Editura Universitara
An aparitie :2009
ISBN 978-973-749-596-9
Nr pagini :343
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 28,90 lei la Editura, 30 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU
Descrierea
editurii:
Lucrarea pe care o prezentăm este dedicată fundamentelor teoretico-metodologice ale cercetărilor din domeniul sociouman.
Obiectul ei este acela de a forma o serie de
competenţe specifice activităţilor de cercetare a unor domenii, probleme
legate direct de viaţa socială, punându-se în valoare specificul
metodologic al modului de constituire şi schimbare a acesteia.
In afară de o serie de aspecte esenţiale comune pe
care epistemologia şi metodologia le prezintă, fie că este vorba de
studiul naturii (fizica, matematica etc.), fie că ne referim la
societate (economie, sociologie, politologie etc.), abordarea
fenomenelor socioumane implică numeroase şi marcante aspecte specifice
care generează necesitatea unor metodologii, metode şi tehnici de
cercetare particulare.
Metodologia - în calitatea sa de teorie asupra
modului de investigare, analiză, prospectare (a unui domeniu) este
dependentă de ontologia (teoria existenţei) şi epistemologia (teoria
cunoaşterii ştiinţifice).
In această ipostază, metodologia fundamentează
„legitimitatea" folosirii unor metode, tehnici, căi de cercetare,
formule de calcul, reguli de urmat etc., în măsura în care modul de
desfăşurare a fenomenelor socioumane (ontologia lor) permite (sau nu)
apelul la una dintre acestea.
Prin studiul metodologiei, va trebui să fim capabili a
opera alegeri clare, neechivoce, explicite, în cunoştinţă de cauză din
corpul voluminos şi variat de metode, tehnici etc.
Uneori, din păcate, se elaborează chestionare, se
aleg metodele înainte de a se asigura o bună clarificare
teoretico-metodologică asupra problemelor de care ne vom ocupa.
Este necesar să înţelegem (şi să ne conformăm în
consecinţă) că orice metodă, tehnică are semnificaţie doar în cadrul
unei justificări teoretice şi a cunoaşterii temeinice a faptului social
investigat.
Dacă vom cerceta, de exemplu, procesele motivaţionale
se cere a lua în considerare situaţia reală a grupului, organizaţiei la
care ne vom referi. într-o întreprindere cu o foarte bună performanţă,
cu lucrători bine calificaţi şi care primesc salarii bune, problemele
motivaţiei, satisfacţiei, aspiraţiei pot să se refere la alte tipuri de
procese, atitudini, practici motivaţionale şi de satisfacere a
exigenţelor salariaţilor (teoria echităţii ar putea fi luată ca bază de
analiză). (Autorii)
Cuprins:
CUVÂNT
ÎNAINTE 5
CUPRINS 11
PARTEA I
DIRECŢII ŞI PROBLEME ÎN CONSTRUCŢIA
METODOLOGIEI 15
1.1.
Ce este metodologia? 17
1.2.
Ce este o problemă? 19
1.3.
Constrângeri şi libertăţi. Nondeterminare în procesualitatea socială 29
1.4.
Cercetarea prospectivă şi „construcţia” viitorilor posibili şi probabili 1 42
1.5.
Explicaţie şi interpretarea în domeniul cunoaşterii societăţii 48
1.6.
Principiul analizei complementare 55
1.7.
Cum construim conceptul de „complexitate”? 64
1.8.
Ce sunt ipotezele (presupoziţiile) tacite? 70
1.9.
Principiul „analizei axiale” 72
1.10.
Schemele conceptuale şi utilizarea lor 76
1.11.
Analiza operaţională în sociologie 78
1.12.
Analiza pe „câmp” şi refacerea parţială a complexului 86
1.13.
Erorile cunoaşterii şi „falsele realităţi” 102
1.14.
Manipularea cunoaşterii 112
1.15.
Fundamentele socioculturale ale acţiunii umane 117
1.16.
Procesele de „ruptură” în analiza schimbării 123
1.17.
Elaborarea programelor de cercetare 140
PARTEA A II-A
CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA
CERCETĂRILOR CONCRETE 149
2.1.
Aspecte introductive 151
2.2.
Munca şi reprezentări asupra muncii 153
2.3.
Pregătirea unei cercetări şi lucrări în domeniul „omului în muncă” 161
2.3.1. Alegerea temei 161
2.3.2. întocmirea proiectului 163
2.3.3. Realizarea cercetării 164
2.3.4. Redactarea lucrării 165
2.4.
Ghidul de interviu 166
2.5.
Bilanţul social al întreprinderii 167
2.6.
Modelul procesului de recompensare individuală 171
2.7.
Modelul proceselor motivaţional de bază 172
2.8.
Teorii ale motivaţiei 172
2.8.1. Procesul recompensei 173
2.8.2. Modelul Maslow („piramida
trebuinţelor”) 173
2.8.3. Modelul motivaţional al lui
Herzberg 174
2.8.4. Modelul teoriei ERG 175
2.8.5. Teoria echităţii 175
2.8.6. Teoria aşteptării 176
2.8.7. Teoria stabilirii scopului 176
2.9.
Grila managerială 177
2.10.
Managementul prin obiective („management-by- objectives”-MBO) 177
2.11.
Procesele de schimb între salariaţi şi organizaţie 178
2.12.
Abilităţi şi priceperi ale salariaţilor 179
2.13.
Scala de evaluare corelată a comportamentului („Behaviorally anchored rating
scale” - BARS) 180
2.14.
Evaluarea performanţelor. Surse de erori
181
2.15.
Clasificarea situaţiei favorabile (după Fiedler) 183
2.16.
Teoria contingenţei în cercetarea liderităţii (Fiedler, Fred, E.) 183
2.11.
Care valori sunt mai importante pentru dv.? 184
2.18.
Modelul caracteristicilor reproiectării locului de muncă 185
2.19.
Conflictul de bază dintre salariaţi şi organizaţii 186
2.20.
Cerinţele interne pentru un management de succes în raport cu nivelul avut în
cadrul ierarhiei .' 186
2.21.
Schema - cadru a antreprenoriatului la nivel macro 187
2.22.
Modelul determinantelor antreprenoriatului „nascent” şi start-ups 188
2.23.
Determinantele antreprenoriatului la nivel agregat 189
2.24.
Ce sunt organizaţiile (a se vedea şi cap. 1.6) 189
PARTEA A III-A
INSTRUMENTE DE CERCETARE 197
3.1.
Problemele puterii în organizaţie 199
3.1.1. Baza puterii în organizaţie 199
3.1.2. Analiza tipurilor de putere 200
3.2.
Decizia în organizaţie 201
3.2.1. Paşii procesului deciziei
raţionale 201
3.2.2. Modelul decizie retrospective 202
3.2.3. Modelul raţionalităţii limitate îq
luarea deciziei 202
3.2.4. Cele trei elemente ale liderităţii
203
3.2.5. Modelul normativ al luării
deciziei 203
3.2.6. Modelul explorator de luare a
deciziei 205
3.3.
Atitudinea faţă de schimbare 206
3.3.1. Operaţionalizarea rezistenţei la
schimbare 206
3.3.2. Sursele personale şi
organizaţionale ale rezistenţei la schimbare 207
3.3.3. Rezistenţa la schimbare 208
3.3.4. Atitudinea faţă de schimbare 208
3.4.
Conducerea şi participarea la organizaţie 209
3.4.1. Eficienţa comunicării
organizaţionale 209
3.4.2. Autoevaluarea capacităţii de a
controla propria situaţie 210
3.4.3.
în ce mediu de muncă lucraţi 211
3.4.4. Evaluarea supraveghetorului 213
3.4.5. Autoevaluarea grupului 214
3.4.6. Implicarea interactivă 215
3.4.7. Modelul conducătorului situaţional
216
3.4.8. Modelul de analiză a conducătorului
situaţional 217
3.4.9. Capacitatea de ascultare a altora
222
3.4.10. Cât de participativ este şeful
223
3.5.
Problemele muncii 224
3.5.1. Aprecierea importanţei succesului
224
3.5.2. Evaluarea stresului în muncă 225
3.5.3. Atitudinea faţă de carieră 226
3.5.4. Autoevaluarea importanţei
rezultatelor muncii 227
3.5.5. Graficul scalei de evaluare 228
3.5.6. Tehnica incidenţei critice a
evaluării performanţei 228
3.5.7. Diagnoza locului de muncă 230
3.5.8. Importanţa caracteristicilor
muncii 233
3.5.9. Aprecierea caracteristicilor
muncii 233
3.5.10. Scala celui mai puţin preferat
coechipier de muncă (L.P.C.) 235
3.5.11. Cum funcţionează echipa dv.? 236
3.5.12. Abordarea conflictelor de muncă
238
3.5.13. Relaţii în cadrul grupului. 239
3.5.14. Eficienţa muncii în grup.. 240
3.5.15. Preferinţele faţă de echipa de
muncă 241
3.5.16. Inventar de valori profesionale
245
3.5.17. Relaţia de feed-back în cadrul
muncii 248
3.5.18. Implicarea în muncă. 249
3.5.19. Nivelul de creativitate 250
3.6.
Comportamentul organizaţional 255
3.6.1. Evaluarea posibilităţii de a fi
victima „gândirii de grup” („group think”) 255
3.6.2. îmbunătăţirea formulării
problemei 256
3.6.3. Abordări ale conflictelor
organizaţionale 257
3.6.4. Caracterizarea organizaţiei:
mecanică/organică 258
3.6.5. Evaluarea caracteristicilor
personale 259
3.6.6. Profilul comportamental.. 261
3.6.7. Analiza comportamentului
organizaţional 265
3.6.8. Tipuri de personalitate 268
3.6.9. Scala de valori privind viaţa
personală 269
3.6.10. Evaluarea comportamentului
conducătorului (organizaţiei) 271
3.6.11. Scala de observare a
comportamentului (,,behavioural observation scale”-BOS) 272
3.6.12. Experiment privind „episodul de
rol” 272
3.7.
Motivaţii şi satisfacţii în organizaţie 273
3.7.1. Motivaţia pentru a fi manager 273
3.7.2. Chestionar privind ierarhia
nevoilor în conformitate cu teoria lui Alderfer (ERG) 276
3.7.3. Chestionar privind satisfacţia
faţă de muncă 277
3.7.4. Autoevaluarea nevoilor după
modelul lui Murray 278
3.7.5. Analiza motivaţiei pe baza teoriei
aşteptării 279
3.7.6. Analiza motivaţiei pe baza teoriei
echităţii 282
3.7.7. Teoria motivaţională a lui Maslow
283
3.7.8. Preferinţa îo muncă.. 287
3.7.9. Atitudinea faţă de realizări
(„Scala macilor înalţi”) 289
3.7.10. Scala de realizare („N-ach
scale”) 290
3.8.
Managementul schimbării 291
3.8.1. Tipuri de schimbare 291
3.8.2. Comportamentul firmelor
veterane 292
3.8.3 Articularea unei viziuni, 292
3.8.4. Schimbarea cadrului. 293
3.8.5. Cele patru strategii ale
cunoaşterii 293
3.8.6. Dinamica puterii de asimilare 293
3.8.7. Tipurile de schimbări
organizaţionale 294
3.9.
Managementul calităţii, 294
3.9.1. Calitatea - douăzeci de motive în
favoarea TQM 294
3.9.2. Calitatea - standardele personale
295
3.9.3. Standardele personale de
calitate 295
3.9.4. Calitatea şi standardele de
comportare 296
3.9.5. Calitatea şi standardele personale
296
3.9.6. Calitate şi angajare 297
3.10.
Economia cunoaşterii 297
3.10.1. Organizarea creării cunoaşterii
297
3.10.2. Cercul cunoaşterii 298
3.10.3. Trei perspective asupra culturii
organizaţionale 298
3.10.4. Procese creatoare de
cunoaştere 299
3.10.5. Organizaţia ca sistem de valori
generatoare de cunoaştere 299
3.10.6. Sistemul de valori ale
furnizorului 300
3.10.7. Modelul procesului de luare a
deciziilor strategice 300
3.10.8. Căutarea informaţiilor şi
folosirea lor în luarea deciziilor organizaţionale 300
3.10.9.
Activitatea umană şi modele de activitate organizaţională 301
3.10.10. Ciclul de adaptare
organizaţională 301
11.
Strategie managerială 301
3.11.1. Contextul: mediul-cadru
(„background” al managementului strategic) 301
3.11.2. Reacţia progresivă la performanţă
nesatisfăcătoare 302
3.11.3. Procesul de formulare a
strategiei: trei aspecte intercorelate
303
3.11.4. Proces şi rezultate intercorelate
303
3.11.5. Modelul de analiză a puterii
acţionarului 304
3.11.6.
Factorii posibili de influenţare a evaluării strategice 304
3.11.7. Triunghiul strategiei corporative
304
3.11.8. Companiile de succes tind să facă
opţiuni coerente 305
3.11.9. Modelul de supravieţuire
corporativă 305
3.11.10. Matricea ciclului de viaţă 306
3.11.11. Modelul de angajare pe piaţă 306
3.11.12. Avantajul oferit de
compania-mamă 307
3.11.13. Analiza de portofoliu 307
3.11.14. Structura adaptării opţiunii
strategice 308
3.11.15. Opţiuni pentru pieţe şi produse
308
3.11.16. Strategii generice 309
3.11.17.Modelul extins al strategiei 309
3.12.
Analiza economică 310
3.12.1. Alegerile producţiei 310
3.12.2. Echilibrul parţial(Alfred
Marshall) 310
3.12.3. Schema cererii efective (Keynes)
311
3.12.4. Trei reprezentări asupra
economiei 311
3.12.5. Operaşi financiare 312
3.12.6. Formele de consum. 312
3.12.7. Forme de economisire 313
3.12.8. Structura populaţiei totale 313
3.12.9. Raportul dintre angajare,
inactivitate şi şomaj 314
3.12.10. Piaţa muncii 314
3.12.11. Şomajul clasic 315
3.12.12. Şomajul după Keynes 315
3.12.13. Criteriile de definire a
şomajului 316
3.12.14. Cercul vicios al inegalităţii
316
3.12.15. Curba lui Kuzneţ (1955) 317
3.13.
Politici economice 317
3.13.1. Pătratul magic a lui Kaldor 317
3.13.2. Constrângerea echilibrului
exterior 318
3.13.3. Dezinflaţia competitivă.. 318
3.13.4. Politica de apreciere a monedei
naţionale 319
3.13.5. Cererea efectivă şi echilibrul
subangajării 319
3.14.
Cercetări de marketing 320
3.14.1. Ghid pentru interviu
aprofundat 320
3.14.2. Ghid pentru„focus - grup” 320
3.15.
Analiza proceselor inovative din perspectiva trecerii spre societatea condusă
prin cunoaştere 321
3.16.
Teste proiective de personalitate 327
3.16.1. Testul lui Jung 327
3.16.2. Testul lui Murray 328
3.16.3. Testul lui Rorschach 328
3.16.4. Testul lui Koch 329
3.17.
Indicatori folosiţi de UE în analiza comparată a nivelelor de dezvoltare, indicatorii
structurali 329
3.18.
Indicatorii societăţii cunoaşterii 331
3.19.
Indicatorii GIS (Global Innovation Scoreboard) 333
3.20.
Indicatorii performanţei (KOK) 334
BIBIOGRAFIE
342
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu