Se afișează postările cu eticheta Florian Gheorghe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Florian Gheorghe. Afișați toate postările

28/05/2022

PREVENIREA CRIMINALITATII. Teorie si practica

Autor: Gheorghe Florian
Editura Oscar Print
An aparitie :2005
Editia I
ISBN 973-668-106-8
Nr pagini : 286
Format 170 x 240
Pretul la data postarii :30 lei la Editura (lei ebook-ul)

Observatie: Cartile D-lui prof. Gheorghe se gasesc foarte greu


Descrierea editurii:

Traversăm o perioadă în care, la marile flageluri sociale cunoscute – corupția, sărăcia, șomajul, drogurile, alcoolismul – se adaugă terorismul, crima organizată, degradarea mediului urban, precum și factori subtili ca abuzurile, discriminările, absența controlului, promovarea violenței prin mass-media. Toți acești factori se conjugă, desigur, cu cei particulari unei țări sau unei regiuni amplificând, mai mult sau mai puțin, vulnerabilitata socială și costurile criminalității. Grupurile care suferă cel mai mult din cauza criminalității, rămân mereu aceleași: tinerii, vârstnicii, femeile, persoanele singure, cei care trăiesc în cartiere marginalizate. Deși riscurile imediate par urgente, ameliorările de durată apar doar când sunt abordați factorii implicați indirect în apariția și menținerea criminalității: sărăcia, incultura, șomajul, lipsa perspectivei etc.

Ca urmare, prevenirea criminalității devine un imperativ al acestei perioade pentru România, în care obiectivele principale sunt ordinea socială, consolidarea mecanisemelor de respectare și aplicare a legilor, formarea și solidarizarea publicului la acțiunile preventive, supravegherea și evaluarea riscurilor în timp și spațiu. De aceea, propunem în proiect, o structură complexă a strategiei naționale de prevenire a criminalității centrată pe dezvoltarea socială, în care puterile publice au rolul principal în coordonarea programelor la nivel național, județean și local.

Prevenirea criminalității este o problemă a tuturor și se realizează prin intermediul unor ample categorii de oameni, nebănuite la orima vedere: corpul profesoral din toate categoriile de școli, arhitecți care trebuie să proiecteze imobile, spații de locuit ușor de supravegheat și care trebuie să încurajeze viața comunitară, persoane care pot deveni victime, martori întâmplători care asistă la scene conflictuale, familii tinere care au dificultăți materiale, polițiști al căror pacificator devine din ce în ce mai amplu, personalul din penitenciare, deținuți, portari și chelneri din baruri, și restaurante, responsabili cu iluminatul străzilor….

Florian Gheorghe este Membru fondator și formator al Institutului de Psihologie Judiciară. Doctor în psihologie al Universității din București în anul 1985. Psiholog și director în Direcția Generală a Penitenciarelor. Este si Formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii și membru al Societății Române de Criminologie, unde deține funcția de președinte al Filialei de Penologie. A fost membru al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Colegiului Psihologilor din România. Cadru didactic universitar și autor al mai multor lucrări de referință în domeniul psihologiei judiciare și psihologiei penitenciare dintre care :

Fenomenologie penitenciară (Oscar Print, 2003);
Psihologie penitenciară. Studii si cercetari (Oscar Print, 1995, 2001);
Prevenirea criminalității. Teorie și Practică (Oscar Print, 2005);

Cuprins:

Cuvânt înainte 14

Capitolul 1 -  Teoria generală a prevenirii criminalităţii 17
       1 - Prezentare generală 17
       2 - Prevenirea socială  20
       3 - Prevenirea situaţională  26
       4 - Prevenirea centrată pe risc  31
       5 - Securitatea privată 32

Capitolul 2 - Factori agravanţi ai criminalităţii în lumea contemporană 36
       1 - Factorii favorizanţi în viziunea ONU 36
       2 - Indicatori pentru o „societate bolnavă”  37
       3 - Delincventul - în-context   40
       4 - Fazele actului infracţional (D.P. Farrington) 42

Capitolul 3 -  Costurile criminalităţii  46
       1 -  Statisticile privind criminalitatea  46
       2 -  Costurile sociale ale criminalităţii  47
       3 -  Drama victimelor 53

Capitolul 4 – Sentimentul de insecuritate  57
       1 - Teama de crimă  57      
       2 - Securitatea publică  62
       3 - Insecuritatea urbană  66
       4 - Dezordinea arhitecturală 68

Capitolul  5 – Poliţia şi toleranţa zero 71         
       1 - Poliţia şi problema „toleranţei zero” 71
       2 - Cartierele dificile   76
       3 - Poliţia şi prevenirea tradiţională  78
       4 - Controlul proximităţii  79
       5 - Spargerile de locuinţe 80
       6 - Declaraţia finală a conferinţei europene şi nord-americane privind securitatea şi prevenirea criminalităţii în mediul urban, Montreal, 1989  91

Capitolul 6 – Minorii, familia şi şcoala   87
       1 - Minorii delincvenţi   87
       2 - Teoria integrativă privind etiologia delincvenţei juvenile    89
       3 - Prevenirea violenţei în şcoală  92

Capitolul 7 – Autorităţile locale şi prevenirea criminalităţii  94
       1 - Locul central al autorităţilor locale   94
       2 - Responsabilizarea cetăţenilor şi a comunităţilor 97
       3 – „Paraprofesioniştii” şi organizaţiile de întrajutorare  99
       4 - Recomandarea nr. (83) 7 a Consiliului Europei privind participarea publicului la politica penală 103

Capitolul 8 – Acţiuni la nivel internaţional în domeniul prevenirii criminalităţii  108
       1 - Etape în organizarea activităţii de prevenire  108
       2 – „Declaraţia ONU nr. 46/52 privind prevenirea crimei şi justiţia penală” 114

Capitolul 9 – Strategii de prevenire a criminalităţii 134
       1 - Necesitatea unei strategii de prevenire  134
       2 - Exemplul Franţei 139
       3 - Strategia ungară în domeniul prevenirii  142
       4 - Structura posibilă a unei strategii de prevenire a criminalităţii pentru România  152
       5 - Concepţia domnului Daniel Sansfaçon, director interimar al „Centrului Internaţional de Prevenire a Criminalităţii” privind prevenirea şi securitatea                           colectivităţilor 158

Capitolul 10 – Programele de prevenire a criminalităţii  173
       1 - Structura programelor de prevenire  173
       2 - Modele contemporane de prevenire a criminalităţii  175
       3 - Dificultăţi în realizarea programelor de prevenire  184
       4 - Punerea în practică a programelor de prevenire 185

Capitolul 11 – Politicile penale şi prevenirea criminalităţii 187

Capitolul 12 - Prevenirea terţiară şi unităţile de detenţie  195
       1 - Penitenciarele  moderne şi  drepturile fundamentale ale deţinuţilor 195
       2 - Unităţile de detenţie - instituţii sănătoase  201
       3 - Protejarea sănătăţii mintale a deţinuţilor  209

Capitolul 13 – Recomandări privind prevenirea criminalităţii 213

Glosar 218

Anexe :
1 - Rezoluţia 1995/9 a Consiliului economic şi social al ONU -  « Directive pentru prevenirea criminalităţii urbane » 220
2 - Recomandarea (2000)20 a Consiliului Europei privind rolul intervenţiei psihosociale precoce în prevenirea comportamentelor criminale 225
3 - Recomandarea nr. (87) 20 a Consiliului Europei referitor la reacţiile sociale faţă de delincvenţa juvenilă  249
4 - Planul de acţiune Milano - ONU, 1985  254
5 - Recomandarea nr. R (96) 8 a Consiliului Europei privind politica penală într-o Europă în transformare  258
6 - Recomandarea nr. R (89) 12 a Consiliului Europei privind educaţia în închisori 265 
7 - Strategia corecţională canadiană - obiective, principii, programme  267
8 - Proiectul O.M.S. privind « Sănătatea în închisori » 278


PENITENCIARUL - ULTIMA AUTORITATE

Autor: Florian Gheorghe
Editura Oscar Print
An aparitie : 2016
Editia I
ISBN 978-973-668-419-6
Nr pagini : 304
Format 170 x 240
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Observatie: Cartile D-lui prof. Gheorghe se gasesc foarte greu


        Volumul de faţă oferă o perspectivă de înţelegere a instituţiei de detenţie şi a funcţionarilor săi, prezintă fenomenele psihosociale care au loc în masa deţinuţilor, arată căile de progres organizaţional şi uman într-o zonă a socialului care, doar la prima vedere, este marginală. Venirea marilor corupţi în închisorile românești va schimba viziunea despre această instituţie, care, deși greu de crezut, nu găseşte niciunde un model ideal de funcţionare. Mulţi experţi au abordat problematica umană şi juridică a diferitelor tipuri de penitenciare, dar ei nu oferă decât indicaţii generale despre administrarea lor, despre formarea personalului, despre necesitatea inspecţiilor, despre binefacerile deschiderii către societatea civilă.

           Penitenciarul este o instituție utilă pentru că fără ea nu poate fi concepută justiția actuală. În timpuri de criză, cetățenii solicită o înăsprire a pedepselor și chiar reintroducerea pedepsei cu moartea. Pentru politicieni, penitenciarul e o dilemă permanentă: mass-media insistă pe cazuri care tulbură conștiința alegătorilor care, astfel, se simt în nesiguranță și cer măsuri energice. Oamenii politici cred cu tărie că prin legi se pot aduce schimbări sociale care vor stopa criminalitatea. Ca urmare, politicienii oscilează între un discurs dur, însă neurmat de măsuri vizibile și un discurs excesiv de tolerant urmat de îmbunătățiri ale vieții deținuților. Nimeni nu mai înțelege nimic iar cei avantajați sunt delincvenții. 

           În aceste condiții, nu pot fi ascunse efectele neașteptate ale executării pedepsei cu închisoarea: înrăirea condamnaților, pierderea capacității lor de a mai lupta cu viața, interiorizarea unei viziuni disfuncționale despre lume, transformarea unora în idoli pentru cei care aspiră la „marea carieră” infracțională, speranța unei vieți fără lipsuri, fără constrângeri, fără muncă. Dacă la acestea mai adăugăm costurile financiare din ce în ce mai mari, avem imaginea completă a faptului că unitățile de detenție de oriunde nu par a avea o contribuție notabilă la ordinea și siguranța socială, la moralizarea oamenilor, la determinarea delincvenților să renunțe la criminalitate, la crearea sentimentului de siguranță în spațiul privat și public.

          Așteptăm prea mult de la instituțiile de detenție în sfera reducerii criminalității când, de fapt, ele au doar capacitatea de a ține delincvenții izolați de comunitate o anumită perioadă. Ipocrit sau ignorant aruncăm recidiva în sarcina așezămintelor de detenție, ceea ce nu este corect. Chiar dacă penitenciarul oferă deținuților programe educative și de consiliere, atât timp cât nu se schimbă nimic în viața lor reală de după liberare, nimic nu se va schimba în modul în care ei văd lumea și se încadrează în normele ei. Cum să speri că omul se poate schimba când condițiile lui de viață și formare, care l-au condus spre infracțiune, nu s-au modificat, ci chiar s-au înrăutățit ?

             Singură, pedeapsa penală, nu poate să rezolve toate problemele privind criminalitatea: ce nu face calitatea înaltă a vieții cetățenilor, buna educaţia a copiilor în familie, un sistem de învățământ public performant, nu poate face nicio pedeapsă. Nu mai poate fi evitată mult timp o amplă dezbatere la nivelul experţilor, dar şi cu publicul larg, privind costurile criminalităţii actuale din România, rolul instituţiilor reprezentative în acest domeniu, experienţa altor ţări privind remediile eficace pe termen lung.

Florian Gheorghe este Membru fondator și formator al Institutului de Psihologie Judiciară. Doctor în psihologie al Universității din București în anul 1985. Psiholog și director în Direcția Generală a Penitenciarelor. Este si Formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii și membru al Societății Române de Criminologie, unde deține funcția de președinte al Filialei de Penologie. A fost membru al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Colegiului Psihologilor din România. Cadru didactic universitar și autor al mai multor lucrări de referință în domeniul psihologiei judiciare și psihologiei penitenciare dintre care :

Fenomenologie penitenciară (Oscar Print, 2003);
Psihologie penitenciară. Studii si cercetari (Oscar Print, 1995, 2001);
Prevenirea criminalității. Teorie și Practică (Oscar Print, 2005);

Cuprins:

Prefaţă academician Constantin Bălăceanu Stolnici 11

Cuvânt înainte 13

Capitolul 1 - După 40 de ani 16

Capitolul 2 - Tendinţe actuale privind instituţiile penitenciare 29
Penitenciarul post-disciplinar - Penitenciarul, loc periculos - Abundența reglementărilor - Directorul și filozofia sistemului - Calitatea personalului - Cunoașterea istoriei - Drepturile deținuților - Structura populației penitenciare - Reforma regimurilor - Programele educative - Arhitectura modernă - Limitele înzestrării tehnologice - Opinia publică și transparența - Corupția - Dificultățile cronice - Instituții vulnerabile - Penitenciarele private

Capitolul 3 - Funcțiile sociale ale pedepsei cu închisoarea 41
Funcțiile pedepsei - Politica penală în lumea modernă - Eficiența pedepsei cu închisoarea - Pedeapsa și renunțarea la criminalitate - Noua penologie - Pedeapsa cu moartea - Teoria psihopedagogică a pedepsei - Pedepsele aplicate deținuților - Modalități de semnificare ale penalității

Capitolul 4 - O nouă generație de deținuți  58
Caracteristici comune - Adaptarea la penitenciar - Comunitatea de destin - Narațiunea vieții - Gândirea de grup - Intoleranța reciprocă - Suferințele, disperarea și neputința - Singurătatea și demoralizarea - Pragul celor doi ani - Alienarea deținuților - Reziliența emoțională - Deținuții sunt conservatori - Deținuții vulnerabili - Deținuții vârstnici - Condamnații pe viață - Foști demnitari și oameni bogați, acum deținuți

Capitolul 5 - Grupări antisociale în penitenciare 95
Diversitatea deținuților - Proteste mature și imature - De ce și când apar bandele - Motivele afilierii - Fascinația liderului - Sistemul defensiv al deținuților - Cariera infracțională - Consecințele existenței bandelor

Capitolul 6 - Periculozitatea delincvenților și deținuților 102
Abordarea obiectivistă și subiectivistă - Malignitatea - Explicație și înțelegere - Periculozitatea în viziunea specialiștilor - Teoria contrariilor - Periculozitatea psihiatrică și criminologică - Instrumente clinice și actuariale - Expertiza psihologică clinică în penitenciar - Factori care agravează periculozitatea - Neutralizarea selectivă - Deținuții despre periculozitate - Psihologii în penitenciare

Capitolul 7 - Penitenciare liniștite nu există  129
Lebedele negre - Pedeapsa, eveniment major - Comorbiditatea - Ura în penitenciar - Nișa ecologică și funcția hotelieră - Tipuri de suferințe în penitenciar - Actorii slabi - Deținuții cu tulburări psihice - Sinuciderile și depresia mascată - Revendicări, proteste, revolte

Capitolul 8 - Lumea supraveghetorilor din închisori 151
Structura de rezistență - Război de uzură al nervilor - Pacea penitenciară - Muncile curate și muncile murdare - O lume inversă - Construcţia și uzura autorităţii - Birocratizarea excesivă - Prea multe centre de putere - Alienarea supraveghetorilor - Stresul personalului - Manipularea personalului - Înţelepciunea profesională - Considerația publicului lipsește

Capitolul 9 - Cine are puterea în penitenciar 171
Instituțiile nu au putere - Construcția puterii - Puterea dură și puterea blândă - Pacea penitenciară - Directorul și prestigiul funcției - Puterea supraveghetorilor - Tăcerea penitenciară - Penitenciarul transparent - Ritualurile penitenciare - Supunerea deținuților - Disfuncțiile puterii - Greșelile de succesiune - Corupția - Inspecția și neo-deontologia

Capitolul 10 - Etica, o prezență neașteptată în penitenciar 193
Personalul nu se plânge - Biroul elegant - Culturi și religii multiple - Revista și chestionarul - Ireversibilități axiologice - Dificultăți tipice închisorilor - Ambivalența cetățenilor - Binele și corectitudinea - Supraveghetorii nu sunt roboți - Morala rolurilor profesionale - Drepturi, victime, șanse egale - Hotărârea Petra - Limitele toleranței - Refugiul în regulamente - Capacitatea morală a managerilor - Nevoia de etică în penitenciare

Capitolul 11 - Educația în penitenciare 210
Deținutul “invitat” - Einstein și rolul școlii - Educația de bază - Autohandicaparea - Îndoctrinarea cu valorile lumii interlope - Alianța educativă - Educația morală în penitenciar? - Excesul de moralizare - Religia, dimensiune a educației în penitenciare - Arta nu e doar pentru elite

Capitolul 12 - Formarea personalului 228
Filosofia comună - Managerii de rang înalt - Capacitatea de a fi lider - Ucenicia pe secție - A face carieră - Identitatea profesionistului - Sfaturi pentru directori - Sfaturi pentru supraveghetori
 
Capitolul 13 - Criminalitatea, ce-i de făcut? 245
Perspective moderne - Bogăția și criminalitatea - Delincventul psihopat - Gloria infracțională - Delincvența aleasă conștient - Motivația infracțională - Delincvența juvenilă, simptom al lumii adulților - Toleranța și controlul social - Renunțarea la criminalitate - Statisticile oficiale - Societatea securitară - Supravegherea video - Penalitatea și gestiunea riscurilor

Anexa 1 – Vasile V. Stanciu și Codul prevenirii criminalității 269
Anexa 2 – Prevenirea violenței în sport 275
Anexa 3 – Polițistul și nevoia subculturii profesionale 287
Rezumat – engleză 290
Rezumat – franceză 292
Bibliografie 294

10/04/2015

FENOMENOLOGIE PENITENCIARA



Autor : Gheorghe Florian                
Editura Oscar Print
Colectia Psiho-Logos - Psihologie
An aparitie : 2006
ISBN 973-8338-95-6 
Nr pagini : 328
Format 170 x 200
Anticariat
Disponibilitate BCU
Download pdf  pe scribd
Observatie: Cartile D-lui prof. Gheorghe se gasesc foarte greu

Descrierea editurii:

        Exista o neliniste din ce in ce mai mare la publicul larg in fata criminalitatii care pare a cuceri noi spatii pe verticala si orizontala structurii sociale. Ziarele reusesc sa aduca zilnic dovezi in acest sens si sa provoace astfel o stare de apatie generalizata: atitudinea de „fie ce-o fi, poate nu  mi se va intampla tocmai mie“ exprima pentru multi dintre noi o adevarata filozofie de viata atunci cand iesim pe strada sau urcam intr-o masina...
        Desigur, pentru infractorii de oriunde exista pedepsele prevazute in codurile penale, iar judecatorii le cantaresc indelung, astfel incat ele sa fie utile: sa indrepte pe cel care a incalcat legea dar si sa protejeze eficace comunitatea oamenilor liberi. Cel mai frecvent se apeleaza la inchisoare considerandu-se ca pierderea libertatii va avea efecte asupra celui inchis dar si asupra celorlalti membri ai comunitatii. Lucrurile par simple la prima vedere, dar realitatea de zi cu zi arata ca ele sunt infinit mai complexe iar rezultatele sunt deseori indoielnice.

Florian Gheorghe este Membru fondator și formator al Institutului de Psihologie Judiciară. Doctor în psihologie al Universității din București în anul 1985. Psiholog și director în Direcția Generală a Penitenciarelor. Este si Formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii și membru al Societății Române de Criminologie, unde deține funcția de președinte al Filialei de Penologie. A fost membru al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Colegiului Psihologilor din România. Cadru didactic universitar și autor al mai multor lucrări de referință în domeniul psihologiei judiciare și psihologiei penitenciare dintre care :

Fenomenologie penitenciară (Oscar Print, 2003);
Psihologie penitenciară. Studii si cercetari (Oscar Print, 1995, 2001);
Prevenirea criminalității. Teorie și Practică (Oscar Print, 2005);

Cuprins:

Summary  9
Contenu          11
Contenido  13

Capitolul 1
Universul justiţiei penale ia începutul secolului XXI  15
1.  Noi obiective şi sensuri în justiţia penală  15
2.  Modificări de accent în funcţiile închisorii: funcţia educativă şi terapeutică determină noile evoluţii organizaţionale  29
3.  Problema standardelor de viaţă în penitenciar şi responsabilitatea managerială. Forţa recomandărilor internaţionale privind instituţia penitenciară  30
4.  Evaluări ale sistemului penitenciar românesc realizate de experţi străini: domnul Andrew Barclay (1998) şi doamna Carmen Martinez Aznar (2002)  34
5.  Locul politicilor penitenciare în contextul politicilor penale  57
6.  Paradigme şi teorii ale reformei ce pot fi aplicate în sistemele penitenciare. Reforma penitenciară în alte ţări — cazul Angliei şi al Canadei  61

Capitolul 2
Dezvoltarea umană în penitenciare  71
1.  Nevoile educaţionale ale deţinuţilor  72
2.  Ce sunt programele corecţionale  73
3.  Utilitatea programelor educative în penitenciare  74
4.  Evaluarea programelor corecţionale  76
5.  Respingerea programelor educative de către deţinuţi  81
6.  Locul programelor educative în dezvoltarea umană a deţinuţilor. Cazul Serviciului Corecţional Canadian  83
7.  Recomandarea Consiliului Europei R (89) 12 privind educaţia în închisori  93

Capitolul 3
Fenomene umane şi instituţionale disfuncţionale în penitenciare  95
1.  Supraaglomerarea. Modalităţi eficiente de conducere a penitenciarelor supraaglomerate  96
2.  Autorănirile — fenomen cronic în închisori  109
3.  Greva foamei şi semnificaţiile sale pentru deţinuţi  110
4.  Suicidul în penitenciar  112
5.  Frica şi decăderea în penitenciar  117

Capitolul 4
Deţinuţii cu pedepse lungi      122
1   Importanţa problemei      122
2.  Problematica deţinuţilor cu pedepse lungi în viziunea organizaţiei Penal Reform Internaţional  123
3.  Rolul clasificării deţinuţilor cu pedepse lungi  125
4.  Deţinuţii „ recalcitranţi ”    128
5.  Concepţia profuniv. Sony a Snaken privind deţinuţii cu pedepse lungi  129
6. Recomandările ONU privind detenţia pe viaţă (1995) 

Capitolul 5
Deţinuţii periculoşi   
1.  Dimensiunile problematicii deţinuţilor periculoşi 
2.  Prezentare de caz 
3.  Starea de periculozitate în concepţia lui Jean Pinatel
4.  Evadarea: între disperare şi calcul speculativ   
5.  Terorismul în închisori  

Capitolul 6
Folosirea forţei în instituţia penitenciară  
1.  Violenţa în penitenciare 
2.  Abordarea psihologică a violenţei deţinuţilor
3.  Revoltele în închisorile româneşti 
    3.1.  Revolta din 1989   
    3.2.  Revolta din 1997 
    3.3.  Privire retrospectivă asupra revoltelor din penitenciarele româneşti  
    3.4.  Organizarea mediului penitenciar pentru a preveni conflictele  
4.  Folosirea forţei în instituţia penitenciară  
Capitolul 7
Sănătatea organizaţională în instituţiile penitenciare  
1.  Factorii sănătăţii organizaţionale  
2.  Mijloace manageriale de realizare a sănătăţii organizaţionale în penitenciar 
3.  Declaraţia educatorilor şi specialiştilor în probleme umane din penitenciarele româneşti  
4.  Rolul sondajelor de opinie în evaluarea stării de sănătate organizaţională  
5.  Preocupări europene privind protejarea sănătăţii mentale a deţinuţilor în timpul
executării pedepselor privative de libertate  
      •  Declaraţia de consens referitoare la promovarea sănătăţii mentale în închisori
      •  Obiectivele Asociaţiei Naţionale a Vizitatorilor Penitenciarelor din Franţa
 6.  Concluzii privind promovarea sănătăţii organizaţionale în închisorile moderne  

Anexe:
Anexa 1: Privire generală asupra pedepsei cu închisoarea. Raportul anual pe 1999 al Centrului Internaţional pentru Studii Penitenciare -King's College London  
Anexa 2: Misiunea Serviciului Corecţional Canadian  
Anexa 3: Declaraţia celui de-al X-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru Prevenirea
Crimei şi Tratamentul Delincvenţilor - Viena, 10-17 aprilie 2000
Anexa 4: Programe de dobândire a competenţelor psihosociale utilizate în penitenciarele canadiene
Anexa 5: Populaţia penitenciară la nivel mondial (conform celui de-al patrulea Buletin al Direcţiei de Cercetare, Dezvoltare şi Statistică - Home Office întocmit de Ray Walmsley 
Rezumat      
Abstract   
Resume    
Resumen


09/04/2012

PSIHOLOGIE PENITENCIARA. Studii si cercetari


Autor : Gheorghe Florian                 
Editura Oscar Print
Colectia Psiho-Logos - Psihologie 
Editia a II-a
An aparitie : 2001  
ISBN 973-8224-23-3 
Nr pagini : 360 
Anticariat. Pretul la data postarii : 39,99 lei anticariatsophia
Disponibilitate BCU
Observatie: Cartile D-lui prof. Gheorghe se gasesc foarte greu


Descriere:

        „Tot ce se gaseste in acesta lucrare constituie o privire din interior asupra specificitatii unor stari si fenomene psihologice si psihosociale proprii acestei institutii […] Cartea este o prezentare cazuistica despre un context de viata normativ in care trebuie sa traiasca, mai mult sau mai putin timp, oameni care au incalcat normativitatea sociala“.

Florian Gheorghe este Membru fondator și formator al Institutului de Psihologie Judiciară. Doctor în psihologie al Universității din București în anul 1985. Psiholog și director în Direcția Generală a Penitenciarelor. Este si Formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii și membru al Societății Române de Criminologie, unde deține funcția de președinte al Filialei de Penologie. A fost membru al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Colegiului Psihologilor din România. Cadru didactic universitar și autor al mai multor lucrări de referință în domeniul psihologiei judiciare și psihologiei penitenciare dintre care :

Fenomenologie penitenciară (Oscar Print, 2003);
Psihologie penitenciară. Studii si cercetari (Oscar Print, 1995, 2001);
Prevenirea criminalității. Teorie și Practică (Oscar Print, 2005);

Cuprins:

Summary /7
Contenu /9
Multumiri /11
Cuvant introductiv /13

Capitolul 1.
Particularitatile investigatiilor psihosociale realizate in penitenciare /15

Capitolul 12.
Dimensiuni etice si filozofice in universul penitenciar.Sanatatea morala a detinutilor /20

Capitolul 3.
Spatiul de viata penitenciar.Normele si valorile informale in mediul de detentie /48

Capitolul 4.
Problematica psihologica a universului penitenciar. Justificarile infractionale /71

Capitolul 5.
Psihologia primei pedepse cu inchisoarea /89
5.1. Grupul de detinuti /89
5.2. Integrarea detinutilor in sistemul relatiilor interpersonale din penitenciar. Adaptarea la regimul de detentie /95
5.3. Psihologia persoanei detinute /103
5.4. Tipologia detinutilor /107

Capitolul 6.
Psihologia recidivei /110
6.1. Minorii reveniti /116
6.2. Detinuti adulti reveniti in inchisori /118
6.3. Posibilitati de diagnoza a periculozitatii unor detinuti /127

Capitolul 7.
Penitenciarul, institutie patogena /136
7.1. Mediul penitenciar si problematica sinuciderii /137
7.2. Zvonurile in penitenciare /141
7.3. Revoltele detinutilor din unele penitenciare romanesti dupa Revolutia din decembrie 1989 /151

Capitolul 8.
Personalul din penitenciare /158
8.1. Atitudinea gardienilor fata de penitenciar /159
8.2. Perceptia detinutilor asupra mediului penitenciar /163
8.3. Stresul gardianului /170

Capitolul 9.
Modelarea personalitatii umane in inchisoare /176
9.1. Educatorul in mediul penitnciar /178
9.2. Particularitati ale relatiei educator-detinut /180
9.3. Relatia de ajutor in mediul penitenciar /181
9.4. Opiniile detinutilor privind mesajul reeducativ /189
9.5 . Probleme specifice ale performantelor si creativitatii in munca detinutilor /196

Capitolul 10.
Concluzii /204

Capitolul 11
Noi directii de cercetare /206

Summary /208Resume /222
Anexe /237
Bibliografie selectiva / 313