26/05/2022

PSIHOLOGIE JUDICIARA. Curs universitar

Autor: Tudorel Butoi
Editura Trei
Colectia Drept
An aparitie : Ed. Fundatia Romania de Maine 2004, 2012
Editia a II-a
ISBN 978-973-707-712-7
Nr pagini : 544
Format 165 x 235
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf pe scribd (ed 2004 care este mult mai restransa)


        "Cursul universitar de Psihologie judiciara ne surprinde in modul cel mai placut prin evidenta tangibila a aspectelor practic-aplicative. Spetele si analizele de caz (vezi modulul dedicat psihologiei erorii judiciare si detectiei comportamentelor simulate) precum si excelenta abordare a psihologiei duelului judiciar aparare-acuzare in cadrul judecatii sunt provocari apte sa suscite interesul viitorilor magistrati care se formeaza in cadrul Institutului National al Magistraturii. Din aceste considerente, in conformitate si cu convingerile profesionale proprii, gasesc utila, pertinenta si oportuna aparitia prezentei lucrari, recomandand-o calduros auditorilor de justitie." - Dr. Octavia Spineanu-Matei, magistrat-judecator

        "Fara a exagera catusi de putin, cursul este o lucrare de referinta, impunandu-se atat prin profunzimea de idei, cat si prin complexitatea si intinderea abordarilor de probleme. Dimensiunea demersului descriptiv-demonstrativ este dublata de o exceptionala conotatie aplicativ-pragmatica, autorul reusind valorificarea unei documentatii reale, selectionata din cazuistica complexa a carei solutionare, in calitate de expert psiholog criminalist, a fost preocuparea dlui dr. Tudorel Butoi aproape treizeci de ani. Din aceste considerente, recomand lucrarea prioritar studentilor la psihologie si drept, dar fara rezerve, in egala masura, si magistratilor consacrati, corpului aparatorilor, medicilor legisti, expertilor criminalisti si tuturor celor care slujesc cu devotament echilibrul balantei justitiei." - Chestor de politie, Prof.univ. dr. Gheorghe Popa

        Tudorel BUTOI este profesor universitar la Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, psiholog principal clinician, psiholog criminalist şi prim expert în detecţia comportamentelor simulate (tehnica poligraf). Doctor în psihologie judiciară, licenţiat în psihologie şi drept, experienţă de peste 35 de ani ca practician în domeniul criminalisticii şi al anchetei penale.
        A publicat numeroase tratate, manuale, monografii, studii şi cercetări de specialitate în domeniul psihologiei şi ştiinţelor comportamentale, dar şi al ştiinţelor juridice, criminalisticii etc. Preşedinte al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Colegiului Psihologilor din România.

    Din lucrarile publicate: 

Criminali in serie. Psihanaliza crimei, Phobos 2003, Prouniversitaria 2019
Femei ucigase (psihanaliza crimei), Phobos 2003
Masterat. Psihologie judiciara. Victimologie. Compendiu universitar, Solaris Print 2011
Psihologie judiciara. Curs universitar, Ed. Fundatia Romania de Maine 2004,Trei 2012
Tratat universitar de psihologie judiciara, Phobos 2003, 2006, Pro Universitaria 2019
Interogatoriul. Psihologia confruntarii in procesul judiciar – ghid teoretic si practic pentru psihologi criminalisti, procurori, judecatori de instructie si politisti anchetatori, Pinguin Book 2004, Pro Universitaria 2019
Detectia comportamentelor duplicitare (simulate), Enmar 2002 (sub titlul "Psihologia interogatoriului judiciar"), Pro Universitaria 2019
Victimologie. Curs universitar. Perspectiva juridica, socio-psihologica si medico-legala asupra cuplului penal victima-agresor, Pinguin Book 2004, Pro Universitaria 2019
Victimologie si psihologie victimala (compendiu universitar), Pinguin Book 2008
Sinuciderea, subtila enigma a unui sumbru paradox, Ed St Medicale 2001, Pro Universitaria 2019
Analiza comportamentala in procesul penal. Compendiu universitar, Pro Universitaria 2014
Analiza comportamentala din perspectiva psihologiei judiciare, victimologiei si tacticii criminalistice,  Pro Universitaria 2019
Masterat interdisciplinar. Elemente de asistenta victimala. Expertiza psiho-legala. Consiliere psihologica. Medicina/Drept, Pro Universitaria 2022

        Lucrarile publicate se regasesc atat sub numele de Tudorel Butoi, cat si sub numele de Tudorel Badea ButoiTudorel Badea Butoi-SeverinTudorel Severin B. Butoi sau Tudorel Butoi-Severin, Tudorel B. Butoi-Severin

Cuprins:

In loc de prefata 19
Introducere 23

Capitolul intai
Consideratii introductive (delimitari conceptuale, puncte de vedere, acceptiuni, definitii, exigente, argumente, incursiune istorica in materie) 27

1.1. Scurt istoric 27
1.1.1. Analiza asupra evoultiei scolii romanesti de psihologie judiciara 27
1.1.2. stadiul psihologiei judiciare in plan mondial 29
1.2. Argumente privind necesitatea studiului psihologiei judiciare in contextul problematicii dreptului 34
1.3. Exigentele psihologiei judiciare fata de actul de justitie (definitia psihologiei judiciare) 37
1.4. Obiectul psihologiei judiciare si conexiunile interdisciplinare  39
1.4.1. Conexiunile psihologiei judiciare cu psihologia generala, cu psihologia sociala si cu alte ramuri ale psihologiei 41
1.4.2. Conexiunile psihologiei judiciare cu diferite ramuri ale stiintelor juridice 44

Capitolul doi
Actul infractional din perspectiva exploratorie (demers exemplificativ-demonstrativ in materia crimelor cu mobil sexual) 46

Sectiunea I
2.1.1. Actul infractional din perspectiva exploratorie („scena crimei” - perspectiva psihologica asupra interpretarii comportamentelor umane cu finalitate criminogena - personalitatea faptuitorului si amprenta psihocomportamentala - "profiling crime") - "Serial killer" 46
2.1.2. Componenta psihologica: motivul si ratiunea de a ucide (perspectiva psihologiei judiciare) 49
2.1.3. Determinarea motivatiei 50
2.1.4. Infractorii organizati (cei care isi premediteaza actiunea) si infractorii neorganizati (cei care nu-si premediteaza actiunea) 51
2.1.5. Infractiunea premeditata (predilect finalizata de psihopatul sexual) 51
2.1.6. Infractiunea nepremeditata (predilect finalizata de psihotici) 52
2.1.7. Clasificari 54
2.1.8. Violenta interpersonala 55
2.1.9. Atacul cu viol si/sau sodomia 55
2.1.10.  Devianta orientata catre atac 56
Sectiunea a II-a 56
2.2.1. Crima si criminalul in serie 56
Sectiunea a III-a 65
2.3.1.Tehnici de profiling 65
2.3.1.1. Metoda FBI: analiza locului infractiunii 66
2.3.1.2. David Canter: psihologia investigativa 68
2.3.1.3. Brent Turvey: analiza probelor comportamentale 69
2.3.1.4. Modul de operare versus semnatura psihocomportamentala 70
2.3.1.5. Profilingul geografic 71

Capitolul trei
Personalitatea infractorului (particularitati tipologice). Actul infractional (factori conjuncturali - situatie declansatoare) (cuplul penal - trecerea la act) 73

