Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Stiintele educatiei
An aparitie :2008
Editia a II-a revizuita
Editia originala 2002
Editia originala 2002
ISBN 978-973-46-1016-7
Nr pagini :400
Format 160x235
Pret : 39,95 lei la Editura,
30,74 lei la elefant , 32 lei la librarie.net
Descrierea
editurii:
Deja un reper in bibliografiile de specialitate, lucrarea se subsumeaza unui domeniu major al pedagogiei, clasificind si discutind noile metode si tehnici utilizate in procesul de invatamint. Concepute pentru a stimula un activism cognitiv autentic la elevi, noile metode sint, in viziunea autorului, complementare cu cele traditionale, alcatuind impreuna cu acestea un continuum didactic, in masura sa confere invatamintului modern avantajul unei sinteze a tuturor bunelor solutii, incercate si validate practic. Volumul se adreseaza studentilor la facultatile de stiintele educatiei sau care urmeaza cursurile unui modul pedagogic, precum si cadrelor didactice.
Ioan Cerghit, profesor universitar doctor, in prezent profesor consultant la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei a Universitatii din Bucuresti. In perioada 1973‑1977 a detinut functia de prodecan al Facultatii de Filosofie de la aceasta universitate, iar din 1979 si pina in 1990, pe cea de sef al Catedrei de Pedagogie si Psihologie. A fost sef al Laboratorului de Didactica Universitara intre 1984 si 1989, director al Seminarului Pedagogic intre 1994 si 1996 si director al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic intre 1994 si 1999. A publicat numeroase articole in reviste sau in volume colective. Este autorul si coordonatorul mai multor lucrari consacrate teoriei educatiei si invatamintului, dintre care amintim: Filmul in procesul de invatamint (1970), Mass‑media si educatia tineretului scolar (1972), Curs de pedagogie (1988), Metode de invatamint (ed. I, 1976; ed. a II‑a, 1980; ed. a III‑a, 1997; ed. a IV‑a revazuta si adaugita, Polirom, 2006), Prelegeri pedagogice (coautor, Polirom, 2001).
Cuprins:Deja un reper in bibliografiile de specialitate, lucrarea se subsumeaza unui domeniu major al pedagogiei, clasificind si discutind noile metode si tehnici utilizate in procesul de invatamint. Concepute pentru a stimula un activism cognitiv autentic la elevi, noile metode sint, in viziunea autorului, complementare cu cele traditionale, alcatuind impreuna cu acestea un continuum didactic, in masura sa confere invatamintului modern avantajul unei sinteze a tuturor bunelor solutii, incercate si validate practic. Volumul se adreseaza studentilor la facultatile de stiintele educatiei sau care urmeaza cursurile unui modul pedagogic, precum si cadrelor didactice.
Ioan Cerghit, profesor universitar doctor, in prezent profesor consultant la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei a Universitatii din Bucuresti. In perioada 1973‑1977 a detinut functia de prodecan al Facultatii de Filosofie de la aceasta universitate, iar din 1979 si pina in 1990, pe cea de sef al Catedrei de Pedagogie si Psihologie. A fost sef al Laboratorului de Didactica Universitara intre 1984 si 1989, director al Seminarului Pedagogic intre 1994 si 1996 si director al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic intre 1994 si 1999. A publicat numeroase articole in reviste sau in volume colective. Este autorul si coordonatorul mai multor lucrari consacrate teoriei educatiei si invatamintului, dintre care amintim: Filmul in procesul de invatamint (1970), Mass‑media si educatia tineretului scolar (1972), Curs de pedagogie (1988), Metode de invatamint (ed. I, 1976; ed. a II‑a, 1980; ed. a III‑a, 1997; ed. a IV‑a revazuta si adaugita, Polirom, 2006), Prelegeri pedagogice (coautor, Polirom, 2001).
Cuvânt înainte 11
Capitolul I. Impactul cunoaşterii culturale asupra
procesualităţii învăţământului 13
1. Temeiurile culturale ale
construcţiei cunoaşterii individuale 13
A. Societatea cunoaşterii - o societate a
învăţării 17
B. O altă filosofie a cunoaşterii - un
alt sistem de predare 20
2. Educaţia cognitivă - un
posibil răspuns la nevoile de cunoaştere 23
A. Structura triarhică a cunoaşterii
individuale si orientarea tridirecţionalâ a instruirii 26
B. Redefinirea modelului cultural şi
regândirea continua a modelului de învăţământ 28
Referinţe bibliografice 30
Capitolul II. Procesul de învăţământ in perspectiva unor
reprezentări multiple 33
1. Procesualitatea - o cale
de acces la cunoaştere 33
2. Oferta actuală de soluţii
procesuale sau didactice 35
3. Spectrul tranziţiilor
paradigmatice 37
A. La inceput a fost cuvântul,
transmiterea de cunoştinţe 39
B. De la limbaj la acţiune, de la
sistemul unic la diversificarea sistemelor 40
C. Orientarea spre sisteme (modele)
tehnocentrice 41
D. Orientarea spre sisteme (modele)
procesuale, constructiviste 42
E. De la sisteme acţionale la sisteme
interacţionale 43
F. O noua perspectiva - modelul centrat
pe procesarea informaţiei 45
Referinţe bibliografice 48
Capitolul III. Sistemele comunicationale 51
1. Învăţământul - transmitere
de cunoştinţe (sistemul comunicaţional tradiţional) 51
A. Fundamentele filosofice,
epistemologice 52
B. Primatul conţinutului 52
C. Fundamentele psihologice 54
D. Limbajul - principalul mijloc de
achiziţie a cunoştinţelor. 55
E. Predominanta metodelor verbaliste si
livreşti. Lipsa de interactivitate 56
F. Evaluarea centrata pe cunoştinţe 57
G. Profesorul reprezintă totul 58
H. Elevul - un recipient 59
2. Sistemul comunicaţional
interactiv, modern 61
A. Definirea comunicării 62
B. Scoala - o zona de comunicare intensă 65
C. Comunicarea didactică -
particularităţi structurale şi funcţionale 61
D. Condiţiile unei comunicări eficiente 14
3. Învăţământul deschis la
distanţă (IDD) 91
4. Comunicarea tehnologizată.
învăţământul multi-media 93
5. Comunicarea in sistemul
învăţării electronice (e-iearning) 93
Referinte bibliografice 98
Capitolul IV. Sistemele orientate spre acţiune (modele
acţionale) 101
1. Sistemul procesual-euristic
(empiriocentric) 101
A. Alta filosofie - alte finalităţi 102
B. Precedente 104
C. Elevul in centrul procesului. Aspecte
metodologice 105
D. Profesorul - modificări de roluri 108
E. Avantajele şi incovenientele 110
F. Greşeala in viziune euristică 111
2. Sistemul procesuat-operaţional
112
A. Procesul de învăţământ - construcţie a
cunoasterii 112
B. Cunoaşterea - o reprezentare a lumii 113
C. Primatul acţiunii in construirea
cunoaşterii 114
D. Paradigma operaţiilor mentala 115
E. Schema operatorie - un instrument al
cunoaşterii 116
F. Mecanismele asimilării şi acomodării 117
G. Incidenţele metodologice 119
3. Sistemul „învăţării
depline” (mastery learning) 120
A. Paradigma „corelaţiei proces-produs” 120
B. Despre caracteristicile elevilor. 122
C. Despre calitatea instruirii 125
D. Logica strategiei învăţării depline 126
4. Sistemul tehnocentric 129
A. Raţionalizarea şi tehnologizarea 130
B. Programarea şi programul 132
C. Învăţământul algoritmizat 134
D. Învăţământul programat 137
E. Instruirea asistată de calculator
(IAC) 138
Referinţe bibliografice 145
Capitolul V. Sistemele interacjionale : contextuale şi
situaţionale
149
1. Sistemul contextual
(situaţia ecologică) 150
A. Interacţiunea învăţare-mediu. 150
B. Problema instruirii - o problemă de
organizare a condiţiilor învăţării 153
C. Caracteristicile situaţiei
contextuale. 159
2. Sistemul situaţional
(poziţional) 162
A. Construcţia unei situaţii din perspectiva
elevului 162
B. Tipologia situaţiilor şi tipuri de
analiză 164
C. Didactica situaţionala 166
Referinţe bibliografice 168
Capitolul VI. Sistemul sociocentric axat pe interacţiunea
socială 171
1. Determinarea dimensiunii
sociale a învăţării 171
2. Repere istorice 175
3. Provocarea conflictelor
sociocognitive. 179
4. Organizarea socială a
învăţării - aspecte metodologice 180
Referinţe bibliografice 184
Capitolul VII. Sistemul informaţionai (bazat pe procesarea
informaţiei)
187
1. Sistemul informaţional -
reflecţie a mediului informaţional 187
2. Informaţia si sursele
informaţiei 188
3. învăţarea - forma
superioară de procesare a informajiei 191
4. Procesele şi mecanismele
procesării informaţiei 193
A. Procesul receptării: obiectivitate,
veridicitate, selectivitate, exactitate, corectitudine etc 194
B. Procesele producerii informaţiei
semantice 196
C. Procesele memorizării informaţiei 199
D. Procesele utilizării informaţiei 200
Referinţe bibliografice 205
Capitolul VIII. Procesul de învăţământ – interpretări şi
analize structurale şi funcţionale 207
1. Organizarea sistemica a
procesului de instruire (modelul sistemic) 208
A. Elementele componente 209
B. Interrelaţiile şi evoluţiile 212
C. Deschiderea sistemului la influenţele
mediului 213
D. Delimitarea sistemelor pe nivele 213
2. Funcţionalitatea
sistemului procesual (perspectiva cibernetică) 214
A. Feedbackul - element constructiv 214
B. Reglarea şi autoreglarea 218
C. Tipologia
feedbackului 224
3. Procesualitate -
parteneriat – mediatie 230
A. Procesul instructiv - o situaţie de
parteneriat 231
B. Procesul instructiv din perspectiva
teoriei mediaţiei 233
4. Procesualitatea - un flux
continuu de evenimente 236
5. Procesul de învgtământ ca
interacţiune predare-învăţare-evaluare 237
Referinţe bibliografice 241
Capitolul IX. Metacogniţia şi stilurile de învăţare 245
1. Metacogniţia - cunoaştere
a cunoaşterii 245
A. Elevul de succes - elevul cu abilităţi
metacognitive 245
B. Definirea conceptului de
„metacogniţie” 247
C. Posibilităţile metacognitive ale
elevului 250
D. Semnificaţiile pedagogice 252
E. În loc de concluzii: instruirea
metacogniţiei 253
2. Stilurile cognitive - stilurile
de învăţare 255
A. Stilurile cognitive 255
B. Stilurile de învăţare 256
C. Semnificaţiile pedagogice 257
D. Originea stilurilor 259
E. Tipologia stilurilor cognitive (de
învăţare) 263
Referinţe bibliografice 266
Capitolul X. Predarea - componentă socială a procesului de
învăţământ 269
1. Poziţii - semnificaţii -
definiţii 269
A. Predarea - „nucleul dur” al
profesiunii didactice 269
B. Evoluţiile conceptuale 269
C. Predarea - artă şi ştiinţă 272
D. Actul
predarii si cultura predării 274
2. Abordari actuale si
definiţii 275
A. Problematica predării: cele doua axe
fundamentale 275
B. Predarea - o structură generativă de
acţiuni de învăţare. Abordare funcţională 277
C. Predarea ca gestiune a învăţării 280
D. Predarea ca act de comunicare 282
E. Predarea ca oferta de experienţe
educative 289
F. Predarea ca interacţiune
comportamentală 291
G. Predarea ca dirijare a învăţării 295
H. Predarea ca instanta decizională 297
3. Formele predării 297
A. Predarea frontală 298
B. Predarea colectivă (la clasa de elevi)
298
C. Predarea în microgrupuri (echipe) 299
D. Predarea ca lucru in doi (perechi) 301
E. Formele individuale 301
F. Formele
mixte 303
4. Factorii influenţi ai
predării eficiente 304
A. Personalitatea profesorului 304
B. Calitatea procesului de instruire 306
C. Cultura proprie asupra procesului
predării 307
D. Influenţa variabilelor de context 307
Referinţe bibliografice 308
Capitolul XI. Stilurile didactice 311
1. Stilurile didactice :
semnificaţii şi tipologii 311
A. Stilul - o componentă esenţială a
predarii 311
B. Precizări conceptuale şi origini 314
C. Despre tipologia stilurilor didactice 318
D. Stilul ca sinteza a deciziilor. O alta
tipologie 319
E. Semnificaţii/concluzii 322
Referinţe bibliografice 323
Capitolul XII- Strategiile didactice (de instruire) 325
1 Strategia - enunţ şi
reflectare a unei ipoteze 325
2. Definirea conceptului de
strategie 326
3. Un mod operativ de
elaborare a strategiei 332
4. Diversitatea strategiilor
didactice. Tipuri de strategii 333
Referinţe bibliografice 342
Capitolul Xlll. Activitatea de evaluare in învăţământ 345
1. Definirea conceptului de
evaluare. 345
2. Evaluarea in învăţământ 346
3. Cum s-a ajuns la creşterea
cererii sociale de evaluare in învăţământ? 347
4. Evaluarea din perspectiva
sociologică şi pedagogică 348
A. Evaluarea externă sau de sistem 348
B. Evaluarea interna de proces sau
pedagogică (şcolară) 351
5. Componentele definitorii
ale evaluSrii şcolare. 355
A. Obiectul evaluarii 355
B. Obiectivele evaluarii 359
C. Operaţiile evaluării: masurare,
apreciere şi decizie 360
D. Extensiunea ariei evaluării 364
E. Funcţiile evaluării 365
6. Evaluarea unui proces
continuu. Strategiile evaluării 367
A. Evaluarea iniţială 368
B. Evaluarea diagnostica 368
C. Evaluarea curentă (imediată). 369
D. Evaluarea predictiva (prognostică). 369
E. Evaluarea formaţi vă 369
F. Evaluarea sumativă (periodică sau
cumulativă) 311
G. Evaluarea de progres 373
H. Autoevaluarea 373
I. Evaluarea interactivă (de grup) 375
J. Evaluarea informală 375
7. De la referinţele
normative la referinţele criteriale 375
A. Evaluarea prin referinţă la norma de
conţinut 376
B.Evaluarea prin raportare la norma
statistică 376
C.Evaluarea prin raportare la standarde
de performanţă 377
D.Evaluarea prin raportare la norma
individuals (raportare la sine) 311
E.Evaluarea prin raportare la obiective
(evaluare criterială) 378
F. Evaluarea prin raportare la competenţe
379
G. Evaluarea gradului de eficacitate si
eficienţă 380
8.Metodele şi
tehnicile de evaluare (problemele de tehnică a evaluarii) 381
9.Atitudinile, conduitele si
stilurile de evaluare 384
Referinte bibliografice 388
Bibliografie generală 391
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu