Editura SPER
Colectia Alma Mater
An aparitie :2019
Editia I
ISBN 978-606-8429-74-8
Nr pagini : 524
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 80 lei la Editura, 80 lei la carturesti, 80 lei la libris
Descrierea editurii:
Oamenii au încercat mereu să-și explice și să gestioneze rezolvarea, negocierea sau depășirea crizelor de relație. Ei aspiră legitim la armonizarea și optimizarea interacțiunilor, relațiilor și comunicării în viața cotidiană. Ei se așteaptă și, uneori, chiar se manifestă astfel încât să dobândească un grad cât mai mare de control asupra propriei vieți, de libertate și împlinire individuală, dar și colectivă. Numai că lucrurile nu se întâmplă întotdeauna pe măsura expectanțelor, dorințelor, fanteziilor, atribuirilor, influențelor și comportamentelor asumate. Experiențele de relație conțin tot atâtea capcane, câte promisiuni de succes și satisfacție. Interacțiunile pot fi în egală măsură factori de progres, dar și de regres ai cunoașterii și ai evoluției personale și sociale.
Autorii
Laurenţiu Mitrofan este conferenţiar univ., doctor în psihologie, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti.
Emil-Răzvan GÂTEJ – Doctor în psihologie, consilier psihologic autonom şi psihoterapeut, asistent formator în consiliere şi psihoterapie în cadrul Institutului SPER, competenţe în dezvoltare personală unificatoare individuală şi de grup, dramaterapie unificatoare, meditaţie creativă, consiliere psihologică şi psihoterapie experienţială a unificării.
Cuprins:
Capitolul 1. Introducere 14
Capitolul 2. Aspecte metodologice 21
2.1. Metode de cercetare: cum practicam psihologia sociala? 21
2.2. Formarea si testarea ipotezelor 21
2.3. Metoda experimentala 23
2.4. Metoda de cercetare non-experimentala 27
2.5. Etica cercetarii in psihologia sociala 32
2.6. Teorii in psihologia sociala 34
2.7. Contextul istoric al psihologiei sociale 41
Capitolul 3. Eul social 45
3.1. Dimensiuni ale Eului social 45
3.2. Imaginea de sine - componente 51
3.2.1. Conceptia de sine 51
3.2.2. Stima de sine 57
3.2.2.1. Cum se formeaza stima de sine ? 58
3.2.2.2. Partea intunecata a stimei de sine 59
3.2.2.3. Conexiuni intre stima de sine si auto-control, precum si intre stima de sine si auto-eficacitate 60
3.2.2.4. Optimismul nerealist 61
3.2.2.5. Efectul opiniei in masa si al falsei unicitati 63
3.2.2.6. Eroarea stimei de sine ca proces functional si disfunctional 64
3.3. Imaginea de sine si mecanismele de automentinere 65
3.4. Autoprezentarea (latura comportamentala a Eului social) - strategii si masti sociale 66
Capitolul 4. Cunoasterea sociala 71
4.1. Efectul de priming sau asocierea cu stimuli cunoscuti 71
4.2. Deciziile intuitive 72
4.3. Evaluarea universului social 76
4.4. Explicarea universului social 77
4.5. Procesul atribuirii 80
4.6. Tipologia erorilor de atribuire 84
4.6.1. Tipuri principale - eroarea fundameotală de atribuire și efectul actor-observator 84
4.6.2. Alte tipuri de erori 86
4.6.2.1. Eroarea atribuirii instrumentale (self-serving bias) 86
4.6.2.2. Eroarea de atribuire de tip proiectiv 88
4.6.2.3. Eroarea de atribuire nejustificată a responsabilității 89
4.6.2.4. Eroarea de atribuire etnocentrică 91
4.6.3. Euristici și bias-uri în cunoașterea socială 91
4.6.3.1. Euristica reprezentativității 92
4.6.3.2. Euristica disponibilității 93
4.6.3.3. Euristica ancorelor 98
4.6.3.4. Bias-ul informației negative 99
4.6.3.5. Bias-ul retrospecției și bias-ul consecvențialist 100
4.6.3.6. Bias-ul de confirmare 101
4.6.3.7. Evaluarea prin asociere 101
4.6.3.8. Gândirea magică 102
4.6.3.9. Iluzia corelației 102
4.6.3.10. Iluzia de control 103
4.6.3.11. Influența dispoziției emoționale asupra judecăților 103
Capitolul 5. Agresivitatea 105
5.1. Aspecte generale 105
5.2. Teoriile biologice ale agresivității 106
5.2.1. Precursorii - S. Freud și K. Lorenz 106
5.2.2. Influențele de tip genetic ale agresivității 108
5.2.3. Influențele biochimice ale agresivității 110
5.3. Teoriile sociale ale agresivității 113
5.3.1. Rolul stimei de sine 113
5.3.2. Teoria frustrare-agresivitate 114
5.3.3. Teoria indice-excitație (cue-arousal theory) 114
5.3.4. Bias-ul atribuirii ostilității 115
5.3.5. Teoria învățării sociale a agresivității 117
Capitolul 6. Diversitatea culturală și comportamentul social 119
6.1. Cât de bine prezic atitudinile noastre comportamentul nostru? 119
6.2. De ce atitudinile noastre sunt afectate de comportament 123
6.3. Perspectiva evoluționistă și perspectiva culturală asupra explicațiilor diferitelor comportamente sociale 127
6.4. Evolutie si gen 135
6.5. Cultură și gen 137
6.6. Oamenii construiesc și sunt construiți de propria lume culturală 139
Capitolul 7. Grupurile sociale 141
7.1. Caracteristici principale ale grupurilor sociale 141
7.2. Funcțiile grupurilor sociale 143
7.3. Structura grupului social 149
7.3.1. Normele sociale 149
7.3.2. Rol și statut 152
7.4. Fenomene specifice grupurilor sociale 155
7.4.1. Facilitarea socială: cum suntem afectați de prezența altora? 155
7.4.2. Facilitarea versus inhibiția socială 160
7.4.3. Lenea socială 162
7.4.4. Dezindividualizarea: când își pierd oamenii sentimentul de sine în grupuri? 163
7.4.5. Polarizarea de grup: grupul ne intensifică opiniile? 166
7.4.6. Gândirea de grup: grupurile împiedică sau ajută luarea deciziilor bune? 172
7.4.7. Rolul și importanta luării deciziilor în grup 175
7.4.8. Rezolvarea problemelor în grup 181
7.4.9. Influența minorității: cum influențează indivizii grupul? 182
Capitolul 8. Problematica liderului 187
8.1. Conducerea - aspecte generale 187
8.2. Trăsături de personalitate și diferențe individuale 190
8.3. Perspective situaționale asupra conducerii 192
8.4. Teoriile contingenței 196
8.5. Leadership tranzacțional și leadership transformațional 199
8.6. Rolul carismei 204
8.7. Identitatea socială și conducerea 206
8.8. Percepția liderului de către membrii grupului - încrederea, justețea, corectitudinea, rezolvarea dilemelor sociale 209
8.9. Diferențele de gen și leadershipul 211
8.10. Conducerea intergrupală 213
Capitolul 9. Influența socială 216
9.1. Tipuri de influență socială - complianță, obediență, conformism 216
9.2. Conformismul 224
9.2.1. Influenta normelor 224
9.2.2. Presiunea majorității 225
9.2.3. Cine se conformează? Caracteristici individuale și de grup 228
9.2.4. Conformismul și factorii situaționali 229
9.3. Reactanța 231
9.4. Persuasiunea 232
9.4.1. Elementele persuasiunii 232
9.4.2. Ce este pre-suasiunea? 241
9.4.3. Regulile persuasiunii 241
9.5. Manipularea 246
Capitolul 10. Excluderea socială 257
10.1. Marginalizarea socială 257
10.2. Perspectivele evoluționiste ale respingerii interpersonale 257
10.3. Strategii de acceptare 261
10.4. Motivele fundamentale ce stau la baza excluderii sociale 263
10.5. Reacțiile la respingerea reală și potențială 271
10.5.1. Monitorizarea și detectarea respingerii 271
10.5.2. Reacții emoționale 272
10.6. Patternuri comportamentale ale confruntării cu respingerea 273
10.7. Consecințele respingerii și excluderii sociale 277
10.7.1. Consecințele psihologice 277
10.7.2. Consecințele fiziologice 277
10.7.2.1. Evaluarea socială și răspunsurile cortizolului 279
10.7.2.2. Componentele contextului social-evaluativ asociat cu reactivitatea cortizolului 280
10.7.2.3. Respingerea/ excluderea interpersonală și răspunsurile cortizolului 281
10.8. Rolul ruminației ca răspuns la evaluarea și excluderea socială 283
10.9. Respingerea cronică interpersonală și excluderea socială 285
10.10. Durerea socială 286
10.10.1. Durerea socială și durerea fizică - similitudini 286
10.10.2. Suprapunerea cu sistemele biochimice (sistemul opioidelor) 289
10.10.3. Efectele durerii sociale acute asupra experienței durerii fizice 290
10.10.4. Suportul social și sensibilitatea la durere fizică 292
10.11. Studiu de caz - problematica PAFA (persoane adulte bară adăpost) 295
Capitolul 11. Devianța 305
11.1. Devianta - definiții și caracteristici generale 305
11.2. Sancționarea devianței 308
11.3. Teoriile explicative ale devianței 309
11.3.1. Teoria anomiei 309
11.3.2. Teoria frustrării legată de statut 310
11.3.3. Teoria opominităților diferențiale 310
11.3.4. Teoriile învățării sociale - comportamentul deviant este învătat prin interacțiunea cu ceilalți 311
11.3.4.1. Teoria asocierilor diferențiale 311
11.3.4.2. Teoria identificării diferențiale 312
11.3.4.3. Teoria întaririi diferențiale a comportamentului deviant 312
11.3.5. Teoria controlului social 313
11.3.6. Teoria etichetarii 314
Capitolul 12. Comportamentul colectiv 317
12.1. Panica morală 317
12.2. Elementele panicii morale 319
12.3. Teoriile explicative ale panicii morale 325
12.3.1. Modelul elitelor 326
12.3.2. Modelul grupului de interes
12.3.3. Modelul grassroots 330
12.3.4. Populismul ca factor în erupția fenomenului de panică morală 333
12.3.5. Concluzii 335
12.4. Zvonul 336
12.5. Legende urbane sau contemporane 338
12.6. Emoții colective exagerate 340
12.7. Impactul dezastrelor asupra emoțiilor și comportamentelor colective 341
Capitolul 13. Patologia colectivă 343
13.1. Geneza patologiei colective 343
13.2. Studiu de caz — Jonestown 350
13.3. Psihopatologia grupurilor 356
13.3.1. Mecanisme de recrutare 357
13.3.2.Profilul psihologic a1 celor care aderă - cine sunt victimele? 360
13.3.3.Strategii de manipulare utilizate frecvent 363
13.3.4.Mecanisme psihologice specifice fenomenelor de psihopatologie a grupului 364
13.4.1.1..Influențarea credințelor 364
13.4.1.2..Imitația și identificarea cu liderul 364
13.4.1.3..Auto-persuasiunea și reducerea disonanței 365
13.4.1.4..Propaganda 365
13.3.5. Procesul de asimilare 366
13.3.5.1. Seducția 366
13.3.5.2. Ancorarea emoțională 367
13.3.5.3. Conversia 368
13.3.5.4. Indoctrinarea 369
13.3.5.5. Conditionarea 369
13.3.6. Fenomenul conditionarii si al dependenței totale de grup 370
13.3.6.1. Conditionarea psihologica 370
13.3.6.2. Conditionarea fizică 373
13.3.7. Patologii mentale ale liderului 377
13.3.8. Patologii induse prin manipulare 379
13.3.8.1. La nivelul grupului 379
13.3.8.2. La nivelul individului 381
Capitolul 14. Efectele psihologice ale mass-mediei 385
14.1. Violența in mass-media - accepțiuni generale 385
14.2. Scurt istoric al violenței in mass-media 388
14.3. Dezbateri asupra violenței din mass-media 390
14.4. Violența din mass-media vs. nivelul general a1 violenței sociale 392
14.5. A privi nu înseamnă a prelua comportamentele violente 394
14.6. Cercetări asupra efectelor violenței din mass-media 397
14.7. Războiul opiniilor referitoare la efectele violenței din mass-media 399
14.8. Violența in mass-media seteazá o anumită atitudine și o anumită interpretare a lumii în care trăim 402
14.9. Industria violenței in mass-media 406
14.10. Nu putem opri violența: utilitatea și importanța violenței in mass-media 409
14.11. Televiziunea și justificarea violenței 411
14.12. Gamingul - efecte psihologice 413
Capitolul 15. Psihologia internetului 417
15.1. Crearea impresiilor 417
15.2. Exprimarea socială a emotiilor pe internet: emoticon-urile 418
15.3. Comenzi rapide pentru formarea impresiei 419
15.4. "Urme comportamentale” online 420
15.5. Fenomenul selfies 422
15.6. Dinamica grupurilor sociale în internet 425
15.6.1. Identitatea socială a grupurilor virtuale 426
15.6.2. Conformarea în grupul online 427
15.6.3. Polarizarea grupurilor în mediul online 430
15.6.4. Mobilizarea grupurilor în mediul online 432
15.6.5. Grupuri de lucru virtuale 434
Bibliografie 438
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu