Editura Medicala
An aparitie :2000 vol I/2006 vol II
ISBN vol I 973-39-0571-2 /vol II 973-39-0570-4
Nr pagini :vol I 589/vol II 653
Anticariat Vol I+II 200 lei pe okazii ,
Disponibilitate vol II BCU
Download pdf vol I pe scribd
Descriere :
Aparitia psihoneurologiei, ca disciplina de granita ntre stiintele
neurale, psihologie, stiintele tehnice, este rezultatul traducerii in
viata a exigentelor acestei orientari metodologice, respectiv a
principiului interdisciplinaritatii si al complementaritatii.
In lucrarea de fata se realizeaza o sinteza relevanta a studiului si problematicii actuale a psihoneurologiei, sub dublul sau aspect, teoretic si aplicativ, astfel ca, prin continutul sau si modul de tratare a diverselor probleme legate de raportul psihic creier va retine, cu siguranta, atentia unor categorii diverse de specialisti, de la neurologi si psihologi pana la filosofi, si va surescita interesul oricarui cititor dornic de cunoastere, in general, de cunoasterea de sine, in special.
In lucrarea de fata se realizeaza o sinteza relevanta a studiului si problematicii actuale a psihoneurologiei, sub dublul sau aspect, teoretic si aplicativ, astfel ca, prin continutul sau si modul de tratare a diverselor probleme legate de raportul psihic creier va retine, cu siguranta, atentia unor categorii diverse de specialisti, de la neurologi si psihologi pana la filosofi, si va surescita interesul oricarui cititor dornic de cunoastere, in general, de cunoasterea de sine, in special.
Mihai Golu (n. 1934) este Prof. univ. dr., psiholog. Activitatea sa ştiinţifică este orientată în domeniile psihologiei generale, psihologiei cibernetice, psihologiei personalităţii şi neuropsihologiei. Cercetările sale au adus contribuţii originale importante, recunoscute pe
plan naţional şi internaţional, privind abordarea şi interpretarea psihicului şi a diferitelor funcţii şi procese particulare prin folosirea metodologiei ştiinţifice moderne ale ciberneticii, teoriei comunicării şi a informaţiei, ale teoriei generale a sistemelor. Cea mai importantă contribuţie adusă îndomeniul neuropsihiatriei constă în elaborarea conceptului de neuropsihon şi în formularea principiilor generale ale organizării structurii creierului uman. Sursa
De acelas autor:
Sensibilitatea. Modalitati de receptie senzoriala (coautor), Stiintifica 1970
Perceptie si activitate, Stiintifica 1971
Introducere in psihologie (coautor), Stiintifica 1972, Paideia 2005
Culoare si comportament (coautor), Scrisul Romanesc 1974
Principii de psihologie cibernetica, Ed. Stiintifica si enciclopedica 1975
Tratat de psihofiziologie Vol. 1, Ed Academiei RSR 1978
Psihoneurologie (coautor), Ed Academiei RSR 1983
Tratat de neuropsihologie 2 vol, Ed. Medicala 2000
Fundamentele psihologiei, 2 vol, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2002
Dinamica personalitatii, Geneze 1993, Paideia 2005
Bazele psihologiei generale, Universitara 2005
Introducere in conflictologie, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019
Dialog despre psihic si constiinta, Ed. Fundatia Romania de Maine 2019
CUPRINS VOL I
PREFAŢĂ 9
Capitolul I RAPORTUL PSIHIC CREIER 17
Specificul mecanismului funcţiei
psihice 34
Capitolul II STRUCTURA MICROSCOPICĂ ŞI BIOCHIMIA SNC AL
OMULUI 37
Introducere 37
Neuronul 39
Celulele nevrogliale 46
Canalele ionice şi potenţialul de
membrană celulară 47
Potenţialul de repaus 50
Neuronul şi semnalizarea 52
Potenţialul de ac{iune 53
Pompa Na+ - K+ 55
Contribuţia ionilor de calciu 57
Contribuţia ionilor de CI 58
Inhibiţia postsinaptică 59
Inhibiţia presinaptică 59
Codificarea informaţiei 60
Impulsul nervos 60
Principiul tot sau nimic 62
Sumatia spaţială şi temporală 63
Tipuri de nervi 63
Sinapsa 64
Dendritele şi excitarea neuronilor 68
Sinapsele chimice 68
Inputurile primite de neuroni pot fi
excitatoare sau inhibitoare 71
Conexiunile sinaptice ne permit să
gândim, să acţionăm şi să ne reamintim 73
Sistemul neuronal 74
Facilitarea 74
Convergenta 75
Divergenta 75
Transformarea informaţiei 75
Sinteza şi traficul proteinelor
neuronale 78
Transjniterea directă la nivelul sinapsei
nerv-muşchi 79
Transmiterea cu poartă directă Ia
nivelul sinapselor centrale 81
Transmiterea sinaptică mediata de un
al doilea mesager 84
Eliberarea transmiţatorului 85
Transmiterea inputurilor la celulele tinta
prin canalele dirijate (cu poartă) se face prin convertirea din nou a semnalelor
chimice în semnale electrice 89
Istoricul descoperirii
neurotransmiţătorilor 89
Mesageri chimici, micile molecule şi
peptidele 91
Substanţe neurotransinijatoarc 93
Acetilcolina (ACh) 95
Dopamina (DA) 97
Norepinefrina (noradrenalina) 98
Epinefrina (adrenalina) 100
Serotonina (5-HT) 100
Histamina 101
Transmiţători aminoacizi 102
Peptide neuroactive 103
Semnificaţia peptidelor în fiziologia
creierului 106
Deosebirea dintre transmiţătorii cu
moleculă mică şi peptide 110
Concluzii 112
Veziculele sinaptice 113
Maladii ale transmiterii chimice de la
nivelul sinapsei nerv- muşchi: miastenia gravis
120
Capitolului III ANATOMIA FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI NERVOS 125
Introducere 125
I. MĂDUVA SPINĂRII 129
Structura măduvei spinării 130
Arhitectura lamelară a substanţei
cenuşii 134
Substanţa albă 137
Nervii spinali 139
Căile senzitive 140
Căile motorii 143
Fiziologia măduvei 144
Sindroame clinice produse de leziunile
rădăcinilor nervoase şi ale măduvei spinării 146
Sindroame medulare caracteristice 153
Aspecte psihosociale şi
psihoterapeutice ale bolnavilor medulari
160
II. BULBUL RAHIDIAN (medula oblongata)
164
Structura bulbului 167
Funcţiile bulbului 170
III. PUNTEA (Puntea lui Varioli) 171
Fiziologia punţii 174
IV. MEZENCEFALUL 174
Tectul mezencefalic 181
SINDROAME CLINICE PRODUSE DE
LEZIUNI ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL 183
Sindroame vasculare caracteristice 189
Sindroamele mediale ale bulbului şi
punţii 190
Sindroame laterale ale bulbului şi
punţii 190
Sindroamele protuberanţiale 192
Sindroame mezencefalice 194
V. FORMAŢIA RETICULATĂ 195
Caracteristici anatomice 195
Fiziologia formaţiei reticulate 196
Biochimia formaţiei reticulate 199
Sindroame de tip reticulat 205
VI. CEREBELUL 210
Coordonate anatomice 210
Rolul cerebelului în învăţarea
senzoriomotorie 223
Neocerebelul şi funcţiile non-motorii 232
Cerebelul şi învăţarea la animale 233
Clinica sindromului pseudo-parietal şi
pseudo- frontal 235
Cerebelul şi moleculele mesager 236
Modificarea de lungă durată a
solidităţii sinaptice: plasticitatea sinaptică
240
Maladiile cerebeloase dau semne şi
simptome distincte 241
VII. DIENCEFALUL 242
TALAMENCEFALUL 243
TALAMUSUL 243
Nucleii talamici 244
Conexiunile talamusului 244
Particularităţi funcţionale ale
nucleilor formaţiunilor talamencefalice 247
Raporturile corticotalamice 249
Concluzii 250
Consideraţii clinice 251
METATALAMUSUL 258
EPITALAMUSUL 259
SUBTALAMUSUL 263
HIPOTALAMUSUL 265
Nucleii hipotalamusului 266
Conexiunile hipotalamusului 268
Funcţiile hipotalamusului 270
Reglarea sistemului neuroendocrin 270
Neuronii hipotalamici participă la
patru clase de reflexe 277
Funcţia de reproducere are o integrare
complexă 280
Reglarea sistemului nervos autonom şi
a funcţiilor vegetative 281
Hipotalamusul şi motivaţia 287
Reglarea temperaturii corpului 289
Reglarea foamei şi a aportului de
hrană 294
Hipotalamusul şi obezitatea 297
Hipotalamusul, anorexia şi emacierea 300
Reglarea setei şi a ingestiei de
lichide 301
Tulburarea echilibrului hidric 304
Diabetul insipid 305
Sindromul de hipematremie esenţială 306
Sindromul de secreţie crescută de HAD
şi sete normală 307
Alte funcţii hipotalamice 308
Localizarea cesornicului circadian 319
Genele şi proteinele care dirijează
ceasul biologic 321
Rolul glandei pineale în determinarea
ritmurilor 322
Biochimia ceasornicului biologic 325
Reglarea somnului 326
Somnul
328
Rolul receptorilor 5-HT18
în reglarea somnului paradoxal 332
Stadiile somnului normal 332
Efectul depletiţiei acute diurne de
triptofan asupra somnului omului normal 337
Visele şi fiziologia somnului 337
Tulburările somnului 338
Narcolepsia 338
Hipersomniile 343
Parasomniile 347
Somnolenţa şi oboseala din sindromul
de rezistenţă a căilor aeriene superioare (SRCAS) 349
Apneea din timpul somnului 350
Insomnia 351
Somnul bătrânilor 353
VIII. TELENCEFALUL 354
HEMISFERELE CEREBRALE 354
Suprafaţa hemisferelor cerebrale 355
SISTEMUL LIMBIC 362
Caracteristici generale 362
Hipocampul 365
Sistemul hipocampic şi memoria 370
Leziunile fomixului şi pierderea
memoriei 373
Efectele lezării fomixului la om 375
Amigdala 376
Amigdala şi simptomatologia epilepsiei
de lob temporal 380
Fenomenele autonome şi visceromotorii
ale crizelor de lob temporal 380
Modificări afective 381
Fenomene perceptuale 382
Fenomenul memoriei 384
Rolul amigdalei în procesele memoriei
perceptuale şi afective 384
Amigdala şi automatismul epileptic 387
Teama din epilepsia temporală şi
atrofia amigdalei 390
Amnezia din epilepsia de lob temporal 392
Substratul anatomic al PAS 394
Aria septală 395
Aspecte funcţionale ale septului 397
Aspecte funcţionale ale sistemului
septo-hipocampic 398
Regiunea septală şi memoria 399
Ganglionii bazali 403
Talamusul 403
Amnezia diencefalică 404
Amnezia diencefalică în alte afcţiuni
decât în sindromul Korsakow 408
Cortexul cerebral 4^0
Concluzii 412
Sistemul nervos vegetativ - date
generale 413
NUCLEU BAZALI 414
Corpul amigdaloid (complexul nuclear
amigdaloid, amigdala, arhistriatum) 415
Claustrum 420
Nucleul caudat 421
Nucleul lentiform 421
Substanţa neagră 425
Tulburări cognitive şi comportamentale
ale pacienţilor cu leziuni ale ganglionilor bazali 430
SUBSTANŢA ALBĂ 447
FIBRELE COMISURALE 447
Corpul calos 447
Fibrele caloase 450
Funcţiile şi clinica corpului calos 451
Sindromul de deconexiune 452
Transferul informaţiilor senzoriale 454
Transferul informţiilor motrice 458
Transferul informaţiilor complexe
organizate asimetric 460
Corpul calos şi limbajul 460
Corpul calos şi lectura 461
Corpul calos şi aptitudinile
vizual-spaţiale 463
Corpul calos şi activităţile praxice
şi grafometrice 463
Corpul calos şi memoria 464
Corpul calos şi atenţia 464
Corpul calos şi funcţiile emoţionale 465
Transferul interhemisferic al
comportamentelor elaborate 466
Fuziunea mediană 466
Timpul de transfer interhemisferic 467
Specificitatea fibrelor caloase 467
Agenezia corpului calos 469
Tumorile şi bolile degenerative ale
corpului calos 471
Concluzii 471
Comisura anterioară 473
Comisura posterioară 474
Comisura hipocampică 474
FIBRELE DE ASOCIAŢIE 474
FIBRELE DE PROIECŢIE 476
Capsula internă 476
SCOARŢA CEREBRALĂ 477
Aspecte cantitative ale structurii
corticale 477
Neuronii cortexului cerebral 478
Aspectul laminar al cortexului
cerebral 480
Particularităţi structural funcţionale
ale zonelor corticale posterioare 483
Ariile corticale 484
Cortexul somatosenzorial 484
Cortexul vizual 488
Cortexul auditiv 498
Cortexul vestibular 504
Cortexul gustativ 504
Cortexul olfactiv 508
Concluzii privind structura şi
funcţiile cortexului posterior 511
Particularităţi structural-funcţionale
ale zonelor corticale anterioare 512
Concluzii privind structura şi
funcţiile cortexului anterior 521
Particularităţile
structural-funcţionale ale zonelor mediobazale ale scoarţei cerebrale 523
Capitolul IV METODE ŞI TEHNICI DE INVESTIGARE 525
Introducere 525
I. METODE ŞI TEHNICI FIZIOLOGICE 526
Stimularea şi înregistrarea
electrică 527
Stimularea şi înregistrarea
chimică 539
Analiza lichidului
cefalorahidian (LCR) 540
Metode fiziologice globale 541
II. METODE ŞI TEHNICI ANATOMICE 542
Metoda leziunilor anatomice 542
Metode neuropatologice 546
Examinarea neuroradiologică 552
Tomografia cu pozitroni 565
Studii radioizotopice
cerebrale 569
III. METODE PSIHOLOGICE 571
Metoda analizei produselor
activităţii 573
Metoda testelor 573
Metoda experimentală şi de
laborator 575
Metoda genetică şi comparată 579
Metoda logico-matematică,
logico-formală şi cibernetică 582
CUPRINS VOL II
PREFATA 13
Capitolul I PSIHOFIZIOLOGIA LOBILOR FRONTALI 15
Introducere 15
Istoricul cercetărilor 15
Aspecte funcţionale 16
Localizările intraemisferice 17
Anatomie si fiziologie 18
Primii 50 de ani ai secolului al
XX-lea 22
Studiul comportamentului animalelor 24
Studii clinice 25
Rezumat 29
I. ANATOMIA SI PSIHOPATOLOGIA LOBILOR FRONTALI 32
1) Cortexul motor primar 32
2) Cortexul premotor si
patologia sa 33
Sindromul ariei motorii suplimentare
(AMS) 34
Afazia subcorticală frontală 34
Afazia motorie transcorticală 34
Sindromul ariei 6 35
Sindromul ariei 8 35
Sindromul ariei Broca 36
Afazia motorie pura 36
Sistemul motor (rezumat) 37
3) Cortexul prefrontal 38
Organizarea anatomică a cortexului
prefrontal 39
Citoarhitcetonica 41
Conexiunile interne ale lobilor
frontali 43
1. Conexiuni corticocorticale 43
2. Conexiuni corticostriatale 44
3. Conexiuni corticotalamice 44
4. Conexiuni corticofugale si corticopete
44
Organizarea funcţională a cortexului
prefrontal 46
Cortexul prefrontal lateral 46
Cortexul prefrontal medial 48
Cortexul orbitofrontal 48
Sindroame clinice 49
Sindromul disexecutiv laleral 50
Sindromul apatic medial 51
Sindromul de dezinhibiţie
frontoorbitala 52
Concluzii 53
Funcţia executivă 53
Flexibilitatea mentala 54
Inhibiţia răspunsurilor 54
Fluenţa verbala 54
Planificarea 55
Memoria 55
Regăsirea 56
Secvenţele temporale 56
Sursa memoriei 56
Memoria autobiografică 57
Personalitatea 57
II. CELE DOUĂ TIPURI DE TULBURĂRI ÎNTÂLNITE ÎN LEZIUNILE CORTICALE
PREFRONTALE 58
III. TEORII CU PRIVIRE LA FUNCŢIILE LOBULUI FRONTAL 61
Teorii unificatoare faţă de cele
multicomponente 61
Gândirea abstractă 62
Utilizarea erorii 63
Planificarea 63
Inhibiţia 64
Sistemul atenţional de supervizare 64
Memoria de lucru 65
IV. BOLILE LOBILOR FRONTALI CU IMPORTANTA NEUROPSIHOLOGIA 65
Demenţa frontotemporala 65
Caracteristici comportamentale ale
DFT 66
Caracteristici neuropsihologice ale
DFT 66
Caracteristici patologice 67
Leziunile cerebrale traumatice 67
Bibliografie 68
Capitolul II PSIHOFIZIOLOGIA LOBILOR TEMPORALI 75
Introducere 75
ANATOMIE Şl FIZIOLOGIE 75
Citoarhitectura 77
Specializarea emisferică 80
Memoria 81
Emoţia 81
Recepţia vizuală 82
Recunoaşterea obiectelor şi a feţelor
82
Limbajul 83
Imageria funcţională 84
CORTEXUL AUDITIV 85
Anatomie 85
Conexiuni 86
Fiziologie 86
Surditatea corticală 87
Perceperea înălţimii sunetelor 88
Localizarea spaţială 88
Patternuri auditive complexe 89
Percepţia vorbirii 91
Asimetrii structurale 93
Plasticitate şi reorganizare 93
HIPOCAMPUL 95
Structura hipocampului 96
Structura 97
Cornul lui Ammon (hipocampul propriu)
97
Variaţii regionale 99
Structuri care se alătură hipocampului
101
Functiile şi conexiunile hipocampului
103
1. lnvătarea şi memoria 103
Căile hipocampice implicate in
memorie 104
Calea intrahipocampică polisinaptică 104
Outputuri hipocampice către cortex 106
Inputuri de la cortex 106
Calea intrahipocampică directă 108
Outputurile hipocampice către cortex 108
Inputul de la cortex 109
Circuite reglatoare 110
Circuite reglatoare interne 110
Circuite reglatoare externe 111
implicatii clinice 112
2. Comportamentul emoţional 114
3. Controlul motor 115
4. Reglarea hipotalamusului 116
5. Studii comparative 116
Caracteristici generale 117
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR
TEMPORALI 117
Agnozia auditivă 117
Introducere 117
Deficite aperceptive 118
Deficite asociative 11$
Substratul neurologic al tulburării 118
Aspecte comportamentale din agnozia
auditivă 119
Tulburări ale recepţiei auditive 119
Surditatea corticala 119
Tulburări provocate de leziuni ale
ariilor auditive secundare 120
Afazia senzorială 120
Afazia amnezică 123
Tulburari in recunoaşterea vizuală 125
Tulburari ale sferei afective şi ale
celei motivaţionale 126
Tulburarea altor functii psihice 127
Tulburarea funcţiei mnezice 127
Tulburarea de atenţie 128
Tulburarea gândirii 129
Tulburarea comportamentului 130
Tulburarea percepţiei timpului 131
Tulburari vestibulare şi de echilibru
131
Hemianopsia 131
Tulburari olfactive 132
Tulburari gustative 132
Tulburari visecro-vegetative 132
Tulburarea ritmului somn-veghe 132
Simptomatologia celor doi lobi
temporali 133
Epilepsia temporală 133
Concluzii 134
Bibliografie 134
Capitolul III PSIHOFIZIOLOGIA LOBILOR PARIETALI 145
Introducere 145
Istoric 146
Rezumat 149
DATE ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE
150
Căi neurale 150
Cortexurile somatosenzoriale 151
Cortexul somatosenzorial primar 151
Cortexul somatosenzorial secundar 153
Cortexul retroinsular şi insula
somatosenzorială 153
Ariile somatosenzoriale ale
cortexului parietal inferior 154
Funcţiile somatosenzoriale primare 154
Acuitatea tactilă şi discriminarea a
două puncte 154
Atingerea uşoara 155
Funcţiile somatosenzoriale complexe 155
Textura 155
Forma şi patternul complex 156
Recunoaşterea obiectclor 157
Cele două fluxuri de procesare pentru
recunoaşterea obiectelor 158
Învăţarea tactila si memoria 159
Atenţia selectivă din atingere 160
Specializarea emisferică 161
Sistemul durerii 162
Reprezentarea parietala a propriului
nostru corp 163
Autotopagnozia 164
Agnozia digitală 165
Imitarea gesturilor inexpresive. 165
Concluzii 166
Modificările inputurilor senzoriale
şi membrele fantoma 167
Efectele trainingului 167
Activitatea unei parti de corp 168
Psihopatologia lobilor parietali 168
Tulburări ale sensibilităţii şi
percepţiei tactile 16S
Astereognozia sau agnozia lactila 169
Sindromul Anton - Babinski 172
Sindromul Dejerine 172
Sindromul Gerstmann 172
Asimbolia la durere 174
Tulburarea orientării in spaţiu şi a
constructivităţii obiectuale 174
Tulburarea sau pierderea memoriei
topografice 176
Apraxia constructivă 176
Apraxia de îmbracare 177
Neglijarea spaţială unilaterală 177
Tulburarea operaţiilor logico-gramaticale
179
Afazia semantică frusta 180
Tulburarea operatiilor de calcul şi
sindromul acalculiei 181
Tulburările motorii, de echilibru, vestibutare,
vizuale, oculomotorii şi de gust 183
Tulburările trofice şi vasomotorii 185
Concluzii 186
Bibliografie 186
CAPITOLUL IV PSIHOFIZIOLOGIA Şl PSIHOPATOLOGIA LOBILOR
OCCIPITALI 191
PSIHOFIZIOLOGIA LOBILOR
OCCIPITALI 191
Introducere 191
Istoric 192
Localizarea precisă a centrului
vizual 195
Istoricul agnoziei vizuale 196
Organizare anatomică 199
Citoarhitectura, mielinizare şi histochimie
199
Conexiunile lobilor occipitali 201
lnputurile vizuale către lobul
occipital 201
Circuite intrinseci 203
Conexiuni corticocorticale 204
Conexiuni extrinseci 206
Organizare funcţională 206
Subdiviziunile cortexului vizual 207
Topografia câmpului vizual 207
Cartarea ariilor vizuale umane cu
ajutorul retinotopiei 207
Retinotopia cantitativă 210
Rezumatul topografiei 211
Un cadru conceptual cu privire la
analiza informaţiei vizuale 211
Subsisteme funcţionale 213
Mişcarea 213
Cuioarea 215
Forma 216
Contururile, marginile si contrastul 216
Forma definită prin mişcare 216
Indicatorii de invarianţă 217
Segmentarea figurilor de la sol 217
Formele complexe 218
Principiile organizării funcţionale
(rezumat) 2 21
Roluri cognitive adiţionale 222
Imageria vizuala 222
Atenţia 223
Conştientizarea vizuala 223
Concluzii 225
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR
OCCIPITALI. 225
Tulburari ale sensibilităţii vizuale
şi ale integrării primare 225
Tulburări de camp vizual 226
Reducerea acuităţii vizuale 226
Cecitatea corticala 226
Tulburarea sensibilităţii cromatice 228
Acromatopsia 229
Anomia culorilor 230
Agnozia culorilor 231
Tulburarea sensibilităţii luminoase 233
Tulburari ale percepţiei obiectuale 233
Tulburarea integralităţii şi
structuraliîâţu 234
Prosopagnozia 237
Defecte de judecare a stărilor
emoţionale si sociale bazate pe stimulii faciali 240
Agnozia obiectului văzut 240
Defecte de recunoaştere a unei
categorii specifice 241
Tulburari de citire (lectura) 241
Tulburarea percepţiei formei,
dimensiunilor şi mişcării obiectelor 242
Halucinaţiile vizuale 244
Delirul şi agitaţia 244
Epilepsia occipitală 244
Tulburări combinate optico-motorii 245
Neglijarea câmpului vizual 249
Akinetopsia 250
Dezorientarea topografică 251
Tulburarea abilităţii de a construi 252
Deficite ale imageriei miniale 252
Bibliografie 253
Capitolul V AFAZIILE 261
Introducere 261
Istoric 264
Afazia din perioada 1800-1860 273
Contribuţiile clinice 274
Formulări teoretice 274
Concepţii neuropatologice 275
Johann Gesner despre afazie 277
Freud şi Bergson despre afazie 282
Pitres şi afazia amnezică 285
SEMIOLOGIA ŞI CLASIFICAREA
AFAZIILOR 289
AFAZIILE FLUENTE 290
Afazia Wemicke 290
Afazia de conductie 291
Afazia senzorială transcorticală 293
Afazia anomica 294
Afazia amnezica 295
AFAZIILE NONFLUENTE 295
Afazia Broca 296
Afazia motorie
transcorticală 297
Afazia globală
Afazia transcorticala mixtă
300
Afazia dinamică 300
Afazia mixta 301
AFAZII CU CARACTERISTICI ATIPICE 301
Afazia progresivă primară
(APP) 301
Afazia încrucişată si
afazia stângacilor 301
Afazia încrucişată (crossed
aphasia). 301
Afazia stangacilor 303
Afazia optică 303
Afazia subcorticală 303
Limbajul din afecţiunile emisferei
drepte 307
Alexia pura fară agrafie 308
Alexia cu agrafie 308
Alexia afazică 309
Agrafia 309
Date de semiologie a afaziei 310
Parafaziile 310
Jargonofazia 310
Agramatismele si
disintaxiile 311
Disprozodia 312
Inteligenţa şi afazia 313
Îmbătrânirea si afazia 313
In concluzie 314
Bibliografie 314
Capitolul VI AGNOZIILE 321
Introducere 321
Scurt istoric 322
AGNOZIILE VIZUALE 323
Forme ale agnoziei vizuale 324
Agnozia vizuală aperceptivă
324
Agnozia vizuala asociativă 326
Simultanagnozia 328
Afazia optica 330
Agnozia vizuala a unor categorii specifice
331
Alexia agnozicâ 333
Prosopagnozia (agnozia fizionomiilor)
333
Anatomia perceptiei fetei 336
Concluzii 338
Evaiuarea agnoziei vizuale 339
AGNOZIA CULORILOR 340
istoric 340
Examinarea agnoziei
culorilor 341
Tipuri de agnozie a
culorilor 341
Neuroanatomia agnoziilor
vizuale 343
AGNOZIILE AUDITIVE 346
Agnoziilc auditive verbale 347
Agnozia auditiva
non-verbală 349
Agnozia auditiva afectivă 351
Agnozia pentru muzică 352
Surditatea corticala 353
Evaiuarea agnoziei auditive
354
AGNOZIA TACTILA 355
Consideraţii anatomice 358
Evaluarea agnoziei tactile 359
AGNOZIA DURERII 359
SCHEMA CORPORALĂ
(SOMATOGNOZIA) 360
Ataxia optică 361
Fantomele părţilor corpului
361
Tulburările somatogenezei 363
Neglijarea unei jumatati a corpului
363
Anozognozia pentru
hemiplegie 364
Autotopagnozia 367
Agnozia digitală 360
Heautoscopia 369
Negarea cecităţi corticale (Sindromul
Anton) 370
Sindromul Gerstmann 370
AGNOZIA SOMNULUI 371
Bibliografie 372
Capitolul VII APRAXIILE 379
Istoric 379
Definitie 380
TIPURI DE APRAXII 382
Apraxia ideatorie 382
Apraxia ideomotorie (AIM) 383
Apraxia de conducere 386
Apraxia caloasă 387
Apraxia kinetica a unui membru
(melokinetică sau inervatorie) 387
Apraxia conceptuală 389
ALTE TIPURI DE APRAXIE 391
Apraxia vorbirii 391
Apraxia buco-fadală 391
Apraxia pleoapelor 392
Apraxia constructivă 392
Apraxia de imbrăcare 393
Apraxia mersului 394
Apraxia grafomotorie 395
Apraxia trunchiului 395
Apraxia simpatică 395
Apraxia oculară 396
Apraxia optica 396
Apraxia disociată 396
Bibliografie 397
Capitolul VIII AMUZIILE 399
Istoric 399
TIPURI DE TULBURĂRI MUZICALE 400
Amuzia vocală sau oral-expresivă 401
Amnezia instrumentală 402
Agrafia muzicală 402
Amnezia muzicala 403
Tulburarea ritmului 403
Amuzia receptivă 404
Alexia muzicala 404
Corelaţi: clinico-patologice 404
Bibliografie 407
Capitolul IX ASIMBOLIILE
409
Bibliografie 410
MECANISMELE NEUROFIZIOLOG1CE ALE
FUNCŢIILOR PSHICE
Capitolul X ORCANIZAREA FUNCŢIONALĂ A CREIERULUI UMAN 413
1. Creierul uman ca sistem 413
2. Creierul - sistem
cibernetic 414
3. Creierul uman ca sistem
logico-informaţional si computaţional 416
4. Mortalităţi de codare si
procesare a informaţiei in creierul uman 420
5. Paradigmele cognitiviste si
importanţa lor in descifrarea mecanismelor funcţiilor psihice 422
Capitolul XI PRINCIPII DE ORCANIZARE FUNCŢIONALĂ A CREIERULUI
UMAN 431
1. Principiul adaptării
reciproce intre funcţie si structură 431
2. Principiul diferentierii si
specializării 433
3. Principiul ierarhizării si
integrării sistemice 434
4. Principiul comutării 440
5. Principiul reflexului 441
6. Principiul
semnalizării-designării 443
7. Principiul modelării
informaţionale 445
8. Principiul autoreglării 446
9. Principiul redundanţei 449
10. Principiul instruibilităţii 451
Capitolul XII ASPECTE GENERALE ALE CONSTITUIRII MECANISMELOR NEUROZIFIOLOGICE
ALE FUNCŢIILOR PSIHICE 453
1. Geneza relaţionării
informaţionale de tip psihic 453
2. Niveluri de integrare
psihică in creierul uman 455
Capitolul XIII MECANISMELE SENZAŢIEI
473
1. Senzaţia - prima treapta
in procesarea informaţiei 473
2. Clasificarea senzaţiilor 475
A. Senzaţii exteroinfomative 475
B. Senzaţii proprio-kinezio-informative 475
C. Senzaţii interoinformative 476
3. Proprietăţile senzaţiilor 476
4. Schema de principiu a
mecanismului neurofiziologic al senzaţiei
478
5. Mecanismul senzaţiilor
vizuale 482
6. Mecanismul senzaţiilor
auditive 492
7. Mecanismul senzaţiilor
cutanate 500
8. Mecanismul senzaţiilor
olfactive 505
9. Mecanismul senzaţiilor
gustative 509
10. Mecanismul senzaţiilor
proprioceptiv-kinestezice 512
11. Mecanismul senzaţiilor
vestibulare (de echilibru) 517
12. Mecanismul senzaţiilor organice 518
Capitolul XIV MECANISMELE PERCEPŢIEI
525
1. Specificul percepţiei 525
2. Formele percepţiei 529
3. Mecanismul percepţiei monomodale 530
4. Modele explicative ale
procesării şi integrarii informaţiei la nivelul percepţiei 534
Modelul integrarii serial-paralele 534
Modelul stocării iconice 535
Modelul schemei sau al integrării
generalizate 535
Modelul pandemoniumului 536
Modelul analizei prin sinteză 537
Modelul computaţional (RBC). 538
Capitolul XV MECANISMELE ATENŢIEI 539
1. CARACTERIZARE PSIHOLOGICA
GENERALĂ 539
2. CALITĂŢILE ATENTIEI 542
Volumul 542
Concentrarea 542
Stabiliiaiea 543
Mobilitatea 543
Distributivitatea 545
3. MECANISMUL NEUROFIZIOLOGIC
AL ATENTIEI 545
CAPITOLUL XVI MECANISMELE MEMORIEI 555
1. SPECIFICUL MEMORIEI 555
Memoria fizica 555
Memoria biologică 555
Memoria psihică 555
Memorarea involuntara 557
Memorarea voluntară 558
Memorarea mecanică 558
Memorarea logică 558
Reactualizarea 560
Recunoaşterea 561
Reproducerea 561
2. FORMELE MEMORIEI 562
Memoria episodică 563
Memoria semantică 563
Memoria procedurala 564
Memoriu declarativa 563
Memoria implicită 564
Memoria explicită 564
Memoria de lucru 566
3. BAZELE Şl MECANISMELE
NEUROFIZIOLOGICE ALE MEMORIEI 568
Organizarea mecanismelor
memoriei la nivel topografic 569
Sistemul C (de codificare) 569
Sistemul A (de activare) 570
Sistemul S (de supervizare) 570
Organizarea mecanismelor
memoriei la nivel celular 577
Organizarea mecanismelor
memoriei la nivel molecular 579
Capitolul XVII MECANISMELE GÂNDIRII 583
1. ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE
GENERALE 583
Modelul asociationist 583
Modelul gestaltist 584
Modelul behaviorist 585
Modelul würzburgian 586
2. TRĂSĂTURILE DISTINCTIVE ALE
GÂNDIRII 591
3. TIPURI DE SARCINI
(SITUAŢII) ÎN CARE SE RELEVA SI SE INDIVIDUALIZEAZA GANDIREA 593
4. FUNCŢiILE GÂNDIRII 594
Funcţia de generalizare 394
Funcţia de abstractizare 395
Funcţia rezolutivă 596
Funcţia constructivă 597
Funcţia decizională 597
Funcţia explicativă 599
5. MECANISMELE
NEUROFIZIOLOGICE ALE GÂNDIRII 599
Capitolul XVIII MECANISMELE LIMBAJULUI 605
1. CONSIDERAŢII GENERALE .605
2. STRUCTURA S1 ORGANIZAREA
LIMBAJULUI (VERBAL) 606
3. LATURILE FUNCŢIONALE ALE
COMUNICĂRII VERBALE 614
Latura impresivă 614
Latura expresivă 616
Latura de control 617
4. MECANISMELE
NEUROFIZIOLOGICE ALE LIMBAJULUI (VERBAL) 618
Capitolul XIX MECANISMELE MOTIVAŢIEI 623
1. ASPECTE PSIHOLOGICE
CARACTERISTICE 623
Latura informaţională 624
Latura dinamicii 624
2. FUNCŢIILE MOTIVULUI 626
Funcţia de declanşare 626
Funcţia de orientare-dtrecţionare 626
Funcţia de susţinere-potenţare 627
3. COMPLEXITATEA STRUCTURALĂ
A SFEREI MOTIVAŢIONALE A OMULUI 627
4. FRUSTRAREA SI CONFLICTUL
MOTIVATIONAL 630
5. MECANISMELE
NEUROFIZIOLOGICE ALE MOTiVATIEI 632
Capitolul XX MECANISMELE AFECTIVITĂŢII 637
1. ASPECTE PSIHOLOGICE
GENERALE 637
2. STRUCTURA INTERNA A
AFECTIVITĂŢII UMANE 640
3. STRUCTURA PROCESULUI
EMOŢIONAL 641
4. MECANISMELE
NEUROFIZIOLOGICE ALE EMOŢIILOR 642
Bibliografie 647
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu