Autor : Elena Negrea
Editura Tritonic
Colectia Comunicare/Media
An aparitie :2010
ISBN 978-606-8139-33-3
Nr pagini :264
Format 130 x 200
Disponibilitate BCU
Descrierea
editurii:
Cartea Pragmatica ironiei. Studiu asupra ironiei in presa scrisa
romaneasca cuprinde o analiza riguroasa si complexa a uneia dintre cele
mai discutate figuri de limbaj si gandire – ironia.
Autoarea analizeaza ironia verbala din perpectiva teoriei actelor e limbaj si a notiunii griceene de simulare. Ironia este un mod neserios de folosire a limbajului prin care locutorul « se face » ca spune, ca intreaba, ca multumeste si invita interlocutorul sa descifreze comportamentul sau lingvistic.
Autoarea analizeaza ironia verbala din perpectiva teoriei actelor e limbaj si a notiunii griceene de simulare. Ironia este un mod neserios de folosire a limbajului prin care locutorul « se face » ca spune, ca intreaba, ca multumeste si invita interlocutorul sa descifreze comportamentul sau lingvistic.
Cuprins:
Cuvânt înainte 7
Introducere 13
Capitolul 1. Studiul ironiei
verbale: stadiul actual 27
1. Note preliminarii 27
2. Grice (1975, 1978) 30
2.1 Grice despre
semnificaţie 30
2.1.1 Semnificaţia non-naturaiâ 31
2.1.2 Semantica bazată pe intenţii 34
2.2 Ironia ca
substituţie 35
2.3 Ironia ca impiicatură 36
2.4 „A se face" că
spune 38
2.5 Ironia ca simulare: 40
2.6 Preluarea ideilor iui Grice
în studiul ironiei 41
3. Clark & Gerrig (1984) 42
4. Giora (1995, 1997) 44
4.1 Ironia ca negaţie
indirectă 45
4.2 Critica lui Curco 47
4.3 Ipoteza proeminentei
cognitive în interpretarea ironiei 48
5. Kuman-Nakamura, Glucksberg 6 Brown (1995) 51
6. Attardo (2001) 55
7. Sperber & Wilson (1981, 1992)
57
7.1 Prima formulare a
teoriei: ironia ca menţiune în ecou (1978/1981) 57
7.2 Pertinenţă, intenţie
comunicativă şi intenţie informativă, interpretare în ecou 59
7.3 A doua formulare a teoriei:
ironia ca interpretare în ecou (1992) 63
8. Ironia din perspectivă psiholingvistică 65
8.1 Dezvoltarea capacităţii
de înţelegere a semnificaţiei ironice 67
8.2 Funcţiile ironiei 70
Capitolul 2. Ironia verbală:
act ilocutoriu simulat
72
1. Note preliminarii 73
2. Despre natura ironiei verbale
75
3. Despre ironie ca simulare 83
3.1 A simula că faci 88
3.2 A simula că eşti 90
4. Ironia: act ilocutoriu simulat 92
4.1 Ironia si universul de
discurs 94
4.2 Ironia şi lumile
posibile 96
4.3 Ironia şi spaţiul
aşteptărilor reciproc împărtăşite 100
4.4 Ironia şi „clivajul în
evaluare" 102
4.5 Acte de limbaj
simulate 105
4.6 Ironia ca afirmaţie
neserioasă 112
Capitolul 3. Ironia în
discursul jurnalistic 118
1. Note preliminarii 118
2. Ironia în presă 122
2.1. Sursele ironiei 126
2.2 Jumalistui-ironist 127
2.3. Cititorul ager 129
2.4. „Managementul
ironiei" în presă 130
2.5. Atitudinea critică 134
3. Transformări ironice ale principalelor genuri jurnalistice 136
4. Cu ochii în 3,14 46
Capitolul 4. Afirmaţii şi
negaţii ironice. Enunţurile declarative 155
1. Note preliminarii 155
2. Enunţurile ironice afirmative 157
2.1 Aserţiunea 157
2.2 O dilemă taxonomică 164
2.3 O primă serie de exemple
168
2.4. O a doua serie de
exemple 179
3. Enunţurile ironice negative 202
3.1 Negaţia 203
3.2 Negaţia ironică 204
3.3 Exemple 205
Capitolul 5. întrebări,
sfaturi, mulţumiri ironice. Enunţurile non-dedarative 214
1. Note preliminarii 214
2. Tipuri de fraze şi tipuri de folosire a acestora 217
3. Actele directive simulate 219
3.1 întrebările ironice 220
3.1.1 întrebările retorice 221
3.1.2 întrebări speculativ-meditative 231
3.2 Sfaturi (îndemnuri) 236
3.3 Rugăminţi/Cerinţe 241
4. Acte de recunoaştere simulate 244
Concluzii 248
Bibliografie 254
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu