INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE

Autor: Mihai Golu, Aurel Dicu
Editura Paideia
Colectia Studii si eseuri. Psihologie
An aparitie : 1972 (Ed. Stiintifica), 2005
Editia a II-a
ISBN 973-596-282-9
Nr pagini : 288
Format 140 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 15 lei e-book la Editura, 32.75 lei la librarie.net, 
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        In a doua jumatate a secolului XX, psihologia a luat o amploare deosebita in toate tarile, devenind unul din factorii importanti ai optimizarii si rationalizarii activitatilor si conduitelor umane. Raspandirea si insusirea cunostintelor si procedeelor psihologiei generale si aplicate contribuie nu numai la cresterea eficientei pregatirii specialistilor in domeniile care comporta prezenta factorului uman, ci si la pregatirea generala pentru viata a oricarui individ, la formarea unei conceptii stiintifice despre natura si legile fenomenelor psihice. Pornind de la aceste considerente, autorul a urmarit sa faciliteze accesul cititorului la problematica de baza a psihologiei din perspectiva exigentelor actuale ale metodologiei stiintifice, structurate pe baza ciberneticii si teoriei generale a sistemelor.in cunoasterea psihologica, esential este sa realizam inca de la inceput imaginea adevaratei complexitati a fenomenelor psihice si convingerea ferma in posibilitatea cercetarii si explicarii lor stiintifice, obiective.

        Mihai Golu (n. 1934) este Prof. univ. dr., psiholog. Activitatea sa ştiinţifică este orientată în domeniile psihologiei generale, psihologiei cibernetice, psihologiei personalităţii şi neuropsihologiei. Cercetările sale au adus contribuţii originale importante, recunoscute pe

plan naţional şi internaţional, privind abordarea şi interpretarea psihicului şi a diferitelor funcţii şi procese particulare prin folosirea metodologiei ştiinţifice moderne ale ciberneticii, teoriei comunicării şi a informaţiei, ale teoriei generale a sistemelor. Cea mai importantă contribuţie adusă îndomeniul neuropsihiatriei constă în elaborarea conceptului de neuropsihon şi în  formularea principiilor generale ale organizării structurii creierului uman. Sursa

        De acelas autor:

Sensibilitatea. Modalitati de receptie senzoriala (coautor), Stiintifica 1970

Perceptie si activitate, Stiintifica 1971

Introducere in psihologie (coautor), Stiintifica 1972, Paideia 2005

Culoare si comportament (coautor), Scrisul Romanesc 1974

Principii de psihologie cibernetica, Ed. Stiintifica si enciclopedica 1975

Tratat de psihofiziologie Vol. 1, Ed Academiei RSR 1978

Psihoneurologie (coautor), Ed Academiei RSR 1983

Tratat de neuropsihologie 2 vol, Ed. Medicala 2000

Fundamentele psihologiei, 2 vol, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2002

Dinamica personalitatii, Geneze 1993, Paideia 2005

Bazele psihologiei generale, Universitara 2005

Introducere in conflictologie, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Dialog despre psihic si constiinta, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Cuprins:

Cuvânt înainte  5

CAPITOLUL I

Particularitãți ale evoluției istorice a capacitãții cognitive a omului  7

CAPITOLUL II

Devenirea psihologiei ca științã  17

1. Principalele momente în structurarea cunoașterii psihologice științifice  17

2. Din ce punct de vedere delimitãm domeniul psihologiei?  58

3. Problema legilor și criteriilor obiectivitãții în psihologie  66

CAPITOLUL III

Psihicul ca sistem  75

1. Conceptul de sistem în știința contemporanã  75

2. Cerințele analizei sistemice a psihicului uman  89

3. Coordonatele de definiție ale sistemului psihic 95

4. Particularitãțile organizãrii sistemului psihic  101

CAPITOLUL IV

Organizarea sistemului psihic în plan individual; „componentele“ structurale de bazã 123

1. Componenta cognitivã  124

2. Componenta afectivã  183

3. Componenta motivaționalã  204

CAPITOLUL V

Psihicul și comportamentul  219

1. Aspecte generale ale legãturii dintre psihic și comportament  219

2. Cerințele reglãrii optime; particularitãțile reglãrii de tip psihic  225

3. Niveluri de integrare și reglare psihicã a comportamentului  239

4. Principiul feedback - feedbefore și organizarea comportamentului  243

CAPITOLUL VI

Personalitatea ca sistem „supraordonat“  255

1. Problema definirii conceptului de personalitate  255

2. Structura personalitãții  265

3. Dinamica personalitãții   273

În loc de concluzii  283

DINAMICA PERSONALITATII

Autor: Mihai Golu
Editura Paideia
Colectia Studii si eseuri. Psihologie
An aparitie : 1993 (Ed. Geneze), 2005
Editia a II-a
ISBN 973-596-281-0
Nr pagini : 256
Format 140 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 15 lei e-book la Editura, 15 - 20 lei pe okazii, 25,37 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Complexitatea extraordinara a fenomenului „personalitate“ a constituit, pe de o parte, un obstacol serios in calea unei cercetari sistematice si riguroase, iar, pe de alta parte, cauza diversitatii si opozitiei mai mult sau mai putin transante, categorice, a orientarilor si teoriilor descriptiv-explicative. Desi preocupari si lucrari care poarta in chiar titlul lor termenul „personalitate“ pot fi consemnate inca din secolul al XVIII-lea, de elaborarea unei „personologii“ sau a unei stiinte integrate a personalitatii se poate vorbi incepand de-abia cu deceniul al treilea al secolului trecut. Neexistand insa un consens unanim al cercetatorilor in definirea conceptului de „personalitate“, procesul de constituire a acestei stiinte unitare este departe de a fi incheiat, ceea ce face ca atat in prezentarile teoretice, cat si in activitatea practica - in clinica, scoala, orientare si selectie profesionala etc. - sa avem de-a face cu predominarea unuia sau altuia dintre modelele partiale existente.

        Mihai Golu (n. 1934) este Prof. univ. dr., psiholog. Activitatea sa ştiinţifică este orientată în domeniile psihologiei generale, psihologiei cibernetice, psihologiei personalităţii şi neuropsihologiei. Cercetările sale au adus contribuţii originale importante, recunoscute pe

plan naţional şi internaţional, privind abordarea şi interpretarea psihicului şi a diferitelor funcţii şi procese particulare prin folosirea metodologiei ştiinţifice moderne ale ciberneticii, teoriei comunicării şi a informaţiei, ale teoriei generale a sistemelor. Cea mai importantă contribuţie adusă îndomeniul neuropsihiatriei constă în elaborarea conceptului de neuropsihon şi în  formularea principiilor generale ale organizării structurii creierului uman. Sursa

        De acelas autor:

Sensibilitatea. Modalitati de receptie senzoriala (coautor), Stiintifica 1970

Perceptie si activitate, Stiintifica 1971

Introducere in psihologie (coautor), Stiintifica 1972, Paideia 2005

Culoare si comportament (coautor), Scrisul Romanesc 1974

Principii de psihologie cibernetica, Ed. Stiintifica si enciclopedica 1975

Tratat de psihofiziologie Vol. 1, Ed Academiei RSR 1978

Psihoneurologie (coautor), Ed Academiei RSR 1983

Tratat de neuropsihologie 2 vol, Ed. Medicala 2000

Fundamentele psihologiei, 2 vol, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2002

Dinamica personalitatii, Geneze 1993, Paideia 2005

Bazele psihologiei generale, Universitara 2005

Introducere in conflictologie, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Dialog despre psihic si constiinta, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Cuprins:

Introducere  5 

Capitolul I – Aspecte teoretice și metodologice  21

Capitolul II – Caracterul sistemic al organizãrii personalitãții  40
2.1. Relația și interacțiunea – coordonate dinamice formative ale personalitãții; specificul personalitãții ca sistem 40
2.2. Constituirea și diferențierea conținuturilor informaționale în cadrul sistemului personalitãții 59
2.3. Ierarhizarea ca principiu și lege a organizãrii sistemului personalitãții 67
2.4. Niveluri de autoreglare în cadrul sistemului personalitãții 74
2.5. Statica funcționalã și dinamica funcționalã a sistemului personalitãții 76

Capitolul III – Motivația și autodeterminarea personalitãții 82
3.1. Caracterizarea generalã și structura sferei motivaționale 83
3.2. Dinamica internã a motivelor; tensiunea motivaționalã 91
3.3. Motivație și teleonomie 100
3.4. Motivație și activitate 103

Capitolul IV – Solicitãrile externe și dinamica personalitãții 116
4.1. Caracteristicile mediului existențial al omului 117
4.2. Diversitatea modalã a solicitãrilor externe 127
4.3. Perceperea, evaluarea și reacția la solicitãrile și situațiile externe 136
4.4. Experiența de viațã și echilibrul psihic 141

Capitolul V – Structura relaționalã a sistemului personalitãții 149
5.1. Relațiile de filiațiune 151
5.2. Relația școlarã 161
5.3. Relațiile profesionale 168
5.4. Relația erotico-sexualã 179
5.5. Relațiile extrapersonale 186

Capitolul VI – Aspecte psihopatologice ale raportului dintre stãrile interne de motivație și solicitãrile externe 190
6.1. Normalitate și anormalitate psihicã; criterii și coordonate de evaluare 191
6.2. Stresul și anxietatea ca fenomene relaționale 197
6.3. Subestimarea și supraestimarea semnificației situațiilor externe – factori perturbatori ai raportului dintre motiv, scop și mijloc 204
6.4. Imaginea de sine ca factor mediator între solicitãrile interne și cele externe 206
6.5. Alterarea echilibrului psihic al sistemului personalitãții ca efect al neconcordanței dintre stãrile interne de motivație și solicitãrile externe 216
6.6. Asistența psihologicã drept acțiune de optimizare a raportului dintre solicitãrile interne și cele externe; psihoterapie și socioterapie 224

Capitolul VII – Constant și variabil în sistemul personalitãții; implicații de ordin psihodiagnostic 230

Concluzii 241

Bibliografie 245

PRINCIPII DE PSIHOLOGIE CIBERNETICA

Autor: Mihai Golu
Editura Stiintifica si Enciclopedica
An aparitie : 1975
Editia I
Nr pagini : 310
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 15 - 20 lei pe okazii, 11,20 lei la printre carti, 
Disponibilitate BCU
pdf aici

Despre autor:

        Mihai Golu (n. 1934) este Prof. univ. dr., psiholog. Activitatea sa ştiinţifică este orientată în domeniile psihologiei generale, psihologiei cibernetice, psihologiei personalităţii şi neuropsihologiei. Cercetările sale au adus contribuţii originale importante, recunoscute pe

plan naţional şi internaţional, privind abordarea şi interpretarea psihicului şi a diferitelor funcţii şi procese particulare prin folosirea metodologiei ştiinţifice moderne ale ciberneticii, teoriei comunicării şi a informaţiei, ale teoriei generale a sistemelor. Cea mai importantă contribuţie adusă îndomeniul neuropsihiatriei constă în elaborarea conceptului de neuropsihon şi în  formularea principiilor generale ale organizării structurii creierului uman. Sursa

        De acelas autor:

Sensibilitatea. Modalitati de receptie senzoriala (coautor), Stiintifica 1970

Perceptie si activitate, Stiintifica 1971

Introducere in psihologie (coautor), Stiintifica 1972, Paideia 2005

Culoare si comportament (coautor), Scrisul Romanesc 1974

Principii de psihologie cibernetica, Ed. Stiintifica si enciclopedica 1975

Tratat de psihofiziologie Vol. 1, Ed Academiei RSR 1978

Psihoneurologie (coautor), Ed Academiei RSR 1983

Tratat de neuropsihologie 2 vol, Ed. Medicala 2000

Fundamentele psihologiei, 2 vol, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2002

Dinamica personalitatii, Geneze 1993, Paideia 2005

Bazele psihologiei generale, Universitara 2005

Introducere in conflictologie, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Dialog despre psihic si constiinta, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Cuprins:

CUVINT INAINTE   5 

Capitolul I NOŢIUNI DE BAZĂ ALE CIBERNETICII TEORETICE 7

§ 1. Obiectul ciberneticii 7 

§ 2. Sistemul eibernetic   14 

§ 3. Parametrii comportamentului sistemului cibernetic   24 

§ 4. Informaţia   31 

§ 5. Reglarea   47 

§ 6. Metodologia ciberneticii   64 

Capitolul II PSIHOLOGIA ŞI CIBERNETICA   75 

§ 1. Posibilitatea abordării cibernetice a psihicului   75 

§ 2. Superioritatea experimentului de tip cibernetic in raport cu experimentul clasic   81 

Capitolul III PSIHICUL UMAN CA SISTEM INFORMAŢIONAL   86 

§ 1. Caracteristicile psihicului ca sistem informaţional   87 

§ 2. Principiile de organizare a sistemului psihic   101 

§ 3. Structura sistemului psihic   113 

Capitolul IV SUBSISTEMUL COGNITIV   117 

A. Nivelul perceptual al integrării informatiei 122 

§ 1. Caracteristicile energetice şi informaţionale ale cimpului „stimulator" (extern)   124 

§ 2. Caracteristicile structural-funcţionale ale aparatelor de recepţie   127 

§ 3. Organiznrea "input-ului" senzorial ; explorarea, detecţia, codificarea 131 

§ 4. Prelucrarea informţiei   137 

§ 5. Autoreglabilitatea structurilor perceptive  148 

§ 6. Modele cibernetice artificiale (tehnice) ale percepţiei   152 

B. Integrarea informatiei la nivel conceptual (gindirea)  158 

§ 1. Caracterizare generală   158 

§ 2. Formele specifice de modelare informaţională la nivelul gindirii   174 

§ 3. Gindirea:ca proces de rezolvare a problemelor   187 

§ 4. Funcţia de decizie a gindirii   198 .

§ 5. Autoreglabilitatea structurilor gindirii 202 

§ 6. Modelarea cibernetică artificială a funcţiilor gindirii   205 

C. Memoria   209 

§ 1. Caracterizare generală   209 

§ 2. Mecanismele memoriei 214 

§ 3. Formele memoriei   921 

Capitolul V SUBSISTEMUL COMUNICATIONAL (LIMBAJUL)  228 

§ 1. Determinările informationale obiective ale limbajului   230 

§ 2. Organizarea „formală" a limbajului — „structura externă"   234 

§ 3. Determinarea de continut a limbajului — „structura semantică"   236 

§ 4. Determinările pragmatice ale comunicatici verbale   241 

§ 5. Verigile functionale ale limbajului la nivel individual  242 

Capitolul VI SUBSISTEMUL AFECTIV   249 

§ 1. Natura comunicaţională a afectivitătii 249 

§ 2. Dinamica subsistemului afectivitătii  252 

§ 3. Relatiile comunicaţionale structurante ale subsistemului afectivitătii   256 

§ 4. Locul şi rolul afectivităţii in reglarea comportamentului   264 

Capitolul VII SUBSISTEMUL MOTIVATIONAL   267 

§ 1. Specificul energetico-informaţional al motivului  267 

§ 2. Structura subsistemului motivaţional; tipuri de motive 276 

§ 3. Specificul funcţiei reglatoare a motivului   285 

Capitolul VIII ORGANIZAREA COMPORTAMENTULTUI   287 

§ 1. Structura operaţională a comportamentului   287 

§ 2. Tipuri de comportament   296 

REZUMAT IN LIMBA ENCLEZĂ   303 

SENSIBILITATEA. Modalitatile de receptie senzoriala

Autor: Paul Popescu-Neveanu, Mihai I. Golu

Editura Stiintifica
Colectia Psyché
An aparitie : 1970
Editia I
Nr pagini : 319
Format 150 x 210
Anticariat
Pretul la data postarii : 16 - 30 lei pe okazii, 13,99 lei la targul cartii
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii: (clapeta copertii)

        Relatiile senzoriale au fost si sunt intens cercetate de diverse discpline contingente precum neurofiziologia, psihofiziologia, neurocibernetica si psihologia. Volumul cercetărilor intreprinse in ultimul secol si chiar in ultimul deceniu este impresionant de mare. De aceea, o selectie a datelor informative reunite in cartea de fată se impun cu necesitate. Ceea ce ne-a interesat in mod deosebit a fost prezentarea sistemului unitar al senzorialităţii umane in aşa fel incat să se poată obţine o viziune contemporană asupra aspectelor mai importante pe care le implică el si să se poata desprinde o orientare in aplicaţiunile practice de ordin medical, pedagogic, cibernetic şi ergonomic. 

        Paul Popescu-Neveanu (1926 - 1994)  a studiat psihologia la Braşov şi Bucureşti, şi şi-a luat doctoratul în psihologie la Universitatea din Sankt Petersburg. În anul 1953, devine conferenţiar universitar, iar din 1969, profesor de psihologie la Universitatea Bucureşti. Între anii 1990 şi 1993 a fost şeful Catedrei de psihologie de la Universitatea din Bucureşti si totodata  Directorul Institutului de Psihologie al Academiei Române. Sursa Ed. Trei

        Dintre lucrarile sale: 

Tipurile de activitate nervoasă superioară la om, Academiei RPR 1961

Probleme ale învățării in clasele I-IV, EDP 1969

Personalitatea și cunoașterea ei, Militara 1969

Studii psihologice privind dezvoltarea psihică a a copiilor intre 3 si 17 ani (coautor). EDP 1970

Personalitatea și cunoașterea ei , Militara 1969

Sensibilitatea. Modalitatile de receptie senzoriala  (coautor), Stiintifica 1970

Introducere în psihologia militară , Editura Militara1970

Dicționar de psihologie, Albatros1978

Omul, fiinta suprema, Militara 1989

Tratat de psihologie generală, 888 pagini, Trei 2013

        Mihai Golu (n. 1934) este Prof. univ. dr., psiholog. Activitatea sa ştiinţifică este orientată în domeniile psihologiei generale, psihologiei cibernetice, psihologiei personalităţii şi neuropsihologiei. Cercetările sale au adus contribuţii originale importante, recunoscute pe

plan naţional şi internaţional, privind abordarea şi interpretarea psihicului şi a diferitelor funcţii şi procese particulare prin folosirea metodologiei ştiinţifice moderne ale ciberneticii, teoriei comunicării şi a informaţiei, ale teoriei generale a sistemelor. Cea mai importantă contribuţie adusă îndomeniul neuropsihiatriei constă în elaborarea conceptului de neuropsihon şi în  formularea principiilor generale ale organizării structurii creierului uman. Sursa

        De acelas autor:

Sensibilitatea. Modalitati de receptie senzoriala (coautor), Stiintifica 1970

Perceptie si activitate, Stiintifica 1971

Introducere in psihologie (coautor), Stiintifica 1972, Paideia 2005

Culoare si comportament (coautor), Scrisul Romanesc 1974

Principii de psihologie cibernetica, Ed. Stiintifica si enciclopedica 1975

Tratat de psihofiziologie Vol. 1, Ed Academiei RSR 1978

Psihoneurologie (coautor), Ed Academiei RSR 1983

Tratat de neuropsihologie 2 vol, Ed. Medicala 2000

Fundamentele psihologiei, 2 vol, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2002

Dinamica personalitatii, Geneze 1993, Paideia 2005

Bazele psihologiei generale, Universitara 2005

Introducere in conflictologie, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Dialog despre psihic si constiinta, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Cuprins:

I. PROBLEME GENERALE ALE SENSIBILITĂŢII 7 

1. Geneza si rolul sensibilităţii 8 

2. Criterii de estimare a sensibilităţii 13 

3. Corelate psihofizice ale sensibibtăţii 17 

4. Particularităţile psihofiziologice ale sensibilitătii 25 

5. Timpul de reacţie ca indicator al funcţiei de recepţie 31 

6. Analizatorii ca sistezne cu autoreglare 35 

7. Conţinutul obiectual al senzaţillor 42 

8. Modalităţile de recepţie senzorială şi clasificarea lor 45 

II. SENSIBILITATEA TACTILA 48

1. Consideraţii generale 48 

2. Senzaţiile tactile si complexul senzorial tactilo-kinestezic 58 

3. Formele tactului 61 

III. SENSIBILITATEA TERMICĂ 68 

IV. RECEPŢIA VIZUALĂ 73 

1. Particularităţi structurale si de acţiune ale stimulului specific 73 

2. Structura anatomo-fiziologică a analizatorului vizual 83 

3. Dinamica sensibilităţii luminoase 97 

4. Adaptarea 106 

5. Sensibilitatea cromatică 112 

6. Adaptarea in sfera cromatica 121 

7. Sensibilitatea cromatică periferică 123 

8. Efectul psihofiziologic al culorilor 130 

9. Teoriile recepţiei cromatice 132 

V. RECEPŢIA AUDITIVĂ 138 

1. Natura si structura stimulului acustic 139 

2. Structura aparatului auditiv 144 

3. Particularităţi psihofiziologice ale sensibilităţii auditive. Calităţile senzaţiilor auditive 151 

4. Fenomenul adaptării in sfera sensibilităţii auditive 165 

5. Functiile localizarii spatiale a sunetelor 171

6. Auzul muzical si auzul verbal (receptia muzicii si a limbajului) 172

7. Teoriile receptiei auditive 185

VI. SENSIBILITATEA VIBRATORIE 190

VII. PROPRIORECEPTIA 194

1. Organizarea analizatorului proprioceptiv si kinestezic 195

2. Caracteristicile sensibilitatii proprioceptive si kinestezice 198 

3. Specificitatea gnostica a subsistemelor proprioceptiv somatoestezic si proprioceptiv kinestezic 200

VIII. SENSIBILITATEA ORTO-STATICA SI DE ECHILIBRU 210

1. Organizarea analizatorului vestibular 210

2. Caracteristicile sensibilitatii vestibulare 212

IX. SENSIBILITATEA GUSTATIVA 215

1. Structura analizatorului gustativ 216

2. Mecanismul de functionare al sistemului gustativ 218

3. Calitatile senzatiilor gustative 221

4. Raportul dintre natura senzatiei gustative si structura chimica a substantelor 225

5. Dinamica sensibilitatii gustative 226

6. Influenta excitarii aparatului gustativ asupra starii functionale a organismului 237

7. Teorii asupra receptiei gustative 238

X. SENSIBILITATEA OLFACTIVA  244

1. Structura aparatului olfactiv 245

2. Caracteristicile stimulilor olfactivi; mecanismul producerii exitatiei 247

3. Clasificarea mirosurilor 250

4. Dinamica sensibilitatii olfactive 252

5. Adaptarea sensibilitatii olfactive 256

6. Interactiunea excitatiilor in sfera receptiei olfactive 258

7. Influenta excitarii aparatului olfactiv asupra functiilor organismului 261

8. Teoriile olfactiei 261

XI. INTEROCEPTIA 264

1. Analizatorii interni 267

2. Activitatea reflexa a sistemului visceral 270

3. Senzatiile organice 272

XII. SENSIBILITATEA DUREROASA 279

1. Caracterizare generala 279

2. Formele durerii 281

3. Stimuli "durerosi" si dinamica durerii 285

4. Modificari psihice si somatice 287

5. Insusiri ale senzatiilor dolorifice 293

XIII. PARTICULARITATI DE VARSTA ALE SENSIBILITATII  294

POSTFATA 300

BIBLIOGRAFIE  301

TRATAT DE PSIHOFIZIOLOGIE Vol I. Senzorialitate. Emotie. Diferente individuale

Autor : I.Ciofu, M. Golu, C.Voicu                 

Editura Academiei RSR

An aparitie :1978

Nr pagini :360

Format 180 x 250
Anticariat

Pretul la data postarii :30 lei pret mediu pe okazii, 50 lei la cartiregale, 29 lei la anticariat.net,

Despre autor:

        Mihai Golu (n. 1934) este Prof. univ. dr., psiholog. Activitatea sa ştiinţifică este orientată în domeniile psihologiei generale, psihologiei cibernetice, psihologiei personalităţii şi neuropsihologiei. Cercetările sale au adus contribuţii originale importante, recunoscute pe

plan naţional şi internaţional, privind abordarea şi interpretarea psihicului şi a diferitelor funcţii şi procese particulare prin folosirea metodologiei ştiinţifice moderne ale ciberneticii, teoriei comunicării şi a informaţiei, ale teoriei generale a sistemelor. Cea mai importantă contribuţie adusă îndomeniul neuropsihiatriei constă în elaborarea conceptului de neuropsihon şi în  formularea principiilor generale ale organizării structurii creierului uman. Sursa

        De acelas autor:

Sensibilitatea. Modalitati de receptie senzoriala (coautor), Stiintifica 1970

Perceptie si activitate, Stiintifica 1971

Introducere in psihologie (coautor), Stiintifica 1972, Paideia 2005

Culoare si comportament (coautor), Scrisul Romanesc 1974

Principii de psihologie cibernetica, Ed. Stiintifica si enciclopedica 1975

Tratat de psihofiziologie Vol. 1, Ed Academiei RSR 1978

Psihoneurologie (coautor), Ed Academiei RSR 1983

Tratat de neuropsihologie 2 vol, Ed. Medicala 2000

Fundamentele psihologiei, 2 vol, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2002

Dinamica personalitatii, Geneze 1993, Paideia 2005

Bazele psihologiei generale, Universitara 2005

Introducere in conflictologie, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Dialog despre psihic si constiinta, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Cuprins:

Prefaţa (acad. ARTHUR KREINDLER)    1

Introducere      13
I. Definiţia si obiectul de studiu al psihofiziologiei (C. VOICU)     13
II.Metodologia psiliofiziologică (I. CIOFU)      19
       1.Caracteristicile modelului experimental psiholiziologic    19
       2.Indicatori fiziologici     24

CAPITOLUL I. PSIHOFIZIOLOGIA PROCESELOR SENZORIALE
(M. GOLU şl I. CIOFU)      31

I.. Aspecte metodologice generale ale psihofiziologiei proceselor senzoriale (M. GOLU)    
       1.Natura şl dinamica sensibilităţii     33
       2.Principiile generale de organizare structural-funcţională a sistemelor analizatorilor   43        31
       3.Metode de cercetare psihofiziologică a proceselor senzoriale    49
II. Sensibilitatea vizuala (I. CIOFU)      52
A.Stimulul vizual şi caracteristicile sale      52
B.Analizatorul vizual      53
       1.Organul vederii      53
       2.Structura retinei      55
       3.Transferul energiei luminoase in impuls fiziologic ; reacţia fotochimica ; potenţialele bioelectrice      57
       4.Căile senzoriale de transmitere a excitaţiei vizuale. Căile reflexe      60
       5.Proiecţia corticală a impulsurilor vizuale      62
C. Sensibilitalea vizuala     63
       1.Praguri vizuale      63
       2.Vederea fotopică şi scotopică. Teoriile vederii cromatice    66
       3.Adaptarea vizuală    79
       4.Funcţille vizuale in cimpul vederii mono şi binoculare     83
D. Contextul vizual al integrarii mesajelor vizuale    95
       1.Variabila pregătitoare in percepţia vizuală: reglarea centrală a pragului recepţiei ; atitudinea pregătitoare (set); recenta; privarea senzorială      96
       2.Integrarea percepţiei vizuale in percepţia globală a amblanţei ; interactiuni senzoriale, perceptiv-atenţionale, afective, cognitive ; interacţiuni şi specificităti emisferice (drept-sting)    97
III.Sensibilitatea auditivă (M. GOLU)    104
       1.Locul sistemului auditiv ln comunicarea senzorială a omului cu lumea externă      104
       2.Caracteristicile stimulilor acustici  105
       3.Organizarea structural-funcţională a aparatului auditiv    112
       4.Codificarea şi integrarea informatiei in cadrul sistemului auditiv      124
IV. Sensibilitatea cutanată, kinestezică, vestibulară, olfactivă, gustativă şi viscerală
(M. GOLU)      141
A. Somestezia      141
       1.Organizarea structural-funcţională a analizatorului somatoestezic  141
       2.Metode de explorare a sensibilitiitii cutanate      146
       3.Specificul submodalitătilor recepţiei cutanate (tactilă, termoalgezică)   147
B. Sensibilitalea proprioceptiva, kinestezica si vestibulară  156
       1.Structura analizatorului proprioceptiv si kinestezic   157
       2.Dinamica şi functia  sensibilitatii proprioceptiv-kinestezice  158
       3.Sensibilitatea vestibulară   163
C. Sensibilitatea olfactiva   168
       1.Structura analizatorului olfactiv      169
       2.Caracteristicile stimulilor olfactivi ; mecanismul producerii excitatiei  172
       3.Clasificarea mirosurilor      176
       4.Dinamica sensibilităţii olfactive      177
D. Sensibilitalca gustativă  182
       1.Structura şi funcţionarea analizatorului gustativ      183
       2.Mecanismul producerii excitaţiei   185
       3.Raportul dintre natura senzaţiei gustative şi structura chimică a substanţelor  187
       4.Dinamica sensibilităţii gustative      189
E.Sensibilitatea viscerala  197
    Bibliografie  202

CAP1TOLUL II : PSIHOFIZIOLOGIA EMOŢIEI (I. CIOFU)   215

I. Conceptul de emoţie in psihologie  215
       1.Locul emoţiei in procesele afective  216
       2.Dimensiunile emoţiei  217
       3.Aspecte definitorii ale reactivităţii emotionale  218
II. Bazele fiziologice ale emoţiei   220
       1.Structuri şi mecanisme responsabile de integrarea şi reglarea reacţiilor emotionale   221
       2.Corelatele psihofiziologice ale comportamentului emoţional  238
A.Indicatorii fiziologici      239
B.Pattern-ul vegetativ şi somatic  247
III. Teorii ale emotiei şi suportul lor experimental   268
       1.Periferice: (James-Lange)  268
       2.Centrale: teoria talamică (Cannon-Bard) şi corticotalamică (Papez-McLean) ; teorii activatorii (Lindsley, Duffy, Schlosberg)  272
       3.Cognitive : teoria excitatorie (Arnold) ; teorii cognitiv/fiziologice (Schachter şi Singer, Lazarus)      279
       4.Motivaţionale: Bindra ; motivaţional/hedonistă (Young)   287
       5.Biologice : McDougall, Plutchik, Pradines   289
   Bibliografie      291

CAPITOLUL III : DIFERENŢE INDIVIDUALE PSIIHOFIZIOLOGICE  (C. VOICU)   299

I. Conceptia lui I. P. Pavlov despre tipurile generale de activitate nervoasa superloara la animale şi la om  302
II. Studiul tipurilor de sistern nervos la om      304
       1.Concepţia lui B. M. Teplov — V. D. Nebiliţin despre insuşirile fundamentale ale sistemului nervos la om  305
       2.Metode utilizate in studiul insuşirilor sistemului nervos   307
       3.Insuşirile fundamentale ale sistemului nervos  308
          A.Forţa sistemului nervos, metode, indicatori    308
          B.Dinamismul proceselor nervoase, metode şi indicatori    312
          C.Mobilitatea proceselor nervoase, metode şi indicatori   316
          D.Echilibrul sistemului nervos, metode şi indicatori    317
       4.Insusiri generale si partiale ale sistemului nervos  319
       5.Insuşirile tipologice ale sistemului nervos si unele caracteristici psihice ale personalităţil      323
       6.Perspective in cercetarea insuşirilor fundamentale ale sistemului nervos     331
III. Teoria extraversiunii/introversiunii, neuroticismului (H.J.Eysenek) dimensiunile psihofiziologice ale personalităţii      335

     Bibliografie   349

PSIHONEUROLOGIE

Autor : Constantin Arseni, dr. M. Golu, dr. L. Dănilă                 

Editura Academiei RSR

An aparitie :1983

ISBN  ?

Nr pagini :508

Format 130 x 200

Anticariat. Pret orientativ pe okazii 50  lei

Despre autor:

        Mihai Golu (n. 1934) este Prof. univ. dr., psiholog. Activitatea sa ştiinţifică este orientată în domeniile psihologiei generale, psihologiei cibernetice, psihologiei personalităţii şi neuropsihologiei. Cercetările sale au adus contribuţii originale importante, recunoscute pe

plan naţional şi internaţional, privind abordarea şi interpretarea psihicului şi a diferitelor funcţii şi procese particulare prin folosirea metodologiei ştiinţifice moderne ale ciberneticii, teoriei comunicării şi a informaţiei, ale teoriei generale a sistemelor. Cea mai importantă contribuţie adusă îndomeniul neuropsihiatriei constă în elaborarea conceptului de neuropsihon şi în  formularea principiilor generale ale organizării structurii creierului uman. Sursa

        De acelas autor:

Sensibilitatea. Modalitati de receptie senzoriala (coautor), Stiintifica 1970

Perceptie si activitate, Stiintifica 1971

Introducere in psihologie (coautor), Stiintifica 1972, Paideia 2005

Culoare si comportament (coautor), Scrisul Romanesc 1974

Principii de psihologie cibernetica, Ed. Stiintifica si enciclopedica 1975

Tratat de psihofiziologie Vol. 1, Ed Academiei RSR 1978

Psihoneurologie (coautor), Ed Academiei RSR 1983

Tratat de neuropsihologie 2 vol, Ed. Medicala 2000

Fundamentele psihologiei, 2 vol, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2002

Dinamica personalitatii, Geneze 1993, Paideia 2005

Bazele psihologiei generale, Universitara 2005

Introducere in conflictologie, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Dialog despre psihic si constiinta, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Cuprins:

Prefaţă  5

Capitolul I. Obiectul psihoneurologiei
1.Necesitatea metodologică a constituirii psihoneurologiei  7
2.Raporturile psihoneurologiei cu celelalte discipline   10
3.Relaţia psihic — creier   13
4.Noţiunea de mecanism al funcţiei psihice   29
5.Metodele psihoneurologiei   31

Capitolul II. Organizarea structural-funcţională a creierului
1.Principiile generale ale organizării structurale şi funcţionale a creierului   61
2. Neuronul şi funcţiile sale  78
3.Principalele segmente şi formaţiuni ale sistemului nervos al omului  96
     3.1. Măduva spinării  99
     3.2. Mielencefalul (bulbul rahidian)    104
     3.3.Metencefalul: protuberanţa (puntea lui Varoli) şi cerebelul 107
          3.3.1. Protuberanţa 107
          3.3.2. Cerebelul  108
     3.4.Mezencefalul      114
     3.5.Diencefalul      116
     3.6.Telencefalul  121
          3 6.1. Sistemul limbic 122
          3.6.2. Corpii striaţi 123
          3.6.3. Substanţa albă 124
          3.6.4. Scoarţa cerebrală 125
     Maturizarea structural-funcţională a creierului uman în ontogeneză      136
5.Activitatea bioelectrică a scoarţei cerebrale; semnificaţia ei psihocomportamentală    143
6.Principiile operaţionale generale ale funcţionării scoarţei cerebrale  147

Capitolul III. Organizarea sistemului psihic uman
1.Coordonatele sistemice ale psihicului uman  157
2.Specificul cunoaşterii psihologice    159
3.Geneza legăturilor informaţionale de tip psihic  163
4.Nivelurile de integrare a informaţiei psihice   164
5.Structura internă a sistemului psihic uman  177
6.Procesele psihice de cunoaştere (cognitive)   179
7.Funcţia sensibilităţii    180
8. Senzaţiile    187
     A.1. Senzatiile vizuale   190
     A.2. Senzaţiile auditive 192
     A.3. Senzaţiile cutanate 193
     A.4. Senzaţiile gustative 196
     A.5. Senzaţiile olfactive 197
     B.1. Senzaţiile proprioceptive şi chinestezice 198
     B2. Senzaţiile vestibulare 200
     C. Senzaţiile organice 201
9.Percepţia   203
     9.1. Percepţia in lumina metodologiei şi cercetărilor ştiinţifice contemporane    204
     9.2.Percepţia determinărilor generale ale realităţii - spaţiului, timpului şt mişcării       213
10.Gîndirea 219
     10.1.Caracterizare generală   219
     10.2.Structura psihologică internă a gindirii   220
     10.3.Procesele gindirii 225
     10.4.Gindirea convergentă şi gîndirea divergentă    229
     10.5.Funcţiile gindirii   230
     10.6.Bazele neurofiziologice ale gindirii  235
11.Inteligenţa  238
     11.1.Consideraţii generale   238
     11.2.Morfofiziologia cerebrală şi inteligenţa  240
     11.3.Leziunile cerebrale şi inteligenţa    242
12.Memoria  244
     12.1.Procesele memoriei    244
     12.2.Formele şi tipurile memoriei   248
     12.3.Formaţiunile cerebrale implicate în procesul memoriei . S . 251
13.Limbajul.      253
     13.1.Consideraţii generale   253
     13.2.Structura şi organizarea limbajului     254
     13.3.Mecanismele neurofiziologice ale limbajului  258
14.Atenţia  261
     14.1.Caracterizare generală   261
     14.2.Raza neurofiziologică a atenţiei    263
     14.3.Tulburări ale atenţiei    266
15.Afectivitatea  267
     15.1.Caracterizare generală   267
     15.2.Teoriile emoţiei  269
16.Motivaţia  278
     16.1.Caracterizare generală  278
     16.2.Structura internă şi formele motivaţiei  282
     16.3.Motivaţie şi frustraţie  284
     16.4.Baza neurofiziologică a motivaţiei 285

Capitolul IV. Tulburări patologice ale funcţiilor psihocomportamentale în afecţiuni organice ale sistemului nervos central
1.Tulburări produse de leziuni ale rădăcinilor nervoase şi ale măduvei spinării   289
     1.1.Aspecte psihosociale şi psihoterapeutice ale bolnavilor medulari    296
2. Tulburări produse de leziuni la nivelul trunchiului cerebral  300
3.Tulburări produse de leziuni ale cerebelului  324
4.Tulburări produse de leziuni ale diencefalului   326
     4.1.Epitalamusul   327
     4.2.Talamusul     327
     4.3.Tulburări produse de leziuni ale hipotalamusului  334
     4.4.Subtalamusul  376
5.Tulburări produse de leziuni ale corpilor striaţi    376
6.Tulburări produse de leziuni ale sistemului limbic   401
     6.1.Nucleii septali     401
     6.2.Formaţiunea hipocampică     417
     6.3.Complexul nuclear amigdaloid  427
     6.4.Girusul cinguli   g 432
     6.5. Ncocortexul limbic    432
7.Tulburări produse de leziuni ale lobilor cerebrali   440
     7.1.Tulburări produse de leziuni ale lobului frontal  446
     7.2.Tulburări produse de leziuni ale lobului parietal   454
     7.3.Tulburări produse de leziuni ale lobului occipital  461
     7.4.Tulburări produse de leziuni ale lobului temporal  468
     7.5.Tulburări produse de dezorganizarea interacţiunii dintre cele două emisfere cerebrale     476
8.Conştienţi şi conştiinţă — stări normale si patologice. Consideraţii critice  478 
     8.1.Tulburări de conştienţi     479
     8.2.Tulburări de conştiinţă  484

Bibliografie selectivă    489
Contents      506

BAZELE PSIHOLOGIEI GENERALE

Autor :  Mihai Golu               

Editura Universitara

An aparitie :2002, 2005

Editia a II      

ISBN 978-973-7787-25-0

Nr pagini :718

Format 130 x 200

Pretul la data postarii :

25 lei la Editura, 22,25 lei la elefant , 24 lei la carti de psihologie, 20 lei la librarie.net

Descrierea editurii:

        Lucrarea "Bazele psihologiei generale" se adresează studenţilor de la facultăţile de psihologie, absolvenţilor care îşi pregătesc examenul de licenţă, specialiştilor, dar este utilă şi altor categorii profesionale dintre care amintim: cadre didactice, asistenţi sociali, medici, manageri, cadre militare, care se confruntă cu probleme de ordin psihologic sau uman.

        Mihai Golu (n. 1934) este Prof. univ. dr., psiholog. Activitatea sa ştiinţifică este orientată în domeniile psihologiei generale, psihologiei cibernetice, psihologiei personalităţii şi neuropsihologiei. Cercetările sale au adus contribuţii originale importante, recunoscute pe

plan naţional şi internaţional, privind abordarea şi interpretarea psihicului şi a diferitelor funcţii şi procese particulare prin folosirea metodologiei ştiinţifice moderne ale ciberneticii, teoriei comunicării şi a informaţiei, ale teoriei generale a sistemelor. Cea mai importantă contribuţie adusă îndomeniul neuropsihiatriei constă în elaborarea conceptului de neuropsihon şi în  formularea principiilor generale ale organizării structurii creierului uman. Sursa

        De acelas autor:

Sensibilitatea. Modalitati de receptie senzoriala (coautor), Stiintifica 1970

Perceptie si activitate, Stiintifica 1971

Introducere in psihologie (coautor), Stiintifica 1972, Paideia 2005

Culoare si comportament (coautor), Scrisul Romanesc 1974

Principii de psihologie cibernetica, Ed. Stiintifica si enciclopedica 1975

Tratat de psihofiziologie Vol. 1, Ed Academiei RSR 1978

Psihoneurologie (coautor), Ed Academiei RSR 1983

Tratat de neuropsihologie 2 vol, Ed. Medicala 2000

Fundamentele psihologiei, 2 vol, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2002

Dinamica personalitatii, Geneze 1993, Paideia 2005

Bazele psihologiei generale, Universitara 2005

Introducere in conflictologie, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Dialog despre psihic si constiinta, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019

Cuprins:

Introducere 9

SECTIUNEA I

I.  OBIECTUL PSIHOLOGIEI

1.1. Conditiile cunoasterii psihologice 15

1.2. Devenirea psihologiei ca stiinta 17

1.3. Probleme generatoare de divergente in istoria psihologiei 21

1.4. Obiectul psihologiei 22

II. METODELE PSIHOLOGIEI

2.1. Relatia obiect-metoda 26

2.2. Metode specifice ale psihologiei 30

2.3. Organizarea cercetarii psihologice 45

III. PRINCIPIILE PSIHOLOGIEI

3.1. Principiul determinismului extern (extrapsihic) 48

3.2. Principiul relationarii neuro-psihice 51

3.3. Principiul reflectarii si modelarii informationale 54

3.4. Principiul actiunii si al unitatii constiinta-activitate 58

3.5. Principiul genetic si al istorismului 59

3.6. Principiul sistemicitatii 61

IV. LEGILE SI TEORIILE EXPLICATIVE IN PSIHOLOGIE

4.1. Problema definirii legii in psihologie 64

4.2. Relatia dintre descriere, explicatie si interpretare 69

4.3. Problema elaborarii teoriei psihologice 72

V. PSIHICUL UMAN. CARACTERIZARE GENERALA

5.1. Catre o definitie moderna a notiunii de psihic 80

5.2. Caracteristicile psihicului uman 91

5.3. Modificari ale constiintei 122

SECTIUNEA a-II-a

COMPONENTELE MODALE ALE VIETII PSIHICE

Consideratii preliminare

VI. PROCESELE SENZORIALE

6.1. Senzatia 136

6.1.1. Sensibilitatea si legile ei 142

                A. Legile psihofizice 144

                B. Legile psihofiziologice 146

                C. Legile socioculturale 149

6.1.2. Clasificarea senzatiilor 152

                A. Senzatiile extero-informative 152

                                A.1. Senzatiile cutanate 152

                                A.2. Senzatiile vizuale 159

                                A.3.  Senzatiile auditive 180

                                A.4. Senzatiile olfactive 210

                                A.5. Senzatiile gustative 221

                                A.6. Senzatiile vestibulare231

                B. Senzatiile proprioceptiv-kinestezice 236

                C. Senzatiile organice 243

                D. Senzatiile de durere 254

6.2. Perceptia 259

                6.2.1. Caracterizare generala 259

                6.2.2. Legile perceptiei 298

                6.2.3. Formele perceptiei 308

                6.2.4. Perceptia ca forma specifica de activitate si factor bazal de reglare a activitatii 340

VII. REPREZENTAREA

7.1. Definitie si caracterizare psihologica generala 346

7.2. Proprietatile reprezentarilor 353

7.3. Tipurile reprezentarilor 357

7.4. Locul si rolul reglator al reprezentarii in activitate si comportament 358

VIII. GANDIREA

8.1. Definitie si caracterizare generala 367

8.2. Structura psihologica interna a gandirii 374

                A. Blocul operatiilor 376

                B. Blocul continuturilor 397

                C. Blocul produselor 403

                D. Blocul relatiilor 404

8.3. Forme modale de procesare-integrare a informatiei 405

                A.  Procesarea inductiva  405

                B. Procesarea de tip deductiv 412

                C. Procesarea analogica 417

8.4. Gandirea ca activitate specifica de rezolvare a problemelor 418

8.5. Gandirea ca proces decizional 429

8.6. Gandirea ca proces de teoretizare 433

XI. IMAGINATIA

9.1. Caracterizare generala. Definitie 436

9.2. Formele imaginatiei 441

9.2.1. Visele 441

9.2.2. Procesele  443

9.2.3. Reveria  443

9.2.4. Imaginatia reproductiva  444

9.2.5. Imaginatia creatoare  446

X. MEMORIA

10.1. Definitie si caracterizare psihologica generala 451

10.2. Dinamica memoriei  455

10.3.  Formele memoriei  467

10.4. Calitatile memoriei  477

10.5. Mecanismele memoriei  478

10.6. Uitarea 484

XI. LIMBAJUL

11.1. Precizari si delimitari terminologice 488

11.2. Specificul psihologic al limbajului 494

11.3. Determinatiile limbajului verbal 495

11.4. Verigile functionale ale limbajului verbal  509

11.5. Functiile limbajului verbal  511

11.6. Formele limbajului verbal  517

11.7. Mecanismele neurofiziologice ale limbajului  520

XII. ATENTIA

12.1. Definitie si caracterizare psihologica generala 525

12.2. Dimensiunile (atributele) atentiei 529

12.3. Formele atentiei 533

12.4. Modele teoretice explicative ale atentiei 536

XIII. AFECTIVITATEA

13.1. Aspecte teoretice si metodologice generale 542

13.2. Spre o definitie a afectivitatii 544

13.3. Clasificarea proceselor si starilor afective 549

13.4. Dimensiunea relationala a afectivitatii  554

13.5. Structura procesului emotional 555

13.6. Rolul afectivitatii in activitate 558

13.7. Agresivitate-toleranta 560

13.8. Stresul, anxietatea si angoasa 561

13.9. Mecanismele emotiilor 564

XIV. MOTIVATIA

14.1. Definitie si caracterizare generala 571

14.2. Motivul si functiile sale 576

14.3. Forme si niveluri de integrare a motivatiei 582

14.4. Motivatie si frustrare 590

14.5. Motivatie si conflict 592

14.6. Nivel de aspiratie, nivel de expectatie, nivel de realizare 593

14.7. Teorii ale motivatiei 594

XV. VOINTA

15.1. Definirea si caracterizare generala a vointei 596

15.2. Structura si fazele actului voluntar 602

15.3. Calitatile vointei 605

15.4. Dezvoltarea ontogenetica a vointei 607

15.5. Vointa sociala 610

XVI. ACTIVITATEA UMANA

16.1. Consideratii generale 613

16.2. Definirea si structura psihologica a activitatii 616

16.3. Formele activitatii 623

SECTIUNEA a-III-a

XVII. PERSONALITATEA

17.1. Aspecte teoretice si metodologice 645

17.1.1.Acceptiuni ale termenului de personalitate 646

17.2.Temperamentul 659

17.2.1. Definitie si caracterizare generala 659

17.2.2. Clasificarea temperamentelor 661

A. Tipologiile morfologice sau bioconstitutionale 661

B. Tipologiile fiziologice si psihofiziologice 669

C. Tipologiile psihologice 673

D. Tipologiile clinice 677

17.3. Caracterul 678

                17.3.1. Definitie si caracterizare generala 678

                17.3.2. Structura psihologica a caracterului 681

                17.3.3. Trasaturile caracteriale 686

17.4. Aptitudinile 689

                17.4.1. Definitie si caracterizare generala 689

                17.4.2. Raportul innascut-dobandit in structura aptitudinilor 693

                17.4.3. Clasificarea aptitudinilor 696

17.5. Imaginea de sine, rolul ei reglator in sistemul personalitatii 702

17.6. Eul 709

Bibliografie selectiva 712