3.1. Concepte, tipologii, particularitati 73
3.2. Conceptul de personalitate in psihologia judiciara 78
3.3. Nucleul personalitatii criminale - trecerea la act - pragul delicvential (dupa Jean Pinatel) 81
3.4. Componentele personalitatii 82
3.5. Trasaturile personalitatii 84
3.6. Tipuri de personalitate 85
    3.6.1. Tipologia lui C.G.Jung 86
    3.6.2. Valoarea tipologiilor 86
3.7. Personalitatea infractorului recidivist (paradoxul criminal - legea secventei temporale - Eysenck Mawrer) 87
3.8. Particularitatile psihologice ale diferitelor categorii de infractori 90
3.9. Cuplul penal victima-agresor (identificarea agresorilor si autoprotectia victimala)  94
    3.9.1. Psihologia victimei - sursa orientativa in conturarea de versiuni, ipoteze si cerc de banuiti 94
    3.9.2. Strategii preventive si de contracarare a victimizarii 96

Capitolul patru
Psihologia martorului si a marturiei (De la evenimentul judiciar la elementul testimonial) 100

4.1. Institutia martorului si a marturiei 100
4.1.1. Martorul si marturia sin perspectiva principiului aflarii adevarului in procesul judiciar 100
4.1.2. Consideratii juridice vizand forta probanta a marturiei 102
4.1.3. Consideratii psihologice vizand martorul in demersul judiciar (juramantul de martor; comentariu psihologic) 106
4.2. Eveniment judiciar. Element testimonial. Marturia - proces psihologic 109
4.2.1. Receptia senzoriala a evenimentului judiciar 109
4.2.2. Decodificarea evenimentului judiciar. Interpretare. Atribuire de sens 122
4.2.3. Memorarea evenimentului judiciar. Stocarea informatiei in raport cu dinamica uitarii 123
4.2.4. Redarea - reactualizarea evenimentului judiciar. Evenimentul testimonial 128
4.3. Perspectiva magistratului asupra aprecierii fortei probante a marturiei 136
4.3.1. Izvorul marturiei din punct de vedere al sursei 136
4.3.2. Marturia din perspectiva legaturii martorului cu pricina si cu partile in proces 138
4.4. Repere particulare vizând marturia si martorul 143
4.4.1. Martorul persoana minora. Aspecte psihologice ale etiologiei minciunii in comportamentul juvenil 143
4.4.2. Psihologia martorului minor 144
4.4.3. Probleme tactice cu privire la ascultarea minorilor 147
4.4.4. Marturia intre buna si rea-credinta 155
4.4.4.1. Martorul de buna credinta. Consecintele disfunctionale din perspectiva factorilor psihologici (Iluziile. Martorul in eroare. Martorul mincinos) 155
4.4.4.2. Protectia martorilor - perspective juridice si psihosociale 163
4.4.4.2.1. Martorul intre vulnerabilitate si protectie. Cazuistica exemplificativa comentata 163
4.4.4.2.2. Protectia martorului - exigenta complexa a justitiei contemporane 165
4.4.4.2.3. Colaborarea internationala in materia protectiei martorilor 176
4.4.5. Marturia din perspectiva structurii caracteriale a martorului si a mediului de provenienta. Mentalitati. Cutume. Obiceiuri 169
4.4.6.Marturia si concordanta continuturilor 173
4.4.7.Marturia si contradictorialitatea continuturilor 177
4.4.8. Reguli si procedee tactice aplicate in ascultarea martorilor. Strategii si atitudini in identificarea si contracararea martorului de rea-credinta 181
4.4.9.Rationamente (deductii/inductii). Analogii. Interpretari asupra continutului marturiei 186

Capitolul cinci
Psihologia interogatoriului judiciar - ancheta (personalitatea umana in raporturi de opozabilitate si confruntare) 192

Sectiunea I 192
5.1.1. Notiuni introductive - distinctii si conotatii asupra interogatoriului judiciar din perspectiva adunarii dovezilor (urmarirea penala din perspectiva psihologica) 192
A -  5.1.2. Investigarea personalitatii din unghiul observatiei comportamentului expresiv 201
B - 5.1.3. Problematica psihologica a relatiei anchetator – anchetat 210
5.1.3.1. Contactul interpersonal in biroul de ancheta judiciara 210
5.1.3.2. Comunicarea non-verbala - reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate si confruntare 215
5.1.3.3. Reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate si confruntare 216
5.1.4. Etape si strategii de interogare a invinuitului sau inculpatului 217
5.1.4.1. Etapele ascultarii invinuitului sau inculpatului 217
5.1.4.2. Strategii de interogare a invinuitului sau inculpatului (banuitului) 220
Sectiunea a II-a 230
5.2.1. Sondarea sentimentului de vinovatie 230
5.2.2. Elemente explicative privind procesele psihologice postinfractionale (certitudine si prudenta) 233
C - 5.2.3. Elemente de psihologie a infractorului din perspectiva tipologiilor umane (interpretarea indicilor simptomaticii labile mimica-gestica). Contractarea atitudinilor de rezistenta la interogatoriu 235
5.2.4. Coordonatele psihologice ale recunoasterii comiterii faptei. De la refuzul recunoasterii la marturisire 237
5.2.5. Aspecte psihologice privind calitatile personale ale anchetatorului 245
5.2.5.1. Calitatile psihointelectuale si moral-afective ale anchetatorului 246
5.2.6. Intima convingere 253
5.2.7. Modele de conduita si tipuri de anchetatori 254

Capitolul sase
Simptomatica comportamentului simulat 257

Sectiunea I - Comportamentul infractional din perspectiva psihologica 257
6.1.1. Consideratii de psihologie judiciara asupra vinovatiei ca atitudine psihica si realitate juridica 257
6.1.2. Matricea infractionala (culpabilizatoare). Matricea morala din perspectiva contradictorialitatii 259
6.1.3. Comportamentul infractional din perspectiva reperelor sale psihologice 260
6.1.3.1. Dinamica secventelor comportamentale 260
6.1.3.2. Etiologia suportului psihologic (mobilul, trebuinta, motivul, idealul, conceptia, scopul etc.) 262
6.1.4. Matricea morala 265
Sectiunea a II -a - Comportamentul simulat. Indici si indicatori orientativi in selectia cercului de banuiti 266
6.2.1. Notiuni si definitii asupra comportamentului simulat 266
6.2.2. Exprimarea aspectului inaparent in comportamentul simulat 267
6.2.3. Indicatori verbali, motori si fiziologici ai conduitei simulate in expresia aparenta (semnificatia si sensul stimulilor declansatori de emotie) 269
6.2.3.1. Indicatorii fiziologici, semnificatia si sensul stimulilor declansatori de emotie in simulare 270
6.2.3.2. Mijloace psihologice de detectare a tensiunii psihice cuprinse in chestionare si teste de personalitate 271
Sectiunea a III-a - Detectarea stiintifica a conduitelor duplicitare (simulate, mincinoase). Utilizarea tehnicii "lie detector" - poligraf 272
6.3.1. Scurt istoric si evolutie in materie 272
6.3.2. Fundamentul stiintific al constatarii stresului psihologic 275
6.3.3. Mijloace tehnice de examinare 281
6.3.4. Caracteristici care pun in evidenta emotia determinata de disimularea adevarului 282
6.3.5. Etapele examinarii 287
6.3.6. Constatari tehnico-stiintifice ce se pot efectua. Cazuistica exemplificativa 291
6.3.7. Detectia comportamentelor simulate privita din pers-pectiva legistalatiei române in vigoare 301
Sectiunea a IV-a - Concluzii cu caracter practic-aplicativ 305
6.4.1. Apartenenta mijloacelor de detectie a stresului emotional 305
6.4.2. Locul si momentul utilizarii 306
6.4.3. Forta probanta 306
6.4.4. Exigentele tehnicii 306
6.4.5. Raportul de constatare tehnico-stiintifica 306
6.4.6. Statutul legal 306

Capitolul sapte
Psihologia judecatii (Psihologia contradictorialitatii din perspectiva aflarii adevarului) 307

Sectiunea I - Duelul judiciar 307
7.1.1. Institutia judecatii din perspectiva duelului judiciar 307
7.1.1.1. Institutia judecatii 307
7.1.1.2. Implicatiile psihologice ale duelului judiciar 312
7.1.1.3. Consideratii psihologice asupra rolului activ al judecatorului vis-á-vis de principiul contradic-torialitatii in judecarea pricinii 312
7.1.1.4. Consideratii psihologice asupra rolului activ al judecatorului vis-á-vis de principiul nemijlocirii in judecarea pricinii 314
7.1.1.5. Implicatii psihologice privind impartialitatea si echilibrul pe care-l da judecatorul aprecierii probelor 315
7.1.2. Problematica raportului aparare-acuzare. (Psihologia acuzatorului public. Psihologia avocatului) 316
7.1.3. Testarea intersubiectiva, expresie a rationamentului juridic al judecatorului 322
7.1.4. Preventiunea speciala si preventiunea generala ca efect al duelului judiciar 323
Sectiunea II - Psihologia intimei convingeri (De la interogatoriu la luarea hotarârii) 326
7.2.1. Intima convingere - realitate mentala, cognitiv-afectiva, energizata volitiv 326
7.2.1.1. Definitii. Consideratii 326
7.2.2. Evaluarea si coroborarea probelor in procesul formarii convingerii intime ca traire psihica de nezdruncinat 329
7.2.2.1. Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului 329
7.2.2.2. Declaratiile partii vatamate 330
7.2.2.3. Declaratiile martorului 331
7.2.2.4. inscrisurile 331
7.2.2.5. inregistrarile audio sau video 332
7.2.2.6. Fotografiile 332
7.2.2.7. Constatarile tehnico-stiintifice 333
7.2.2.8. Constatarile medico-legale 333
7.2.2.9. Expertizele 333
7.2.2.10. Mijloacele materiale de proba 334
7.2.3. Garantii psihologice si de personalitate ale intimei convingeri. (Exigente morale, exigente profesionale, exigente legale) 334
7.2.4. Problematica psihologica a deliberarii si opiniei separate 335
7.2.4.1. Deliberarea 335
7.2.4.2. Opinia separata (profesionalism, curaj, echilibru psihic) 336
Sectiunea III - Psihologia magistratului (Repere psihologice, exigente psihintelectuale si moral-afective) 337
7.3.1. Comentarii juridice si socio-psihologice asupra actelor normative care regleaza implicarea judecatorului ca personalitate in actul de justitie 337
7.3.2. Consideratii socio-juridice cu privire la implicatia judecatorului in stadiul actual al societatii românesti 339
7.3.3. Exigente morale, juridice si social-etice impuse de ,,Codul de conduita pentru persoanele raspunzatoare de aplicarea legii” 341
7.3.4. Profilul psiho-intelectual si moral-afectiv al magistratului 341
7.3.4.1. Integritatea functiilor senzoriale 341
7.3.4.2. Gândirea 341
7.3.4.3. Memoria 342
7.3.4.4. Capacitatea intelegerii psihologice (empatia) 342
7.3.4.5. Clarviziunea 343
7.3.4.6. Echilibrul. Toleranta  344
7.3.4.7. Lipsa prejudecatilor, a anticipatiei sau simpatiei pentru justitiabili 345
7.3.4.8. Buna-credinta 345
7.3.5. Conotatii psihologice asupra deliberarii in pronuntarea sentintei 346
Sectiunea a IV-a - Avocatul - personalitate in templul justitiei (coordonate psihologice) 352
A - Consideratii generale 352
7.4.1.1. Talent si vocatie in arta avocatului. Comentarii asupra conceptului de talent 352
7.4.1.2. Inteligenta in arta avocatului. Avocatul ca om de stiinta 354
7.4.1.3. Avocatul artist 355
7.4.1.4. Avocatul - profesionist al vocatiei 356
7.4.1.5. Moral si imoral pe terenul apararii 357
7.4.1.6. Personalitatea avocatului - profesionist si strateg  358
B - Psihologia apararii - Metode psihologice utilizate de avocat 359
7.4.2.1. Persuasiune. Sugestie. Transparenta 359
7.4.2.2. Comunicarea in raporturile interpersonale (manipulare mentala) 362
7.4.2.3. Influentarea convingerii intime. Procedee: argumentarea si persuasiunea 363
7.4.2.4. Pledoaria. Comentarii psihologice. Talent, inspiratie, improvizatie 366

