12 - Prevenirea terţiară şi unităţile de detenţie  195
       1 - Penitenciarele  moderne şi  drepturile fundamentale ale deţinuţilor 195
       2 - Unităţile de detenţie - instituţii sănătoase  201
       3 - Protejarea sănătăţii mintale a deţinuţilor  209

Capitolul 13 – Recomandări privind prevenirea criminalităţii 213

Glosar 218

Anexe :
1 - Rezoluţia 1995/9 a Consiliului economic şi social al ONU -  « Directive pentru prevenirea criminalităţii urbane » 220
2 - Recomandarea (2000)20 a Consiliului Europei privind rolul intervenţiei psihosociale precoce în prevenirea comportamentelor criminale 225
3 - Recomandarea nr. (87) 20 a Consiliului Europei referitor la reacţiile sociale faţă de delincvenţa juvenilă  249
4 - Planul de acţiune Milano - ONU, 1985  254
5 - Recomandarea nr. R (96) 8 a Consiliului Europei privind politica penală într-o Europă în transformare  258
6 - Recomandarea nr. R (89) 12 a Consiliului Europei privind educaţia în închisori 265 
7 - Strategia corecţională canadiană - obiective, principii, programme  267
8 - Proiectul O.M.S. privind « Sănătatea în închisori » 278


PENITENCIARUL - ULTIMA AUTORITATE

Autor: Florian Gheorghe
Editura Oscar Print
An aparitie : 2016
Editia I
ISBN 978-973-668-419-6
Nr pagini : 304
Format 170 x 240
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Observatie: Cartile D-lui prof. Gheorghe se gasesc foarte greu


        Volumul de faţă oferă o perspectivă de înţelegere a instituţiei de detenţie şi a funcţionarilor săi, prezintă fenomenele psihosociale care au loc în masa deţinuţilor, arată căile de progres organizaţional şi uman într-o zonă a socialului care, doar la prima vedere, este marginală. Venirea marilor corupţi în închisorile românești va schimba viziunea despre această instituţie, care, deși greu de crezut, nu găseşte niciunde un model ideal de funcţionare. Mulţi experţi au abordat problematica umană şi juridică a diferitelor tipuri de penitenciare, dar ei nu oferă decât indicaţii generale despre administrarea lor, despre formarea personalului, despre necesitatea inspecţiilor, despre binefacerile deschiderii către societatea civilă.

           Penitenciarul este o instituție utilă pentru că fără ea nu poate fi concepută justiția actuală. În timpuri de criză, cetățenii solicită o înăsprire a pedepselor și chiar reintroducerea pedepsei cu moartea. Pentru politicieni, penitenciarul e o dilemă permanentă: mass-media insistă pe cazuri care tulbură conștiința alegătorilor care, astfel, se simt în nesiguranță și cer măsuri energice. Oamenii politici cred cu tărie că prin legi se pot aduce schimbări sociale care vor stopa criminalitatea. Ca urmare, politicienii oscilează între un discurs dur, însă neurmat de măsuri vizibile și un discurs excesiv de tolerant urmat de îmbunătățiri ale vieții deținuților. Nimeni nu mai înțelege nimic iar cei avantajați sunt delincvenții. 

           În aceste condiții, nu pot fi ascunse efectele neașteptate ale executării pedepsei cu închisoarea: înrăirea condamnaților, pierderea capacității lor de a mai lupta cu viața, interiorizarea unei viziuni disfuncționale despre lume, transformarea unora în idoli pentru cei care aspiră la „marea carieră” infracțională, speranța unei vieți fără lipsuri, fără constrângeri, fără muncă. Dacă la acestea mai adăugăm costurile financiare din ce în ce mai mari, avem imaginea completă a faptului că unitățile de detenție de oriunde nu par a avea o contribuție notabilă la ordinea și siguranța socială, la moralizarea oamenilor, la determinarea delincvenților să renunțe la criminalitate, la crearea sentimentului de siguranță în spațiul privat și public.

          Așteptăm prea mult de la instituțiile de detenție în sfera reducerii criminalității când, de fapt, ele au doar capacitatea de a ține delincvenții izolați de comunitate o anumită perioadă. Ipocrit sau ignorant aruncăm recidiva în sarcina așezămintelor de detenție, ceea ce nu este corect. Chiar dacă penitenciarul oferă deținuților programe educative și de consiliere, atât timp cât nu se schimbă nimic în viața lor reală de după liberare, nimic nu se va schimba în modul în care ei văd lumea și se încadrează în normele ei. Cum să speri că omul se poate schimba când condițiile lui de viață și formare, care l-au condus spre infracțiune, nu s-au modificat, ci chiar s-au înrăutățit ?

             Singură, pedeapsa penală, nu poate să rezolve toate problemele privind criminalitatea: ce nu face calitatea înaltă a vieții cetățenilor, buna educaţia a copiilor în familie, un sistem de învățământ public performant, nu poate face nicio pedeapsă. Nu mai poate fi evitată mult timp o amplă dezbatere la nivelul experţilor, dar şi cu publicul larg, privind costurile criminalităţii actuale din România, rolul instituţiilor reprezentative în acest domeniu, experienţa altor ţări privind remediile eficace pe termen lung.

Florian Gheorghe este Membru fondator și formator al Institutului de Psihologie Judiciară. Doctor în psihologie al Universității din București în anul 1985. Psiholog și director în Direcția Generală a Penitenciarelor. Este si Formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii și membru al Societății Române de Criminologie, unde deține funcția de președinte al Filialei de Penologie. A fost membru al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Colegiului Psihologilor din România. Cadru didactic universitar și autor al mai multor lucrări de referință în domeniul psihologiei judiciare și psihologiei penitenciare dintre care :

Fenomenologie penitenciară (Oscar Print, 2003);
Psihologie penitenciară. Studii si cercetari (Oscar Print, 1995, 2001);
Prevenirea criminalității. Teorie și Practică (Oscar Print, 2005);

Cuprins:

Prefaţă academician Constantin Bălăceanu Stolnici 11

Cuvânt înainte 13

Capitolul 1 - După 40 de ani 16

Capitolul 2 - Tendinţe actuale privind instituţiile penitenciare 29
Penitenciarul post-disciplinar - Penitenciarul, loc periculos - Abundența reglementărilor - Directorul și filozofia sistemului - Calitatea personalului - Cunoașterea istoriei - Drepturile deținuților - Structura populației penitenciare - Reforma regimurilor - Programele educative - Arhitectura modernă - Limitele înzestrării tehnologice - Opinia publică și transparența - Corupția - Dificultățile cronice - Instituții vulnerabile - Penitenciarele private

Capitolul 3 - Funcțiile sociale ale pedepsei cu închisoarea 41
Funcțiile pedepsei - Politica penală în lumea modernă - Eficiența pedepsei cu închisoarea - Pedeapsa și renunțarea la criminalitate - Noua penologie - Pedeapsa cu moartea - Teoria psihopedagogică a pedepsei - Pedepsele aplicate deținuților - Modalități de semnificare ale penalității

Capitolul 4 - O nouă generație de deținuți  58
Caracteristici comune - Adaptarea la penitenciar - Comunitatea de destin - Narațiunea vieții - Gândirea de grup - Intoleranța reciprocă - Suferințele, disperarea și neputința - Singurătatea și demoralizarea - Pragul celor doi ani - Alienarea deținuților - Reziliența emoțională - Deținuții sunt conservatori - Deținuții vulnerabili - Deținuții vârstnici - Condamnații pe viață - Foști demnitari și oameni bogați, acum deținuți

Capitolul 5 - Grupări antisociale în penitenciare 95
Diversitatea deținuților - Proteste mature și imature - De ce și când apar bandele - Motivele afilierii - Fascinația liderului - Sistemul defensiv al deținuților - Cariera infracțională - Consecințele existenței bandelor

Capitolul 6 - Periculozitatea delincvenților și deținuților 102
Abordarea obiectivistă și subiectivistă - Malignitatea - Explicație și înțelegere - Periculozitatea în viziunea specialiștilor - Teoria contrariilor - Periculozitatea psihiatrică și criminologică - Instrumente clinice și actuariale - Expertiza psihologică clinică în penitenciar - Factori care agravează periculozitatea - Neutralizarea selectivă - Deținuții despre periculozitate - Psihologii în penitenciare

Capitolul 7 - Penitenciare liniștite nu există  129
Lebedele negre - Pedeapsa, eveniment major - Comorbiditatea - Ura în penitenciar - Nișa ecologică și funcția hotelieră - Tipuri de suferințe în penitenciar - Actorii slabi - Deținuții cu tulburări psihice - Sinuciderile și depresia mascată - Revendicări, proteste, revolte

Capitolul 8 - Lumea supraveghetorilor din închisori 151
Structura de rezistență - Război de uzură al nervilor - Pacea penitenciară - Muncile curate și muncile murdare - O lume inversă - Construcţia și uzura autorităţii - Birocratizarea excesivă - Prea multe centre de putere - Alienarea supraveghetorilor - Stresul personalului - Manipularea personalului - Înţelepciunea profesională - Considerația publicului lipsește

Capitolul 9 - Cine are puterea în penitenciar 171
Instituțiile nu au putere - Construcția puterii - Puterea dură și puterea blândă - Pacea penitenciară - Directorul și prestigiul funcției - Puterea supraveghetorilor - Tăcerea penitenciară - Penitenciarul transparent - Ritualurile penitenciare - Supunerea deținuților - Disfuncțiile puterii - Greșelile de succesiune - Corupția - Inspecția și neo-deontologia

Capitolul 10 - Etica, o prezență neașteptată în penitenciar 193
Personalul nu se plânge - Biroul elegant - Culturi și religii multiple - Revista și chestionarul - Ireversibilități axiologice - Dificultăți tipice închisorilor - Ambivalența cetățenilor - Binele și corectitudinea - Supraveghetorii nu sunt roboți - Morala rolurilor profesionale - Drepturi, victime, șanse egale - Hotărârea Petra - Limitele toleranței - Refugiul în regulamente - Capacitatea morală a managerilor - Nevoia de etică în penitenciare

Capitolul 11 - Educația în penitenciare 210
Deținutul “invitat” - Einstein și rolul școlii - Educația de bază - Autohandicaparea - Îndoctrinarea cu valorile lumii interlope - Alianța educativă - Educația morală în penitenciar? - Excesul de moralizare - Religia, dimensiune a educației în penitenciare - Arta nu e doar pentru elite

Capitolul 12 - Formarea personalului 228
Filosofia comună - Managerii de rang înalt - Capacitatea de a fi lider - Ucenicia pe secție - A face carieră - Identitatea profesionistului - Sfaturi pentru directori - Sfaturi pentru supraveghetori
 
Capitolul 13 - Criminalitatea, ce-i de făcut? 245
Perspective moderne - Bogăția și criminalitatea - Delincventul psihopat - Gloria infracțională - Delincvența aleasă conștient - Motivația infracțională - Delincvența juvenilă, simptom al lumii adulților - Toleranța și controlul social - Renunțarea la criminalitate - Statisticile oficiale - Societatea securitară - Supravegherea video - Penalitatea și gestiunea riscurilor

Anexa 1 – Vasile V. Stanciu și Codul prevenirii criminalității 269
Anexa 2 – Prevenirea violenței în sport 275
Anexa 3 – Polițistul și nevoia subculturii profesionale 287
Rezumat – engleză 290
Rezumat – franceză 292
Bibliografie 294

10/01/2016

CRIMINOLOGIE SI PSIHOLOGIE CRIMINOLOGICA. Delincventa, psihopatologie, criminalitate

Autor : Alin Les
Editura Oscar Print
An aparitie : 2013
Editia I
ISBN 978-973-668-369-5
Nr pagini : 256
Format 130 x 200

La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti



Descrierea editurii:

        "Criminologie si Psihologie criminologica", o lucrare caracterizata de autor ca fiind una "atipica", in sensul in care cele doua parti care o compun sunt prezentate sub forma beletristic-stiintifica, dar si in sensul ca tot ceea ce este explicat stiintific de catre cercetatorii criminologi este explicat mult mai simplist, tocmai in ideea de a implica mai mult omul contemporan in aceasta lucrare.

        ALIN LES este doctor în psihologie criminologica (criminological psychology) al Universitatii din Bucuresti, pe tema fantasmelor sexuale normale si parafilice in populatia normala si la agresorii sexuali violatori. Detine studii si specializari in psihologie clinica, criminologie, drept penal, tehnica poligraf, stiintele educatiei si teologie.Este atestat de Colegiul Psihologilor din România la Comisiile de Psihologie pentru Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, specializarea „Psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf” și Psihologie Clinică, specializarea „Psihologie clinică”.
        Autorul este cunoscut in plan autohton pentru construirea unicului instrument psihologic de masurare a sexualitatii bazat pe dovezi stiintifice: Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS). De asemenea, acesta este membru al Diviziei 39 a Asociatiei Americane de Psihologie: Societatea de Psihanaliza si Psihologie Psihanalitica.
        Dintre lucrarile publicate in domeniul psihologiei criminologice, sociale, psihanalitice, comportamentale si de cuplu amintim: 
Monologuri PSI despre cuplul modern. Psihologie aplicata (Paideia, 2013)
Psihologie si "stiinta raului" (Presa Universitara Clujeana, 2014)
Psihologie criminologica. Individul si multimea in note, impresii si realitati subiective 2012-2013 (Oscar Print, 2014)
Psihologie criminologica. Caiet de documentare si elemente de psihodiagnostic in stiintele criminale (Pro Universitaria, 2015)
In logica stiintelor criminale (co-autor Ruxandra Rascanu) (Pro Universitaria, 2015), 
Simulare versus disimulare (Paideia, 2015), 
Sarcini cognitive. Caiet nepremeditat (Paideia, 2015)
Psihologie fenomenologica. Stiinta,observatie si simt comun in problematica raului (Pro Universitaria, 2016)
Psihopatologia fantasmelor sexuale (Universul Juridic, 2018), 
Psihologie criminologica. Rolul psiho(pato)logiei clinice in descifrarea comportamentului criminal (Editura Universitara, 2020), 
101 llibertati  in vremea pandemiei. Realitati psiho-socio-comportamentale ale romanilor (Editura Universitara, 2020), 
Despre minciuna (Editura Universitara, 2020), 
Sexualitate, viol, personalitate. O contributie stiintifica. Breviar de psihologie si criminologie in fantasmele sexuale (Editura Universitara, 2021)
Impenitenta sociala. Neputinta de a accepta neconventionalul (Editura Universitara, 2021)

Cuprins:

Despre autor / 4 
Cuprins / 5 
Prefață / 10 
Introducere / 12 
Motto / 22

PARTEA I / 23
PARTE GENERALA sau PRE-CRIMINOLOGIE SI PSIHOLOGIE CRIMINOLOGICA / 24

„De ce?” / 25
Cum moartea este cel de-al doilea nostru nume / 26
„Drogul” uman: părinții / 26
Popas de psiho-criminologie / 29
Încercare de seniorat psihologic / 31
Laicitate deferită criminalităţii latente / 31
Cristian Cioacă (I) / 32
Cristian Cioacă (II) / 33
Pentru autoretrocedarea valorilor axiologice / 41
Păcatele originare – prima schiţă (psiho-)criminologică? / 42
Bunul simţ / 43
Recomandarea unui fel de-a fi non psihopatologic / 43
Ispita stărilor de delincvenţă / 44
Mai mult celălalt. Până la Psiho-criminologie, la bârna propriului ochi / 45
Emoţie „de bine” / 46
Autoeducaţia permanentă: de la posibilitatea refuzului la posibilitatea proximităţii trecerii la act / 46
Întunericul şi timpul – laitmotive psiho-criminologice. Sau „decorurile” care contribuie la conturarea personalităţii de factură fenomenologică / 47
„Tulburarea de adânc” a condiţiei umane / 49
Gând 1 / 49
Gând 2 / 50
Despre demnitatea comportamentului / 50
Fenomenul parazitării morale. O premisă a pre preludiului trecerii la act: tulburarea de personalitate? / 50
Defularea ca proces psihologic al maturităţii / 51
Gând 3; Gând 4 / 52
Blocajul psihologic / 52
Singurătatea – între realitate şi reverie / 54
Geniu, realitate şi fantezie / 55
De la afectivitate la logica sentimentelor / 56
Factorul comun: „mal de vivre” / 57
Clipa psihopatică / 57
Fragment de patologie socială / 58
Psiho-criminologia propriei vieţi – expresia unei „decepţii deviante”? / 59
Responsabilitatea ca implicare / 60
Hegel în psihologia criminologică / 61
Pentru debitul oniric nonpsihanalitic / 61
Etici şi deontologii din psihiatrie / 62
Pentru suflete vii! / 64
Despre complexe şi temeri / 64
Părinţii care criminologizează / 66
Activitatea criminală poate fi redusă / 67
Psihopatologia de zi cu zi. Sau despre agresivitate, violenţă şi traume / 67
Insistenţa şi caracterul ei dual / 69
Există un principiu al intimităţii? / 70
„Politeism” în criminologie / 71
Timpul liber / 72
Accidentele rutiere – criminologia „neagră” / 72
Pseudo / 73
Răul, infracţiunea şi infractorii / 73
Muzica – terapeutul violenţei / 74
Infracţionalitatea educaţională – una dintre destinaţiile Psiho-criminologiei / 74
Între criminologia atavismul lombrossian şi criminologia cognitivă / 75
Escrocul – reper criminogen / 76
Degenerescenţă / 77
Demonologie criminologică / 77
Obscenităţile pornografică şi educaţională / 79
Gând 5 / 80
Boala fizică. Sau despre „trăsătura principală de caracter” a morţii / 81
Vârsta cronologică şi Eul etapelor ei / 81
Memorie, refulare, crimă şi psihanaliză / 82
Dragostea. Sau despre pantomima gesturilor uitate / 84
Despre rău / 86
Delimitarea de „Tu”. Sau despre izolare în societate / 87
Cultura ca sedativ anticrimă / 88
Puţin din Pierre Gisel / 89
Autoinvitaţii pentru ascensiune / 89
Familia şi sexualitatea deviantă / 89
Victimizarea / 91
Un profil psiho-criminologic al psihopatului în societatea românească / 92
Deciziile / 95
Excesul de voie proprie şi de lipsă prin cele de dragoste, de putere şi
de reprezentare / 95
Despre perversiune (I) / 97
Despre perversiune (II) / 98
Traume / 98
Fără educaţie / 99
„Dermatologia” devianţei / 100
Devianţa ca abilitate intrinsecă / 100
Sindromul de deviaţie / 101
(şi) de la Lombrosso citire / 102
Gând 6; Gând 7 / 104
Sindromul amanetării voinţei / 104
Axe non demagogice ale subiectului uman / 105
Aşteptare premeditată / 105
Devianţa socială „invizibilă” / 106
Profunzimea umană / 107
Trupul din perspectivă fenomenologică: perspectiva Enăchescu. Sau eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologică (I) / 107
Trupul din perspectivă fenomenologică: perspectiva Enăchescu. Sau eseu de psihologie criminologica, perspectiva fenomenologică (II) / 110
Impacientarea – boală? / 114
Credinţa idealului nu intră în aria Criminologiei / 114
Singurătatea poate premedita psiho-criminologic / 115
Dreptul la refuz / 116
Cum se contribuie la arhiva psiho-criminologică / 116
Modalităţi de manifestare ale abuzului / 116
Sechestrul psihologic / 117
„Eu-Tu” genuin. Sau despre binecuvântarea noncriminală / 117
Gând 8 / 120
Gândul ca deja-victimă / 120
Conjunctură cu potenţial criminogen / 120
Despre capacitatea de-a fi/rămâne/deveni tu însuţi / 122
Puţin despre „celălalt” / 122
Prezentul ca „boală” absentă / 122
Dragostea – unul dintre răspunsurile Criminologiei (I), (II) / 123
Iraţionalitatea – demon de ziuă / 123
De ce a discuta criminologic începe din familie / 124
Stagiu FBI şi librăria pariziană Gibert Joseph / 126
O umbră a Eului discursului lacanian / 127
Datoria şi moftul. De ce şi aici Criminologia? / 127
Reflexie / 130
Psihiatrie şi păreri / 130
Încrederea ca factor motivaţional / 131
Scurt review de psihopatologie adaptativă / 131
Comoditatea celor incomozi / 132
Pentru o fenomenologie/antropologie criminologică / 132

PARTEA II / 133
PARTE SPECIALĂ / 134

De la autismul delincvenţial la DSM IV: „Fără altă specificaţie” / 135
Legătura criminologiei (clinice) cu psihologia (clinică) şi cu psihopatologia (clinică) / 138
Ondinismul şi urofilia – particularități ale psihologiei criminologice / 139
Scopul ascuns al crimei / 140
Rolul Criminologiei la Denis Szabo / 142
Cine este psihopatul? (I) / 142
Cine este psihopatul? Sau despre conştiinţă, grup şi absenţa conştiinţei (II) /143
Cine este psihopatul? Personalitatea psihopată văzută de Plagnol (III) / 145
Cine este psihopatul? Despre personalitatea narcisică (IV) / 147
Elemente de semiologie psihopatologică la adult şi tulburările de personalitate / 147
Cine este psihopatul? Sau despre personalitatea limită (V) / 148
Interdisciplinaritatea concluziilor / 150
Fantasmele (I) / 151
Cazuistica fantasmelor conştiente şi inconştiente la psihopaţii sexuali în construcţia crimei din perspectivă psihanalitică (II) / 152
Cine este psihopatul? Perspectiva Butoi (VI) / 172
Psihopaticul ca şi atribut / 173
Cine este psihopatul? Perspectivele Butoi şi Stout (VII) / 174
Ataşament, afectivitate şi inhibiţie / 177
Fantasmele (III) / 178
Fantasmele inconştiente. Punct comun Freud şi Klein (IV) / 178
Defularea prin scris a unui criminal / 179
Metoda tipologică în criminologie / 179
Tipologia conduitei delincvente/criminale după Clinard / 181
Delincvenţa juvenilă din prisma Psiho-criminologiei (Psihologiei
criminologice). Perspectiva Sürig / 183
Răspuns unui apreciat criminolog român / 184
„Actul” la Jacques Lacan / 185
Cele mai uzitate mecanisme de apărare în Psihologia criminologică / 187
Relaţia „tulburare psihică – stare de periculozitate – comportament criminal” / 190
Punct de vedere criminologic asupra criminalului. Perspectiva Tanoviceanu / 191
Vocaţia şi patologia libertăţii. Preludiu psiho-criminologic / 193
Dragoste şi sex în pragul psihopatologiei / 195
Cine este psihopatul? Perspectivele Stephen Karpman si Miller (VIII) / 199
Omuciderea sexuală / 200
Violul (în familie) / 201
Lupta între sexe şi devianţa cuplului. Perspectivele psihanalitică şi religioasă în sprijinul celei psiho-criminologice / 201
„Temperament”, „comportament”, „personalitate” / 230
Masochsim şi sadism. Perspectiva Jacques André / 233
„Transferă şi „contratransfer”, aproape două jucării verbale ale practicii unor psihologi şi psihiatri. Sau despre „omnipotenţa oarbă” a acestora. Despre mitul invincibilităţii profesionale / 234
Dorinţa celuilalt ca celălalt să se sinucidă. Caz de psihanaliză culturală (aplicată) / 237
Reuşita prin eşec – deziderat social . Câmp de plecare în psiho-criminologie / 239
Ura: autorăsfăţ primitiv? / 240
Obstacolele Criminologiei în România / 242
Profilul psiho-criminologic al teroristului. Psihologie şi psihopatologie / 244
Despre fantasmele criminalilor în ancheta judiciară. Decalogul psihocriminologic / 250

Bibliografie / 253



PSIHOLOGIE CRIMINOLOGICA. Individul si multimea in note, impresii si realitati subiective 2012-2013


Autor : Alin Les
Editura Oscar Print
An aparitie : 2014
Editia I
ISBN 978-963-668-373-2
Nr pagini : 170
Format 150 x 210
Pretul la data postarii : 40 lei la Editura





Descrierea editurii:

        Criminologia si psihologia criminologica nu exista ca formari profesionale în România. Este un lucru grav pentru juridicul si sistemul de justitie românesc. Nu mai aducem în discutie confuziile (uneori, voite, alteori, din nestiinta) dintre expertiza medico-legala psihiatric-judiciara si expertiza psiho-criminologica care, ca punct comun în starea de periculozitate, difera în accentul pe care comisia de experti trebuie sa-l aiba în considerare. Reamintim ca exista în România un numar extrem de mic (înspre deloc) de specialisti psihologi si/sau psihiatri cu specializare în criminologie. Aportul acestora în cadrul diferitelor tipuri de expertize ne lipseste, iar cadrul legislativ coerent si fara ambiguitati este o problema majora pentru cei din domeniu.
Concret, suntem în impas cultural la nivel national. Chiar daca avem carti carora li se face un marketing impresionant, doar putini sunt cei care îsi aroga gena culturalizanta. Putini citesc si, si mai putin sunt cei care reusesc sa puna în aplicare. Acel „rest” se ocupa, cu ajutorul politicului, economicului si socialului anomic contemporan, mai departe, de devianta, de delincventa si de criminalitate. Când am afirmat ca ancora sociala a criminologiei este cultura, am avut în vedere (in)capacitatea politicului de a se infiltra în problemele ce tin de preventie, de sanatatea mentala a populatiei, asa cum o face atât de prezent Franta, Germania, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Statele Unite etc.
        În România nu exista meseria de „criminolog” în nomenclatorul de meserii, cum nici în cele aproximativ 50% dintre cazurile de omor, specialistii psihologi criminologi (psiho-criminologi) nu sunt contactati sau pusi în valoare. Suntem deficitari, individual si colectiv, la extrema valorizare a imaginii de sine, cu sau fara o validitate de continut. Într-o viitoare aparitie, ne-am propus sa ne concentram suplimentar pe explicarea rolului si a contributiei psihologului criminolog în societatea actuala, prin spatiile penal si civil.

        ALIN LES este doctor în psihologie criminologica (criminological psychology) al Universitatii din Bucuresti, pe tema fantasmelor sexuale normale si parafilice in populatia normala si la agresorii sexuali violatori. Detine studii si specializari in psihologie clinica, criminologie, drept penal, tehnica poligraf, stiintele educatiei si teologie.Este atestat de Colegiul Psihologilor din România la Comisiile de Psihologie pentru Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, specializarea „Psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf” și Psihologie Clinică, specializarea „Psihologie clinică”.
        Autorul este cunoscut in plan autohton pentru construirea unicului instrument psihologic de masurare a sexualitatii bazat pe dovezi stiintifice: Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS). De asemenea, acesta este membru al Diviziei 39 a Asociatiei Americane de Psihologie: Societatea de Psihanaliza si Psihologie Psihanalitica.
        Dintre lucrarile publicate in domeniul psihologiei criminologice, sociale, psihanalitice, comportamentale si de cuplu amintim: 
Monologuri PSI despre cuplul modern. Psihologie aplicata (Paideia, 2013)
Psihologie si "stiinta raului" (Presa Universitara Clujeana, 2014)
Psihologie criminologica. Individul si multimea in note, impresii si realitati subiective 2012-2013 (Oscar Print, 2014)
Psihologie criminologica. Caiet de documentare si elemente de psihodiagnostic in stiintele criminale (Pro Universitaria, 2015)
In logica stiintelor criminale (co-autor Ruxandra Rascanu) (Pro Universitaria, 2015), 
Simulare versus disimulare (Paideia, 2015), 
Sarcini cognitive. Caiet nepremeditat (Paideia, 2015)
Psihologie fenomenologica. Stiinta,observatie si simt comun in problematica raului (Pro Universitaria, 2016)
Psihopatologia fantasmelor sexuale (Universul Juridic, 2018), 
Psihologie criminologica. Rolul psiho(pato)logiei clinice in descifrarea comportamentului criminal (Editura Universitara, 2020), 
101 llibertati  in vremea pandemiei. Realitati psiho-socio-comportamentale ale romanilor (Editura Universitara, 2020), 
Despre minciuna (Editura Universitara, 2020), 
Sexualitate, viol, personalitate. O contributie stiintifica. Breviar de psihologie si criminologie in fantasmele sexuale (Editura Universitara, 2021)
Impenitenta sociala. Neputinta de a accepta neconventionalul (Editura Universitara, 2021)

Cuprins:

Despre autor / 9
Memento / 11
Prefaţă 1 / 12
Prefaţă 2 / 14
Cuvânt înainte / 16

PARTEA I / 20
2012 AUGUST - SEPTEMBRIE / 21
31 aug. - 1 sept. / Ca dintr-un jurnal psiho-criminologic / 21
2 sept. / Religie, criminologie, social, drept şi epanadiploză / 24
4 sept. / Despre limite, crimă şi caracter / 30
14 sept. / Lupta între sexe / 31
15 sept. / Despre etică, credinţă şi stigmă / 32
25-28 sept. / Lacan şi lingvistica crimei / 33
30 sept. / Roudinesco, H. Arendt şi banalitatea răului / 33
OCTOMBRIE / 33
5 oct. / Despre violenţa intrafamilială / 33
11 oct. / Criminologia „neagră”: accidentele auto / 36
12 oct. / Simbol, Sándor Ferenczi, sexualitate şi psihanaliză / 38
13 oct. / Sándor Ferenczi: „Jurnalul clinic” şi „Sexualitate şi psihanaliză” / 41
14 oct. / Există pronie în psihologia criminologică (psihocriminologie)? / 43
15 oct. / Despre narcisism şi agresiune / 44
16 oct. / La baza masturbării stă o temere infantilă (Ferenczi). Posibile contribuţii psiho-dinamice în rezolvarea crimelor cu motivaţie sexuală / 45
17 oct. / 10 observaţii despre clinica sexualităţii la Sándor Ferenczi / 46
18 oct. / Prezentarea testului Rorschach. Contribuţie la sinteza personalităţii, nu la evaluarea ei / 49
19 oct. / „Psiholog criminalist” sau „psiho-criminalist” şi „psiholog criminolog” sau „psiho-criminolog” / 50
24-25 oct. / Terorismul, criminalitatea transfrontalieră şi criminalitatea românească / 52
26 oct. / Traumă şi agresivitate / 53
27 oct. /Brâncuşi şi modelul său ca opus devianţei, delincvenţei şi criminalităţii. Opera „Sfântul din Montparnasse” / 56
28 oct. / Oamenii sunt prieteni cu Sigmund Freud / 58
NOIEMBRIE / 60
3 nov. / Coeficientul de ratare (A. Romila) / 60
5 nov. / De ce un dicţionar psiho-juridic? / 60
8 nov. / Certificatul medico-legal = „ţinută” psihologic-psihiatrică a Criminologiei / 61
16 nov. / Faţete ale răului (B. Russell) / 61
20 nov./Psiho-criminologie, expertiză medico-legală psihiatric-judiciară, periculozitate psihiatrică şi criminologică / 63
25 nov. / Psihiatrie şi filosofie / 63
26 nov. / Penitenciarul Rahova, viol şi afinitate culturală / 64
28 nov. / Cristian Cioacă / 66
29 nov. /Câteva cuvinte ale Academicianului Mircea Lăzărescu la „Psihologie, psihopatologie şi religie” / 66

DECEMBRIE / 68
4 dec. / Legea penală la Academia Română / 68
5 dec. / Cristian Cioacă (II) / 68
7 dec. /Psihologul criminolog (psiho-criminologul) = psihologul cu specializare sistematică în Criminologie / 68
8 dec. / Atac terorist anihilat la Sibiu / 70
9 dec. / Despre testarea poligraf sau psihofiziologia criminalistică (denumirea ştiinţifică) / 70
14 dec. / Putem vorbi despre o crimă filosofică? / 71
15 dec. / Cazul Adam Lanzo / 71
16 dec. / Criminologia în Canada / 72
20 dec. / Şcoala Poligraf / 73
22 dec. / Sociopatie/psihopatie în Psiho-criminologie / 73
26 dec. /Psihopatologie în criminologie. Extrase din declaraţiile unor criminali (în serie) internaţionali / 76
27 dec. /Psihopatologie în criminologie. Extrase din declaraţiile unor criminali (în serie) internaţionali (II) / 79
29 dec. / Psihiatrie şi filosofie (II) / 83

PARTEA II - 2013 / 84
IANUARIE / 85
1 ian. / Scurt gând criminologic / 85
2 ian. / Psiho-criminologie, profiling sau analiză comportamentală la serial killer-ul român Vlad Nicolae / 85
3 ian. / Etică psihiatrică / 94
10 ian. / Etică psihiatrică (II) / 94
13 ian. / Despre psihiatria legală şi rolul juridic al psihiatrului / 94
FEBRUARIE / 95
2 febr. / „Noua fundamentare psihologică a pedepsei” (S. Freud) şi diferitele posibile răspunsuri contemporane / 95
4 febr. / Psiho-criminologie: o nouă lucrare / 99
6 febr. / Despre evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf / 99
8 febr./Despre impostura criminologică / 100
9 febr. / Profilul psiho-criminologic al teroristului. Psihologie şi psihopatologie / 102
17 febr. / Examinarea poligraf în spaţiul civil - pledoarie faptică / 102
28 febr./„Prezent” la Conferinţa Internaţională de Psihiatrie de la Györ, Ungaria (2013) / 103
MARTIE / 104
3 mar. / Munca de teren ca şi psiholog criminolog consultant / 104
8 mar. / Zilele Ştiinţelor Forensic - Timişoara 2013 / 106
11 mar. / Mobilul crimei diferă în funcţie de aspectul ambivalent predominant al devenirii intelectuale / 108
15 mar./ Pledoarie pentru prudenţă (de)ontologică în spaţiul psi / 108
20 mar. / Persoanele diagnosticate clinic cu/fără psihopatie la testarea poligraf / 109
21 mar. / Contribuţie la schiţarea profilului psiho-criminologic. Psi şi analiză comportamentală în omuciderile sexuale / 110
22 mar. / (a) Analiză comportamentală şi criminală la Gabriel Tarde / 111
(b) Are actul canibalic o logică? Psihopatologie, psihanaliză, psihiatrie, analiză comportamental-criminală şi victimologie în Psiho-criminologie / 112
27 mar. / Despre traumatizarea în mod irevocabil (Cartwright) / 115
30-31 mar. / „Personalitate criminală” şi narcisism profund, dar ascuns; despre expertize şi borderline / 116
APRILIE /117
2 apr. / Psihopatie, psihopaţi şi callous-unemotional: tulburare opoziţional-sfidătoare (TOS) → tulburare de conduită (TC) → tulburare de personalitate antisocială (TPAS), cu sau fără psihopatie / 117
8 apr. / Hare Psychopathy Checklist / 121
11 apr. / Să participăm la Congresele la care ne înscriem cu lucrări! / 122
13 apr. / Riscurile preluării informaţiilor cu potenţial criminologic din mass-media. Despre credibilitate (şi responsabilitate) / 123
14 apr. / Workshop în Psiho-criminologie / 123
16 apr. / „Psi & analiză comportamentală în omuciderile sexuale” / 123
17 apr. / Contra simulării şi/sau disimulării profesionale şi ştiinţifice în domeniul Criminologiei şi al Psiho-criminologiei în România / 124
22 apr. / Criminologie, criminalistică şi profiling / 125
26 apr. / Creativitate şi psihopatologie (Doina Cosman). Cesare Lombroso readus în prim-plan / 127
29 apr. / Jurnal psiho-criminologic (în curs) / 129
30 apr. / Clarviziune asupra unui loc de muncă în penitenciarele Belgiei / 130
MAI / 130
1 mai / Manifestarea sadismului sexual la minori. Aspecte contemporane / 130
9 mai / Conferinţa „Rolul ADN-ului în identificarea regumurilor totalitare” / 132
16 mai / Criminologia în ţările atinse de regimul comunist / 134
17 mai / Ancora socială a Criminologiei - cultura / 135
19 mai/ Psihologie clinică de contrabandă, astăzi? / 137
21 mai / Psihologie clinică de contrabandă, astăzi? (II) / 140
22 mai / (a) Despre limita psihicului; o abordare pluri-, inter- şi transdisciplinară / 142
(b) De ce literatura lui Vargas Llosa poate contribui la cercetarea în Criminologie şi Psiho-criminologie / 143
25 mai / Psihologie aplicată la Aurora Liiceanu / 147
26 mai / Philippe Pinel / 150
29 mai / Umilirea psihologiei în România. Indiferenţă politică, de sistem, care pe care sau din fiecare? / 150
31 mai / Utilitatea psihologului criminolog în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor (spaţiul penal) şi în spaţiul civil / 151
IUNIE / 152
1 iun. / Simptomatologia psihopatiei în psihologia aplicată / 152
5 iun. / Violul (în familie) (II) / 153
11 iun. / Florin Tudose, psihiatru, vorbeşte psiho-criminologie / 153
12 iun. / De ce Psihologia criminologică la un Congres dedicat Cercetării Ştiinţifice Psihiatrice din România? / 154

Bibliografie / 164


10/04/2015

FENOMENOLOGIE PENITENCIARA



Autor : Gheorghe Florian                
Editura Oscar Print
Colectia Psiho-Logos - Psihologie
An aparitie : 2006
ISBN 973-8338-95-6 
Nr pagini : 328
Format 170 x 200
Anticariat
Disponibilitate BCU
Download pdf  pe scribd
Observatie: Cartile D-lui prof. Gheorghe se gasesc foarte greu

Descrierea editurii:

        Exista o neliniste din ce in ce mai mare la publicul larg in fata criminalitatii care pare a cuceri noi spatii pe verticala si orizontala structurii sociale. Ziarele reusesc sa aduca zilnic dovezi in acest sens si sa provoace astfel o stare de apatie generalizata: atitudinea de „fie ce-o fi, poate nu  mi se va intampla tocmai mie“ exprima pentru multi dintre noi o adevarata filozofie de viata atunci cand iesim pe strada sau urcam intr-o masina...
        Desigur, pentru infractorii de oriunde exista pedepsele prevazute in codurile penale, iar judecatorii le cantaresc indelung, astfel incat ele sa fie utile: sa indrepte pe cel care a incalcat legea dar si sa protejeze eficace comunitatea oamenilor liberi. Cel mai frecvent se apeleaza la inchisoare considerandu-se ca pierderea libertatii va avea efecte asupra celui inchis dar si asupra celorlalti membri ai comunitatii. Lucrurile par simple la prima vedere, dar realitatea de zi cu zi arata ca ele sunt infinit mai complexe iar rezultatele sunt deseori indoielnice.

Florian Gheorghe este Membru fondator și formator al Institutului de Psihologie Judiciară. Doctor în psihologie al Universității din București în anul 1985. Psiholog și director în Direcția Generală a Penitenciarelor. Este si Formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii și membru al Societății Române de Criminologie, unde deține funcția de președinte al Filialei de Penologie. A fost membru al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Colegiului Psihologilor din România. Cadru didactic universitar și autor al mai multor lucrări de referință în domeniul psihologiei judiciare și psihologiei penitenciare dintre care :

Fenomenologie penitenciară (Oscar Print, 2003);
Psihologie penitenciară. Studii si cercetari (Oscar Print, 1995, 2001);
Prevenirea criminalității. Teorie și Practică (Oscar Print, 2005);

Cuprins:

Summary  9
Contenu          11
Contenido  13

Capitolul 1
Universul justiţiei penale ia începutul secolului XXI  15
1.  Noi obiective şi sensuri în justiţia penală  15
2.  Modificări de accent în funcţiile închisorii: funcţia educativă şi terapeutică determină noile evoluţii organizaţionale  29
3.  Problema standardelor de viaţă în penitenciar şi responsabilitatea managerială. Forţa recomandărilor internaţionale privind instituţia penitenciară  30
4.  Evaluări ale sistemului penitenciar românesc realizate de experţi străini: domnul Andrew Barclay (1998) şi doamna Carmen Martinez Aznar (2002)  34
5.  Locul politicilor penitenciare în contextul politicilor penale  57
6.  Paradigme şi teorii ale reformei ce pot fi aplicate în sistemele penitenciare. Reforma penitenciară în alte ţări — cazul Angliei şi al Canadei  61

Capitolul 2
Dezvoltarea umană în penitenciare  71
1.  Nevoile educaţionale ale deţinuţilor  72
2.  Ce sunt programele corecţionale  73
3.  Utilitatea programelor educative în penitenciare  74
4.  Evaluarea programelor corecţionale  76
5.  Respingerea programelor educative de către deţinuţi  81
6.  Locul programelor educative în dezvoltarea umană a deţinuţilor. Cazul Serviciului Corecţional Canadian  83
7.  Recomandarea Consiliului Europei R (89) 12 privind educaţia în închisori  93

Capitolul 3
Fenomene umane şi instituţionale disfuncţionale în penitenciare  95
1.  Supraaglomerarea. Modalităţi eficiente de conducere a penitenciarelor supraaglomerate  96
2.  Autorănirile — fenomen cronic în închisori  109
3.  Greva foamei şi semnificaţiile sale pentru deţinuţi  110
4.  Suicidul în penitenciar  112
5.  Frica şi decăderea în penitenciar  117

Capitolul 4
Deţinuţii cu pedepse lungi      122
1   Importanţa problemei      122
2.  Problematica deţinuţilor cu pedepse lungi în viziunea organizaţiei Penal Reform Internaţional  123
3.  Rolul clasificării deţinuţilor cu pedepse lungi  125
4.  Deţinuţii „ recalcitranţi ”    128
5.  Concepţia profuniv. Sony a Snaken privind deţinuţii cu pedepse lungi  129
6. Recomandările ONU privind detenţia pe viaţă (1995) 

Capitolul 5
Deţinuţii periculoşi   
1.  Dimensiunile problematicii deţinuţilor periculoşi 
2.  Prezentare de caz 
3.  Starea de periculozitate în concepţia lui Jean Pinatel
4.  Evadarea: între disperare şi calcul speculativ   
5.  Terorismul în închisori  

Capitolul 6
Folosirea forţei în instituţia penitenciară  
1.  Violenţa în penitenciare 
2.  Abordarea psihologică a violenţei deţinuţilor
3.  Revoltele în închisorile româneşti 
    3.1.  Revolta din 1989   
    3.2.  Revolta din 1997 
    3.3.  Privire retrospectivă asupra revoltelor din penitenciarele româneşti  
    3.4.  Organizarea mediului penitenciar pentru a preveni conflictele  
4.  Folosirea forţei în instituţia penitenciară  
Capitolul 7
Sănătatea organizaţională în instituţiile penitenciare  
1.  Factorii sănătăţii organizaţionale  
2.  Mijloace manageriale de realizare a sănătăţii organizaţionale în penitenciar 
3.  Declaraţia educatorilor şi specialiştilor în probleme umane din penitenciarele româneşti  
4.  Rolul sondajelor de opinie în evaluarea stării de sănătate organizaţională  
5.  Preocupări europene privind protejarea sănătăţii mentale a deţinuţilor în timpul
executării pedepselor privative de libertate  
      •  Declaraţia de consens referitoare la promovarea sănătăţii mentale în închisori
      •  Obiectivele Asociaţiei Naţionale a Vizitatorilor Penitenciarelor din Franţa
 6.  Concluzii privind promovarea sănătăţii organizaţionale în închisorile moderne  

Anexe:
Anexa 1: Privire generală asupra pedepsei cu închisoarea. Raportul anual pe 1999 al Centrului Internaţional pentru Studii Penitenciare -King's College London  
Anexa 2: Misiunea Serviciului Corecţional Canadian  
Anexa 3: Declaraţia celui de-al X-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru Prevenirea
Crimei şi Tratamentul Delincvenţilor - Viena, 10-17 aprilie 2000
Anexa 4: Programe de dobândire a competenţelor psihosociale utilizate în penitenciarele canadiene
Anexa 5: Populaţia penitenciară la nivel mondial (conform celui de-al patrulea Buletin al Direcţiei de Cercetare, Dezvoltare şi Statistică - Home Office întocmit de Ray Walmsley 
Rezumat      
Abstract   
Resume    
Resumen