Editura Pro Universitaria
Colectia Stiinte juridice
An aparitie :2003, 2006 (Phobos)2011 (Solaris Print), 2019
An aparitie :2003, 2006 (Phobos)2011 (Solaris Print), 2019
Editia a II-a revizuita si adaugita
ISBN 978-606-26-1056-2
Nr pagini : 487
Format 170 x 240
Pretul la data postarii :70 lei la Editura, 63 lei la ujmag, 63 lei la libris
Disponibilitate BCU (Ed. 2003)
pdf aici (Ed. 2003)
ISBN 978-606-26-1056-2
Nr pagini : 487
Format 170 x 240
Pretul la data postarii :70 lei la Editura, 63 lei la ujmag, 63 lei la libris
Disponibilitate BCU (Ed. 2003)
pdf aici (Ed. 2003)
Observatie: este aparoape identica cu lucrarea PSIHOLOGIE JUDICIARA. Curs universitar, Ed Trei, 2012, , dar nu exclud ca ar putea exista actualizari in text
Descriere libris:
Descriere libris:
Se vorbeste multe despre principiul „prezumtiei de nevinovatie”, dar nu se zaboveste suficient asupra componentei laturii subiective a infractiunii in care se obiectiveaza fundamentarea psihologica a acestei realitati.
Psihologia judiciara / analiza comportamentala decripteaza in intimitatea sa demersul criptic, complex dificil parcurs de la evenimentul judiciar pana la faptul infractional probat si dedus judecatii in fata instantei.
Specialistii vor urmari in prezentul tratat intregul parcurs psihologic care confera demersului realitatile corespunzatoare adevarului juridic dovedit dincolo de orice standard al indoielii rezonabile.
Tudorel BUTOI este profesor universitar la Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, psiholog principal clinician, psiholog criminalist şi prim expert în detecţia comportamentelor simulate (tehnica poligraf). Doctor în psihologie judiciară, licenţiat în psihologie şi drept, experienţă de peste 35 de ani ca practician în domeniul criminalisticii şi al anchetei penale.
A publicat numeroase tratate, manuale, monografii, studii şi cercetări de specialitate în domeniul psihologiei şi ştiinţelor comportamentale, dar şi al ştiinţelor juridice, criminalisticii etc. Preşedinte al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Colegiului Psihologilor din România.
Din lucrarile publicate:
Criminali in serie. Psihanaliza crimei, Phobos 2003, