Editura Oscar Print
An aparitie : 2016
Editia I
ISBN 978-973-668-419-6
Nr pagini : 304
Format 170 x 240
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Observatie: Cartile D-lui prof. Gheorghe se gasesc foarte greu
Volumul de faţă oferă o perspectivă de înţelegere a instituţiei de detenţie şi a funcţionarilor săi, prezintă fenomenele psihosociale care au loc în masa deţinuţilor, arată căile de progres organizaţional şi uman într-o zonă a socialului care, doar la prima vedere, este marginală. Venirea marilor corupţi în închisorile românești va schimba viziunea despre această instituţie, care, deși greu de crezut, nu găseşte niciunde un model ideal de funcţionare. Mulţi experţi au abordat problematica umană şi juridică a diferitelor tipuri de penitenciare, dar ei nu oferă decât indicaţii generale despre administrarea lor, despre formarea personalului, despre necesitatea inspecţiilor, despre binefacerile deschiderii către societatea civilă.
Penitenciarul este o instituție utilă pentru că fără ea nu poate fi concepută justiția actuală. În timpuri de criză, cetățenii solicită o înăsprire a pedepselor și chiar reintroducerea pedepsei cu moartea. Pentru politicieni, penitenciarul e o dilemă permanentă: mass-media insistă pe cazuri care tulbură conștiința alegătorilor care, astfel, se simt în nesiguranță și cer măsuri energice. Oamenii politici cred cu tărie că prin legi se pot aduce schimbări sociale care vor stopa criminalitatea. Ca urmare, politicienii oscilează între un discurs dur, însă neurmat de măsuri vizibile și un discurs excesiv de tolerant urmat de îmbunătățiri ale vieții deținuților. Nimeni nu mai înțelege nimic iar cei avantajați sunt delincvenții.
În aceste condiții, nu pot fi ascunse efectele neașteptate ale executării pedepsei cu închisoarea: înrăirea condamnaților, pierderea capacității lor de a mai lupta cu viața, interiorizarea unei viziuni disfuncționale despre lume, transformarea unora în idoli pentru cei care aspiră la „marea carieră” infracțională, speranța unei vieți fără lipsuri, fără constrângeri, fără muncă. Dacă la acestea mai adăugăm costurile financiare din ce în ce mai mari, avem imaginea completă a faptului că unitățile de detenție de oriunde nu par a avea o contribuție notabilă la ordinea și siguranța socială, la moralizarea oamenilor, la determinarea delincvenților să renunțe la criminalitate, la crearea sentimentului de siguranță în spațiul privat și public.
Așteptăm prea mult de la instituțiile de detenție în sfera reducerii criminalității când, de fapt, ele au doar capacitatea de a ține delincvenții izolați de comunitate o anumită perioadă. Ipocrit sau ignorant aruncăm recidiva în sarcina așezămintelor de detenție, ceea ce nu este corect. Chiar dacă penitenciarul oferă deținuților programe educative și de consiliere, atât timp cât nu se schimbă nimic în viața lor reală de după liberare, nimic nu se va schimba în modul în care ei văd lumea și se încadrează în normele ei. Cum să speri că omul se poate schimba când condițiile lui de viață și formare, care l-au condus spre infracțiune, nu s-au modificat, ci chiar s-au înrăutățit ?
Singură, pedeapsa penală, nu poate să rezolve toate problemele privind criminalitatea: ce nu face calitatea înaltă a vieții cetățenilor, buna educaţia a copiilor în familie, un sistem de învățământ public performant, nu poate face nicio pedeapsă. Nu mai poate fi evitată mult timp o amplă dezbatere la nivelul experţilor, dar şi cu publicul larg, privind costurile criminalităţii actuale din România, rolul instituţiilor reprezentative în acest domeniu, experienţa altor ţări privind remediile eficace pe termen lung.
Florian Gheorghe este Membru fondator și formator al Institutului de Psihologie Judiciară. Doctor în psihologie al Universității din București în anul 1985. Psiholog și director în Direcția Generală a Penitenciarelor. Este si Formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii și membru al Societății Române de Criminologie, unde deține funcția de președinte al Filialei de Penologie. A fost membru al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Colegiului Psihologilor din România. Cadru didactic universitar și autor al mai multor lucrări de referință în domeniul psihologiei judiciare și psihologiei penitenciare dintre care :
Fenomenologie penitenciară (Oscar Print, 2003);
Psihologie penitenciară. Studii si cercetari (Oscar Print, 1995, 2001);
Prevenirea criminalității. Teorie și Practică (Oscar Print, 2005);
Penitenciarul – ultima autoritate (Oscar Print, 2016).
Cuprins:
Prefaţă academician Constantin Bălăceanu Stolnici 11
Cuvânt înainte 13
Capitolul 1 - După 40 de ani 16
Capitolul 2 - Tendinţe actuale privind instituţiile penitenciare 29
Penitenciarul post-disciplinar - Penitenciarul, loc periculos - Abundența reglementărilor - Directorul și filozofia sistemului - Calitatea personalului - Cunoașterea istoriei - Drepturile deținuților - Structura populației penitenciare - Reforma regimurilor - Programele educative - Arhitectura modernă - Limitele înzestrării tehnologice - Opinia publică și transparența - Corupția - Dificultățile cronice - Instituții vulnerabile - Penitenciarele private
Capitolul 3 - Funcțiile sociale ale pedepsei cu închisoarea 41
Funcțiile pedepsei - Politica penală în lumea modernă - Eficiența pedepsei cu închisoarea - Pedeapsa și renunțarea la criminalitate - Noua penologie - Pedeapsa cu moartea - Teoria psihopedagogică a pedepsei - Pedepsele aplicate deținuților - Modalități de semnificare ale penalității
Capitolul 4 - O nouă generație de deținuți 58
Caracteristici comune - Adaptarea la penitenciar - Comunitatea de destin - Narațiunea vieții - Gândirea de grup - Intoleranța reciprocă - Suferințele, disperarea și neputința - Singurătatea și demoralizarea - Pragul celor doi ani - Alienarea deținuților - Reziliența emoțională - Deținuții sunt conservatori - Deținuții vulnerabili - Deținuții vârstnici - Condamnații pe viață - Foști demnitari și oameni bogați, acum deținuți
Capitolul 5 - Grupări antisociale în penitenciare 95
Diversitatea deținuților - Proteste mature și imature - De ce și când apar bandele - Motivele afilierii - Fascinația liderului - Sistemul defensiv al deținuților - Cariera infracțională - Consecințele existenței bandelor
Capitolul 6 - Periculozitatea delincvenților și deținuților 102
Abordarea obiectivistă și subiectivistă - Malignitatea - Explicație și înțelegere - Periculozitatea în viziunea specialiștilor - Teoria contrariilor - Periculozitatea psihiatrică și criminologică - Instrumente clinice și actuariale - Expertiza psihologică clinică în penitenciar - Factori care agravează periculozitatea - Neutralizarea selectivă - Deținuții despre periculozitate - Psihologii în penitenciare
Capitolul 7 - Penitenciare liniștite nu există 129
Lebedele negre - Pedeapsa, eveniment major - Comorbiditatea - Ura în penitenciar - Nișa ecologică și funcția hotelieră - Tipuri de suferințe în penitenciar - Actorii slabi - Deținuții cu tulburări psihice - Sinuciderile și depresia mascată - Revendicări, proteste, revolte
Capitolul 8 - Lumea supraveghetorilor din închisori 151
Structura de rezistență - Război de uzură al nervilor - Pacea penitenciară - Muncile curate și muncile murdare - O lume inversă - Construcţia și uzura autorităţii - Birocratizarea excesivă - Prea multe centre de putere - Alienarea supraveghetorilor - Stresul personalului - Manipularea personalului - Înţelepciunea profesională - Considerația publicului lipsește
Capitolul 9 - Cine are puterea în penitenciar 171
Instituțiile nu au putere - Construcția puterii - Puterea dură și puterea blândă - Pacea penitenciară - Directorul și prestigiul funcției - Puterea supraveghetorilor - Tăcerea penitenciară - Penitenciarul transparent - Ritualurile penitenciare - Supunerea deținuților - Disfuncțiile puterii - Greșelile de succesiune - Corupția - Inspecția și neo-deontologia
Capitolul 10 - Etica, o prezență neașteptată în penitenciar 193
Personalul nu se plânge - Biroul elegant - Culturi și religii multiple - Revista și chestionarul - Ireversibilități axiologice - Dificultăți tipice închisorilor - Ambivalența cetățenilor - Binele și corectitudinea - Supraveghetorii nu sunt roboți - Morala rolurilor profesionale - Drepturi, victime, șanse egale - Hotărârea Petra - Limitele toleranței - Refugiul în regulamente - Capacitatea morală a managerilor - Nevoia de etică în penitenciare
Capitolul 11 - Educația în penitenciare 210
Deținutul “invitat” - Einstein și rolul școlii - Educația de bază - Autohandicaparea - Îndoctrinarea cu valorile lumii interlope - Alianța educativă - Educația morală în penitenciar? - Excesul de moralizare - Religia, dimensiune a educației în penitenciare - Arta nu e doar pentru elite
Capitolul 12 - Formarea personalului 228
Filosofia comună - Managerii de rang înalt - Capacitatea de a fi lider - Ucenicia pe secție - A face carieră - Identitatea profesionistului - Sfaturi pentru directori - Sfaturi pentru supraveghetori
Capitolul 13 - Criminalitatea, ce-i de făcut? 245
Perspective moderne - Bogăția și criminalitatea - Delincventul psihopat - Gloria infracțională - Delincvența aleasă conștient - Motivația infracțională - Delincvența juvenilă, simptom al lumii adulților - Toleranța și controlul social - Renunțarea la criminalitate - Statisticile oficiale - Societatea securitară - Supravegherea video - Penalitatea și gestiunea riscurilor
Anexa 1 – Vasile V. Stanciu și Codul prevenirii criminalității 269
Anexa 2 – Prevenirea violenței în sport 275
Anexa 3 – Polițistul și nevoia subculturii profesionale 287
Rezumat – engleză 290
Rezumat – franceză 292
Bibliografie 294
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu