PSIHOLOGIA TERORISMULUI. Studiu psihologic asupra teroristilor

Autor: Cristian Delcea
Editura Albastra
An aparitie : 2004
Editia a II-a
ISBN 973-650-147-7
Nr pagini : 314
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 19 lei pe okazii, 43,20 lei la librariaonline, 42 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU

Descriere: (preluata librariaonline)

        Intr-adevar, Psihologia terorismului imbogatita considerabil in aceasta noua editie- reconfirma potentialul de exceptie al lui Cristian Delcea pentru analiza psihologica, relationata sociologic, politic, militar si cronologic a problematicii terorismului, cel mai raspandit flagel al lumii contemporane (Prof. Universitar Alexandru Stanescu, Cercetator stiintific Principal din Cluj-Napoca) 

        Cartea de fata este un studiu psihologic amplu asupra teroristilor de pe glob, un stil de a face cercetare in domeniul terorismului: cu rigoare, cu metoda si cu urmari aplicative, reprezentand o contributie insemnata la noi in acest domeniu (Prof. Eva Ildiko Delcea, Director Educational Asociatia de Studii si Cercetari ale Terorismului) 

        Aceasta lucrare prezinta cititorilor sai intr-un mod foarte clar si precis factorii care stau la baza folosirii violentei de catre anumite organizatii, state, indivizi pentru a-si atinge propriile obiective. Este o carte recomandata tuturor celor care vor sa inteleaga acest fenomen (Analist Politic Gabriel Tiberiu Anghelus, Vicepresedinte Asociatia Studii si Ceretari ale Terorismului)

         Cristian Delcea, este profesor universitar, doctor în Ştiinţe medicale, cadru didactic titular la Facultatea de Psihologie, Universitatea „Tibiscus” din Timişoara (UTT) și cadru didactic asociat la Universitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Medicină „Iuliu Haţieganu” (UMF) din Cluj-Napoca. Este director al Centrului de Studii Avansate în Psihologie Medico-Legală din cadrul UTT și președintele Institutului de Sexologie din Romania (IS). În cadrul Universităților UTT și UMF predă: Neuropsihologie, Genetica comportamentului uman, Neuroștințe cognitive, Sexologie, Psihologie medico-legală și Etică și integritatea academică. A standardizat și validat științific baterii de teste pe populația din România, dintre care mai multe sisteme digitale. Sursa : Site-ul autorului

        Dintre lucrarile sale:

Psihologia terorismului : studiu psihologic asupra teroristilor, Ed. Albastra 2004

Terorismul . Studii si cercetari asupra fenomenului terorist, Risoprint 2008

Procesul decizional în actul de omor. Modele teoretico-experimentale, Ed. Universul Academic  2018, Ed. Trei 2020

Cuprins:

PREFAŢĂ  9

CUVANT INAINTE  11

INTRODUCERE  13

1. SINTEZA SI ANALIZA TEORETICA A TERORISMULUI  17

1.1. Definitia terorismului si a teroristilor  17

1.2. Rezumat  20

2. TEORIILE TERORISMULUI  22

2.1. Teoria multicauzală  22

2.2. Teoria politica si socială 22

2.3. Teoria organizaţională si de grup  23

2.4. Teoria biologică  24

2.5. Teoria psihologică  25

2.6. Rezumat  26

3. TIPURILE TERORISMULUI  28

3.1. Analiza sintetica a tipurilor de terorism  28

3.2. Terorismul naţionalist  28

3.3. Terorismul fundamentalist islamic  29

3.4. Terorismul sponsorizat de stat   29

3.5. Terorismul de stânga  30

3.6. Terorismul cibernetic   31

3.7. Terorismul narcotic  32

3.8. Terorismul biologic  33

3.9. Ad-terorismul   35

3.9.1. Studiu de caz: ad-terorismul ca mijloc de promovare a terorismului  41

3.10. Air-terorismul  45

3.11. Rezumat

4. IPOTEZE GENERALE ALE TERORISMULUI  47

4.1. Ipoteza agresiunii si a frustrarii  47

4.1.1. Studiu de caz  48

4.2. Ipoteza identitatii negative  50

4.3. Ipoteza furiei narcisiste  50

4.4.  Rezumat  52

5. PSIHOLOGIA TERORISTULUI  53

5.1. Motivaţia teroristă   53

5.2. Procesul psihologic de aderare la o grupare teroristă  55

5.3. Teroristul de gradul III din punct de vedere mental 57

5.4. Psihologia personalităţii teroristului tipuri de personalităţi teroriste  62 

5.4.1. Personalitatea teroristului  62

5.4.1.1. Structura persoltalităţii teroristului  63

5.4.1.2. Scopurile teroriştilor  65 

5.4.1.3. Sinele teroriştilor 66 

5.4.1.4. Procesele de invăţare observaţională şi autoreglare a teroriştilor  67 

5.4.1.5. Dezvoltarea comportamentului agresiv şi deprinderea de amânare a recompensei 67 

5.4.1.6. Studiu de caz - teroristul programat  68 

5.4.2. Personalitatea teroristului fanatic-sinucigaş 77 

5.4.3. Personalitatea teroristului sinucigaş   78 

5.5. Dinamicile teroriste de grup  83 

5.5.1. Presiuni psihologice de conformare   86 

5.5.2. Presiuni psihologice de comitere a unor acte de violenţă  87 

5.5.3. Cogniţiile violenţei teroriste  88 

5.5.4. Cogniţia ideologică şi religioasă a teroristului 90 

5.5.5. Ideologia politică şi religioasă    92 

5.5.5.1. Conceptualizarea ideologiei  92 

5.5.5.2. Perspectiva ideologiei   94 

5.5.5.3. Rolul ideologiei  96 

5.5.5.4. Tipuri de ideologii politice  98 

5.5.5.5. Ideologia religioasă  99

5.5.5.6. Concluzie   100 

5.6. Cariera de terorist  100 

5.6.1. Conceptul de idenntate vocaţionată ca terorist   101 

5.6.2. Dezvoltarea identitătii vocaţionale ca terorist   101

5.6.3. Interesele pentru cariera de terorist  102 

5.6.4. Valorile carierei teroristului  103

5.6.5. Aptitudinile şi deprinderile teroristului 104

5.6.6. Concluzie 105 

5.7. Rezumat  105

6. PORTRETE MULTIPLE ALE TERORISTULUI  108

6.1. Discutii despre profiarea teroristului  108 

6.2. Trăsăturile psihosociologice ale teroriştilor in perioada Războiului Rece 110

6.2.1. Portretul prirnar  110

6.2.2. Varsta teroristului  111

6.2.3. Educatia, ocupatia şi mediul socio-economic al teroristului 112 

6.2.4. Trăsături generale ale teroristului 113 

6.2.5. Starea civilă a teroristului  114 

6.2.6. Aspectul fizic al teroristului   114 

6.2.7. Originea teroristului: rurală sau urbană 115 

6.2.8. Sexul teroristului 115 

6.2.8.1. Sexul Masculin 116 

6.2.8.2. Sexul Feminin 116 

6.3. Caracteristici ale femeilor-terorist 118 

6.3.1. Spirit practic şi sănge rece 118 

6.3.2. Devotament, fortă interioară, neindurare 119 

6.3.3. Individualism 120 

6.3.4. Motivatia feminină pentm terorism 121 

6.4. Concluzie 121 

6.4.1. Portretul teroristului 121

6.4.2. Portretul mentalitătii grupării teroriste 124 

6.4.3. Promovarea sciziunilor in grupările teroriste. 125 

6.4.4. Cum dispar grupările teroriste şi de gherilă  126 

6.5. Rezumat 128 

TIPOLOGIA GRUPARILOR TERORISTE PE GLOB  129

7.1. Definitia tipologiei teroriste 130 

7.2. Grupările teroriste pe glob   131 

7.3. Descrierea tipologiilor grupărilor teroriste 137 

7.3.1. Studiu de caz - Raportul atentatelor teroriste pe 2003-    165 

7.4. Rezumat  212  

8. PROFILURI PSIHOSOCIOLOGICE: STUDII DE CAZ  218 

8.1. Exemple ale teronsmului intemational la inceptaul anilor '70   218 

Renato Curcio  218 

Leila Khaled 219 

Kozo Okamoto 221 

8.2. Exemple ale terorismului intemational la inceputul anilor '90  222 

Mahmud Abouhalima 222 

şeicul Omar AMet Rahman  223 

Mohammed A Salameh  224 

Ahmed Ranizi Yousef   225

8.3. Grupări etnice separatiste 226 

8.3.1. Teroriştii irlandezi . 226 

8.3.2. Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK) şiAbdullah Ocalan 228

8.3.3. Tigrii pentru Eliberarea Regiunii Tamile Eelam (LTTE)  231

8.3.3.1 Profilul grupării  231 

8.3.3.2. Profilul membrilor  232 

8.3.3.3. Profilul liderului: Velupillai Prabhakaran  233 

8.3.3.4. Luptătorii sinucigaşi din LTTE   234 

8.4. Grupările social-revoluţionare  235 

8.4.1. Organizaţia Abu Nidal (ANO)  235 

8.4.1.1. Profilul grupării  235 

8.4.1.2. Profitul liderului: Sabri al-Banna („ Abu Nidal")  237 

8.4.2. Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei Comandament General (PFLP-GC)  240 

8.4.2.1. Profilul grupării 240 

8.4.2.2. Profilul liderului: Ahmad Jibril  241 

8.4.3. Forţele Revoluţionare Armate din Columbia (FARC)   242 

8.4.3.1. Profilul grupării 232 

8.4.3.2. Profilul liderului 243 

Pedro Antonio Marin/Manuel Marulanda Velez   243 

Jorge Briceno Suarez („Mono Jojoy")  244 

German Briceno Suarez („Grannobles") 245 

„Eliker"   246 

8.4.4. Organizaţia Revoluţionară 17 Noiembrie ( 17N)  246  

8.5. Grupările fundamentalist-religioase  248 

8.5.1. Al Qaida .  248 

8.5.1.1. Profilul grupării  248 

8.5.1.2. Profilul liderului 250 

Osama bin Laden 250 

Ayman al-Zawahiri  252 

Subhi Muhummad Abu-Sunnah („Abu-Hafs al-Masri") 253 

8.5.2. Hizballah (Partidul Aundui)   253 

8.5.2.1. Profilul grupării  253 

8.5.2.2. Profilul liderului: Imad Fa'iz Mughniyah   254 

8.5.3. Mişcarea Islamică de Rezistemă (Hamas)  255 

8.5.3.1. Profilul grupării  255 

8.5.3.2. Strategia atentatelor sinucigaşe cu bombă   256 

8.5.3.3. Selectia sinucigaşilor  256 

8.5.3.4. Tipologiile liderilor terorişti 258 

şeicul Ahmed Yassin  258

Mohammed Mousa (,,Abu Marzook „)  259

Emad al-Alami  260

Mahommed Dief   260

8.5.4. Gruparea Al-Jihad  260

8.5.5. Noile grupari religioase. 261 

8.5.5.1. Aum Shinrikyo   261 

8.5.5.1.1. Profilul grupării  261 

8.5.5.1.2. Tipologia liderului: Shoko Ashahara   262 

8.5.5.1.3. Tipologia liderilor-cheie  267 

Yoshinobu Aoyama  267 

Seiichi Endo 267 

Kiyohide Hayakawa 268 

Dr. Ikuo Hayashi 268 

Yoshihiro Inoue 269 

Insako Ishii 269 

Fumihiro Joyu 270 

Takeshi Matsumo 270 

Hideo Murai 271 

Kiyohide Nakada 271 

Tomomasa Nakagawa   272 

Tomomitsu Niimi  272 

Toshihiro Ouchi 273 

Masami Tsuchiya 273 

8.6. Rezumat 274 

GLOSAR  275 

BIBLIOGRAFIE  284 

ANEXA I 

Documente traduse şi date publicitaiii de către serviciile secrete americane şi israeliene 298 

ANEXA II 

Tările care sponsorizează terorismul  304 

PSIHANALIZA JUDICIARA

Autor: Petre Pandrea
Editura Cultura Romaneasca S.A.R.
An aparitie : 1934
Editia I
Nr pagini : 132
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf aici

Despre autor:

        Petre Pandrea (1904-1968), pe numele sau real Petre Ioan Marcu, a fost un intelectual roman, cu studii la Berlin. A fost avocat, scriitor, jurnalist, moralist, filozof. Mai multe aici

Cuprins:

Psihanaliza judiciara  5

CAP. I. Interpretarea textelor si interpretarea psihologiei omului delicvent 5 

CAP. II.Fundamentele psihanalizei judiciare 9 

CAP. III. Metodele in interogatoriul judecatoresc 22 

CAP. VI. Importanta lapsus-urilor la delicventi. Explicarea unui lapsus la "delicventul" politic I. G. Duca  26

CAP. V. Uitarea 34 .

CAP. VI. Erorile de lecturà si de scris 49  

 CAP. VII. Actele simptomatice 56

CAP. VIII. Asociatiile de Idei 59.

Explicare psihanalitica a palimpsestelor lombroziene 67

"Cartea de vizitä" a delicventilor 79 

O noua categorie de concepte juridice 85

Subconstientul in romanul lui Leonardo da Vinci 93

,,Delicventul" Oedipian Panait Istrati 103 

Cuprinsul si Erata 132

ERATA: la pag. 2 (pe coperta falsä), in loc de Filosofia Judiciara a lui Simeon Barnutiu, sA se ceteasca Filosofia Juridicii etc. La pag. 37, In loc de Boltraffio, sA se ceteascii Be Uralic).

PENITENCIARUL - ULTIMA AUTORITATE

Autor: Florian Gheorghe
Editura Oscar Print
An aparitie : 2016
Editia I
ISBN 978-973-668-419-6
Nr pagini : 304
Format 170 x 240
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Observatie: Cartile D-lui prof. Gheorghe se gasesc foarte greu

Descrierea editurii:

        Volumul de faţă oferă o perspectivă de înţelegere a instituţiei de detenţie şi a funcţionarilor săi, prezintă fenomenele psihosociale care au loc în masa deţinuţilor, arată căile de progres organizaţional şi uman într-o zonă a socialului care, doar la prima vedere, este marginală. Venirea marilor corupţi în închisorile românești va schimba viziunea despre această instituţie, care, deși greu de crezut, nu găseşte niciunde un model ideal de funcţionare. Mulţi experţi au abordat problematica umană şi juridică a diferitelor tipuri de penitenciare, dar ei nu oferă decât indicaţii generale despre administrarea lor, despre formarea personalului, despre necesitatea inspecţiilor, despre binefacerile deschiderii către societatea civilă.

           Penitenciarul este o instituție utilă pentru că fără ea nu poate fi concepută justiția actuală. În timpuri de criză, cetățenii solicită o înăsprire a pedepselor și chiar reintroducerea pedepsei cu moartea. Pentru politicieni, penitenciarul e o dilemă permanentă: mass-media insistă pe cazuri care tulbură conștiința alegătorilor care, astfel, se simt în nesiguranță și cer măsuri energice. Oamenii politici cred cu tărie că prin legi se pot aduce schimbări sociale care vor stopa criminalitatea. Ca urmare, politicienii oscilează între un discurs dur, însă neurmat de măsuri vizibile și un discurs excesiv de tolerant urmat de îmbunătățiri ale vieții deținuților. Nimeni nu mai înțelege nimic iar cei avantajați sunt delincvenții. 

           În aceste condiții, nu pot fi ascunse efectele neașteptate ale executării pedepsei cu închisoarea: înrăirea condamnaților, pierderea capacității lor de a mai lupta cu viața, interiorizarea unei viziuni disfuncționale despre lume, transformarea unora în idoli pentru cei care aspiră la „marea carieră” infracțională, speranța unei vieți fără lipsuri, fără constrângeri, fără muncă. Dacă la acestea mai adăugăm costurile financiare din ce în ce mai mari, avem imaginea completă a faptului că unitățile de detenție de oriunde nu par a avea o contribuție notabilă la ordinea și siguranța socială, la moralizarea oamenilor, la determinarea delincvenților să renunțe la criminalitate, la crearea sentimentului de siguranță în spațiul privat și public.

          Așteptăm prea mult de la instituțiile de detenție în sfera reducerii criminalității când, de fapt, ele au doar capacitatea de a ține delincvenții izolați de comunitate o anumită perioadă. Ipocrit sau ignorant aruncăm recidiva în sarcina așezămintelor de detenție, ceea ce nu este corect. Chiar dacă penitenciarul oferă deținuților programe educative și de consiliere, atât timp cât nu se schimbă nimic în viața lor reală de după liberare, nimic nu se va schimba în modul în care ei văd lumea și se încadrează în normele ei. Cum să speri că omul se poate schimba când condițiile lui de viață și formare, care l-au condus spre infracțiune, nu s-au modificat, ci chiar s-au înrăutățit ?

             Singură, pedeapsa penală, nu poate să rezolve toate problemele privind criminalitatea: ce nu face calitatea înaltă a vieții cetățenilor, buna educaţia a copiilor în familie, un sistem de învățământ public performant, nu poate face nicio pedeapsă. Nu mai poate fi evitată mult timp o amplă dezbatere la nivelul experţilor, dar şi cu publicul larg, privind costurile criminalităţii actuale din România, rolul instituţiilor reprezentative în acest domeniu, experienţa altor ţări privind remediile eficace pe termen lung.

Florian Gheorghe este Membru fondator și formator al Institutului de Psihologie Judiciară. Doctor în psihologie al Universității din București în anul 1985. Psiholog și director în Direcția Generală a Penitenciarelor. Este si Formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii și membru al Societății Române de Criminologie, unde deține funcția de președinte al Filialei de Penologie. A fost membru al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cadrul Colegiului Psihologilor din România. Cadru didactic universitar și autor al mai multor lucrări de referință în domeniul psihologiei judiciare și psihologiei penitenciare dintre care :

Fenomenologie penitenciară (Oscar Print, 2003);

Psihologie penitenciară. Studii si cercetari (Oscar Print, 1995, 2001);

Prevenirea criminalității. Teorie și Practică (Oscar Print, 2005);

Penitenciarul – ultima autoritate (Oscar Print, 2016).

Cuprins:

Prefaţă academician Constantin Bălăceanu Stolnici 11

Cuvânt înainte 13

Capitolul 1 - După 40 de ani 16

Capitolul 2 - Tendinţe actuale privind instituţiile penitenciare 29

Penitenciarul post-disciplinar - Penitenciarul, loc periculos - Abundența reglementărilor - Directorul și filozofia sistemului - Calitatea personalului - Cunoașterea istoriei - Drepturile deținuților - Structura populației penitenciare - Reforma regimurilor - Programele educative - Arhitectura modernă - Limitele înzestrării tehnologice - Opinia publică și transparența - Corupția - Dificultățile cronice - Instituții vulnerabile - Penitenciarele private

Capitolul 3 - Funcțiile sociale ale pedepsei cu închisoarea 41

Funcțiile pedepsei - Politica penală în lumea modernă - Eficiența pedepsei cu închisoarea - Pedeapsa și renunțarea la criminalitate - Noua penologie - Pedeapsa cu moartea - Teoria psihopedagogică a pedepsei - Pedepsele aplicate deținuților - Modalități de semnificare ale penalității

Capitolul 4 - O nouă generație de deținuți  58

Caracteristici comune - Adaptarea la penitenciar - Comunitatea de destin - Narațiunea vieții - Gândirea de grup - Intoleranța reciprocă - Suferințele, disperarea și neputința - Singurătatea și demoralizarea - Pragul celor doi ani - Alienarea deținuților - Reziliența emoțională - Deținuții sunt conservatori - Deținuții vulnerabili - Deținuții vârstnici - Condamnații pe viață - Foști demnitari și oameni bogați, acum deținuți

Capitolul 5 - Grupări antisociale în penitenciare 95

Diversitatea deținuților - Proteste mature și imature - De ce și când apar bandele - Motivele afilierii - Fascinația liderului - Sistemul defensiv al deținuților - Cariera infracțională - Consecințele existenței bandelor

Capitolul 6 - Periculozitatea delincvenților și deținuților 102

Abordarea obiectivistă și subiectivistă - Malignitatea - Explicație și înțelegere - Periculozitatea în viziunea specialiștilor - Teoria contrariilor - Periculozitatea psihiatrică și criminologică - Instrumente clinice și actuariale - Expertiza psihologică clinică în penitenciar - Factori care agravează periculozitatea - Neutralizarea selectivă - Deținuții despre periculozitate - Psihologii în penitenciare

Capitolul 7 - Penitenciare liniștite nu există  129

Lebedele negre - Pedeapsa, eveniment major - Comorbiditatea - Ura în penitenciar - Nișa ecologică și funcția hotelieră - Tipuri de suferințe în penitenciar - Actorii slabi - Deținuții cu tulburări psihice - Sinuciderile și depresia mascată - Revendicări, proteste, revolte

Capitolul 8 - Lumea supraveghetorilor din închisori 151

Structura de rezistență - Război de uzură al nervilor - Pacea penitenciară - Muncile curate și muncile murdare - O lume inversă - Construcţia și uzura autorităţii - Birocratizarea excesivă - Prea multe centre de putere - Alienarea supraveghetorilor - Stresul personalului - Manipularea personalului - Înţelepciunea profesională - Considerația publicului lipsește

Capitolul 9 - Cine are puterea în penitenciar 171

Instituțiile nu au putere - Construcția puterii - Puterea dură și puterea blândă - Pacea penitenciară - Directorul și prestigiul funcției - Puterea supraveghetorilor - Tăcerea penitenciară - Penitenciarul transparent - Ritualurile penitenciare - Supunerea deținuților - Disfuncțiile puterii - Greșelile de succesiune - Corupția - Inspecția și neo-deontologia

Capitolul 10 - Etica, o prezență neașteptată în penitenciar 193

Personalul nu se plânge - Biroul elegant - Culturi și religii multiple - Revista și chestionarul - Ireversibilități axiologice - Dificultăți tipice închisorilor - Ambivalența cetățenilor - Binele și corectitudinea - Supraveghetorii nu sunt roboți - Morala rolurilor profesionale - Drepturi, victime, șanse egale - Hotărârea Petra - Limitele toleranței - Refugiul în regulamente - Capacitatea morală a managerilor - Nevoia de etică în penitenciare

Capitolul 11 - Educația în penitenciare 210

Deținutul “invitat” - Einstein și rolul școlii - Educația de bază - Autohandicaparea - Îndoctrinarea cu valorile lumii interlope - Alianța educativă - Educația morală în penitenciar? - Excesul de moralizare - Religia, dimensiune a educației în penitenciare - Arta nu e doar pentru elite

Capitolul 12 - Formarea personalului 228

Filosofia comună - Managerii de rang înalt - Capacitatea de a fi lider - Ucenicia pe secție - A face carieră - Identitatea profesionistului - Sfaturi pentru directori - Sfaturi pentru supraveghetori

 

Capitolul 13 - Criminalitatea, ce-i de făcut? 245

Perspective moderne - Bogăția și criminalitatea - Delincventul psihopat - Gloria infracțională - Delincvența aleasă conștient - Motivația infracțională - Delincvența juvenilă, simptom al lumii adulților - Toleranța și controlul social - Renunțarea la criminalitate - Statisticile oficiale - Societatea securitară - Supravegherea video - Penalitatea și gestiunea riscurilor

Anexa 1 – Vasile V. Stanciu și Codul prevenirii criminalității 269

Anexa 2 – Prevenirea violenței în sport 275

Anexa 3 – Polițistul și nevoia subculturii profesionale 287

Rezumat – engleză 290

Rezumat – franceză 292

Bibliografie 294