Capitolul opt.
Eroarea judiciara. Mecanisme psihologice 373
8.1. Punerea problemei 373
8.2. Erori judiciare - scurt istoric374
8.3. Problematica erorii judiciare in drept. Problematica psihologica a intimei convingeri 376
8.4. Surse de distorsiune psihologica implicate in erorile judiciare 381
8.5. Izvoare si surse de eroare in demersul judiciar 386
8.5.1. Motivul probatiunii ca sursa de eroare. Expertiza criminalistica (posibilitati, limite, surse de eroare) 386
8.5.2. Motivul cercetarii judecatoresti ca sursa de eroare. (Instanta vis-à-vis de eroarea judiciara) 393

Capitolul noua.
Probleme juridice si psihologice privind detentia penitenciara 395

Sectiunea I - Faptuitorul din perspectiva mediului privativ de libertate 395
9.1.1. Notiuni generale. Puncte de vedere si acceptiuni asupra pedepsei prin privarea de libertate 395
9.1.2. Reglementari internationale privind tratamentul infractorilor 396
9.1.3. Consecintele sociopsihologice ale privarii de libertate 397
9.1.4. Mediul inchis (inchisoarea) 398
9.1.5. Problematica detinutului 399
9.1.6. Potentialul patogen al mediului privativ 400
9.1.7. Principiul deschiderii mediului privativ 400
9.1.8. Tratamentul diferentiat in mediul privativ 401
9.1.9. Etichetarea sociala 401
9.1.10. Paradoxul penitenciar 401
9.1.11. Psihologia individului care a savârsit infractiunea 402
9.1.12. Factorii implicati in determinarea comportamentului infractorului 402
9.1.13. Personalitatea infractorului 403
9.1.14. Caracteristici ale personalitatii si modificarile sale pe parcursul executarii pedepsei cu inchisoarea 404
9.1.15. Tipologia infractorului 405
9.1.16. Problematica recidivei si factorii care influenteaza recidiva 406
9.1.17. Personalitatea infractorului recidivist 406
9.1.18. Pedepse si sanctiuni 407
9.1.19. Aplicarea si executareapedepsei inchisorii 407
Sectiunea a II-a - Fenomene psihosociologice ale mediului privativ de libertate 409
9.2.1. socul depunerii (incarcerarii) 409
9.2.2. Perceptia detinutului asupra pedepsei si a mediului privativ 410
9.2.3. Fenomenul de prizonizare si deprizonizare 410
9.2.4. Ierarhia si statutul 411
9.2.5. Agresivitatea si violenta 412
9.2.6. Frustrarea 413
9.2.7. Problema frustrare-agresiune 414
9.2.8. Teritorialitatea 415
9.2.9. Stresul 416
9.2.10. Violenta colectiva 417
9.2.11. Panica 418
9.2.12. Automutilarile. Refuzuri de hrana. Tatuajele 420
9.2.13. Tulburari psihice 421
9.2.14. Suicidul 422
9.2.15. Homosexualitatea 423
9.2.16 Zvonul 424
9.2.17. Grup. Relatii interumane  426
Sectiunea a III-a - Consideratii si interpretari juridice asupra recidivei ca institutie de drept penal 429
9.3.1. Tratamentul penal al recidivei 430
9.3.2. Unele particularitati psihologice ale infractorului recidivist 430
9.3.3. Problematica psihologica a recidivei 431
9.3.4. Aspecte psihologice determinante pentru delicventa si recidiva minorilor 434
9.3.5. Detinuti adulti recidivisti in inchisoare 437
Sectiunea a IV-a - Modelarea personalitatii umane in inchisoare 437
9.4.1. Posibilitati de diagnoza a periculozitatii unor detinuti 437
9.4.2. Educatorul in mediul penitenciar 440
9.4.3. Relatia de ajutor in mediul penitenciar 442
9.4.4. Opiniile detinutilor privind mesajul educativ 444
9.4.5. Probleme specifice ale performantelor si creativitatii in munca detinutilor 446
Sectiunea a V-a - Noi directii de cercetate 449
9.5.1. Noi directii in perfectionarea regimului pedepselor. Sistemul probatiunii in Romanaia 467
9.5.2. Scurta prezentare a institutiei probatiunii 467
9.5.3. Probatiunea in Romania 470
9.5.4. Activitatea practica in programele experimentale 471
9.5.5. Implicatiile legislative si administrative ale constituirii unui serviciu de probatiune si reabilitare sociala in domeniul justitiei penale din Romania 473

Capitolul zece. 
Conduite dizarmonice din perspectiva expertului psiholog si a psihologiei judiciare 475

10.1. Problematica simularii - disimularii 475
10.2. Problematica psihologica a conduitelor autodistructive (actul suicidar) 477
10.3. Problematica psihologica a conduitelor heteroagresive (conduite agresive) 479
10.4. Problematica psihologica a disfunctionalitatii principalelor procese si functii psihice 484
10.5. Efectele produselor psihofarmacologiei in tratamentele psihopatologice 489
10.5.1. Expertiza medico-legala psihiatrica 489
10.5.2. Influenta personalitatii asupra actului infractional 490
10.6. Investigatia psihologica 492
10.6.1. Posibilitati, limite si obiective ale investigatiei psihologice pe terenul psihologiei judiciare 494
10.7. Instrumentar de psihodiagnoza - testul standardizat 496
10.7.1. Metoda RORSCHACH 496
10.7.2. Testul SZONDI 498
10.7.3. Testul LUSCHER 500
10.7.4. M.M.P.I.  502
10.7.5. T.A.T. 504
10.7.6. Testul  ROSENZWEIG 505
10.8. Investigatia psihologica in expertiza si psihologia judiciara 507
10.8.1. Scop si deziderat in expertiza psihiatrica 507
10.8.2.  Consideratii psihologice asupra problematicii discernamantului 509
10.8.3. Aportul instrumental de investigatie psihologica in expertiza psihiatrica 511
10.8.4. Examinari paraclinice in expertiza psihiatrica 512
10.8.5.  Cercetari asupra personalului delicvent in incidenta judiciara 513

Capitolul unsprezece
Problematica psihologica a actului de administratie publica 516

11.1. Justitia administratiei publice din perspectiva psihologica 516
11.1.1. Consideratii psihologice asupra implicatiei functionarului public in infaptuirea actului de justitie 516
11.1.2. Reglementari juridice si psihologice privind conduita profesionala a organelor de urmarire si cercetare penala 517
11.2. Perspectiva psihologica asupra comportamentului reprezentantilor autoritatilor de stat  521
11.2.1. Laturi structurale ale personalitatii umane 521
11.2.2. Personalitatea si comportamentul uman  524
11.2.3. Metode utilizate in investigarea fenomenelor psihice  526
11.2.4. Comportamentul normal si comportamentul patologic 529
11.3. Factori psihologici implicati in relatia interpersonala cetatean - functionar public 536
11.3.1. Timiditate. Afectivitate. Agresivitate 536
11.3.2. Determinanti psihologici tinând de temperament 538
11.3.3. Determinanti psihologici tinând de caracter  539
11.3.4. Aspecte psihologice particulare ale contactului dintre functionarul public si public (grupuri sau multimi) 540
11.4. Concluzii 541

Bibliografie  543

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu