Autor : Simona Glaveanu
Editura Universitara (click
pentru a accesa editura)
Colectia Psihologie
An aparitie :2012
ISBN 978-606-591-486-5
Nr pagini :149
Format ?
Stoc epuizat la editura
Descrierea
editurii:
În
România există diverse forme în care se realizează educaţia parentală
(cursuri, programe etc.), având ca scop armonizarea relaţiei
părinţi-copii. În general, acestea sunt adresate părinţilor cu copii de
vârstă preşcolară, puberi sau adolescenţi.
Datele statistice pe care le oferă realitatea din România cu privire la devianţele comportamentale ale elevilor din gimnaziu şi liceu sunt alarmante. Este foarte importantă aplecarea teoretică şi investigativă asupra funcţionării competenţei parentale în relaţie cu şcolarul mic (între 6 şi 10/11 ani), aspect mai puţin studiat, probabil şi datorită aprecierii că problemele copilului în acest stadiu sunt mai reduse, poziţie faţă de care autoarea se delimitează, considerând că includerea părinţilor într-un program formativ este esenţială pentru a preveni probleme ulterioare, mult mai grave.
Îmbinând experienţa de consilier şcolar (ceea ce i-a permis să cunoască problematica specifică vârstei şcolare mici) cu cea de cadru didactic universitar (calitate ce presupune o interacţiune constantă cu adulţii-studenţi şi care este susţinută de cunoaşterea şi analiza factorilor psihosociali ai învăţării şi dezvoltării la vârsta adultă), autoarea concepe, implementează şi evaluează un program de educaţie a adulţilor specific dezvoltării competenţei parentale în relaţia cu şcolarul mic. Acest demers a impus utilizarea unor rezultate prezentate în cartea anterioară („Competenţa parentală. Modele de conceptualizare şi diagnoză”) în care autoarea a descris funcţionarea competenţei parentale şi a elaborat instrumente de evaluare. Datele obţinute prin aplicarea acestora au permis identificarea existenţei nevoii de dezvoltare a competenţei parentale şi conturarea direcţiilor de urmat în acest scop – aspecte concretizate în trainingul proiectat de autoare şi prezentat în acest volum.
Valoarea cărţii este dată de iniţiativa autoarei de a aborda într-un nou registru educaţia parentală; apelul la training (ca formulă riguroasă de lucru, ce presupune anumite etape şi procedee specifice) conduce la depăşirea caracterului subiectiv ce se regăseşte în alte programe de formare/educaţie. Spre exemplu, sub raportul monitorizării şi evaluării obiective a impactului programelor de educaţie parentală din România asupra comportamentului concret al copilului, datele sunt aproape inexistente, însă demersul prezentat în acest volum permite o evaluare riguroasă şi algoritmică a efectului pe care îl are schimbarea comportamentului parental în urma trainingului asupra integrării şcolare şi sociale a copilului.
Trebuie remarcat caracterul integrativ al proiectului propus de autoare: aceasta nu desconsideră predispoziţia individului de a-şi asuma rolul parental şi dezvoltarea spontană a competenţei parentale ca urmare a acumulării de experienţă în relaţia cu copilul, ci propune un demers formativ organizat ca o completare a acestei învăţări intuitive, care să-i pună pe părinţi în posesia unor ghiduri de bune practici.
Intersecţia dintre experienţa profesională a autoarei şi solida fundamentare ştiinţifică a iniţiativei sale practice face această carte să devină una de referinţă în domeniu şi o recomandă celor ce doresc să găsească un răspuns valid la nevoia de dezvoltare a competenţei parentale existentă în societatea românească.
Conf. univ. dr. Irina Anca Tănăsescu
Datele statistice pe care le oferă realitatea din România cu privire la devianţele comportamentale ale elevilor din gimnaziu şi liceu sunt alarmante. Este foarte importantă aplecarea teoretică şi investigativă asupra funcţionării competenţei parentale în relaţie cu şcolarul mic (între 6 şi 10/11 ani), aspect mai puţin studiat, probabil şi datorită aprecierii că problemele copilului în acest stadiu sunt mai reduse, poziţie faţă de care autoarea se delimitează, considerând că includerea părinţilor într-un program formativ este esenţială pentru a preveni probleme ulterioare, mult mai grave.
Îmbinând experienţa de consilier şcolar (ceea ce i-a permis să cunoască problematica specifică vârstei şcolare mici) cu cea de cadru didactic universitar (calitate ce presupune o interacţiune constantă cu adulţii-studenţi şi care este susţinută de cunoaşterea şi analiza factorilor psihosociali ai învăţării şi dezvoltării la vârsta adultă), autoarea concepe, implementează şi evaluează un program de educaţie a adulţilor specific dezvoltării competenţei parentale în relaţia cu şcolarul mic. Acest demers a impus utilizarea unor rezultate prezentate în cartea anterioară („Competenţa parentală. Modele de conceptualizare şi diagnoză”) în care autoarea a descris funcţionarea competenţei parentale şi a elaborat instrumente de evaluare. Datele obţinute prin aplicarea acestora au permis identificarea existenţei nevoii de dezvoltare a competenţei parentale şi conturarea direcţiilor de urmat în acest scop – aspecte concretizate în trainingul proiectat de autoare şi prezentat în acest volum.
Valoarea cărţii este dată de iniţiativa autoarei de a aborda într-un nou registru educaţia parentală; apelul la training (ca formulă riguroasă de lucru, ce presupune anumite etape şi procedee specifice) conduce la depăşirea caracterului subiectiv ce se regăseşte în alte programe de formare/educaţie. Spre exemplu, sub raportul monitorizării şi evaluării obiective a impactului programelor de educaţie parentală din România asupra comportamentului concret al copilului, datele sunt aproape inexistente, însă demersul prezentat în acest volum permite o evaluare riguroasă şi algoritmică a efectului pe care îl are schimbarea comportamentului parental în urma trainingului asupra integrării şcolare şi sociale a copilului.
Trebuie remarcat caracterul integrativ al proiectului propus de autoare: aceasta nu desconsideră predispoziţia individului de a-şi asuma rolul parental şi dezvoltarea spontană a competenţei parentale ca urmare a acumulării de experienţă în relaţia cu copilul, ci propune un demers formativ organizat ca o completare a acestei învăţări intuitive, care să-i pună pe părinţi în posesia unor ghiduri de bune practici.
Intersecţia dintre experienţa profesională a autoarei şi solida fundamentare ştiinţifică a iniţiativei sale practice face această carte să devină una de referinţă în domeniu şi o recomandă celor ce doresc să găsească un răspuns valid la nevoia de dezvoltare a competenţei parentale existentă în societatea românească.
Conf. univ. dr. Irina Anca Tănăsescu
Cuprins:
Prefaţă / 9
Cuvânt înainte / 11
PARTEA
ÎNTÂI
PROGRAME
DE DEZVOLTARE A COMPETENŢEI PARENTALE
Capitolul
I
PROGRAME NAŢIONALE ŞI
INTERNAŢIONALE DE EDUCAŢIE PARENTALĂ
/ 14
1. Un
model de educaţie parentală în concepţie românească (Ecaterina Vrăşmaş) / 15
2.
Strategia naţională integrată de formare şi dezvoltare a competenţelor
parentale / 17
3.
Design-uri formative experimentate / 20
3.1. Programul Richard R. Abidin / 20
3.2. Programul Portage pentru părinţi / 22
4.
Evenimentul „Evidence-Based Parent Education Programs and Best Practicesto Promote Positive Parenting”
/ 24
Capitolul
II
TRAININGUL – PROCEDEU ÎN
DEZVOLTAREA COMPETENŢEI PARENTALE
/ 29
1.
Factori psihosociali ai învăţării la vâsta adultă / 30
1.1. Teoriile învăţării / 31
1.2.
Caracteristicile actului de învăţare la vârsta adultă / 33
2.
Conţinut, metodologie şi etape în programul de training / 39
2.1.
Identificarea nevoii de formare / 41
2.2. Definirea obiectivelor
instruirii / 42
2.3.
Proiectarea programului de training / 43
2.4.
Metode de formare / 51
2.4.1. Expunerea / 51
2.4.2. Prelegerea / 52
2.4.3. Demonstraţia / 54
2.4.4. Discuţia / 55
2.4.5. Studiul de caz / 60
2.4.6. Scenariile pe roluri / 62
2.4.7. Studiul independent / 63
2.4.8. Formarea dirijată prin sarcină
/ 63
2.4.9. Rezolvarea de probleme / 64
2.4.10. Instruirea pe suport
tehnologic / 65
2.5. Testarea-pilot a programului de
instruire / 66
2.6. Implementarea propriu-zisă a
programului de instruire / 67
2.7. Evaluarea trainingului – modele de
validarea unui program de instruire / 71
2.7.1. Modelul lui D.L. Kirkpatrick (1967, 2006) /
74
2.7.2. Modelul lui P.B. Warr, M. Bird şi N. Rackham
(1970) / 76
2.7.3. Modelul lui S. Mann şi L.T. Robertson (1996)
/ 76
2.7.4. Modelul lui M. Wilson (1999) / 77
PARTEA
A DOUA
CERCETARE
Capitolul
III
METODOLOGIA CERCETĂRII / 81
1.
Obiective / 81
2.
Ipoteze / 81
3.
Subiecţi / 81
4.
Etape / 83
5.
Metode / 84
5.1. Instrumente folosite pentru examinarea
părinţilor / 84
5.1.1. Inventarul C.C.P. (Simona
Maria Glăveanu) /84
5.1.2. Grila de evaluare a percepţiei cadrelor
didatice asupra dinamicii competenţei parentale (Simona Maria Glăveanu) / 88
5.2. Instrumente folosite pentru examinarea
copiilor / 89
5.2.1. Chestionarul W.M.(R.S.
Woodworth – E. Mathews) / 89
5.2.2. Grila de observare şi evaluare
a comportamentului copilului la şcoală şi de investigare a evenimentelor
familiale din perspectiva cadrelor didactice (Simona Maria Glăveanu) / 91
Capitolul
IV
PREZENTAREA, ANALIZA ŞI
INTERPRETAREA DATELOR / 93
Capitolul
V
CONCLUZII / 108
BIBLIOGRAFIE / 112
ANEXE
/ 122
Anexa
1 – Promovarea unui modul de training printr-un afiş pe panoul şcolii / 122
Anexa
2 – Inventarul C.C.P. / 123
Anexa
3 – Grila de evaluare a percepţiei cadrelor didactice asupra dinamicii
competenţei parentale / 131
Anexa
4 – Grilă de observare şi evaluare a comportamentului copilului la şcoală şi de
investigare a evenimentelor familiale (din perspectiva cadrelor didactice) /
133
Anexa
5 – Structura programului de training. Dezvoltarea competenţei parentale / 135
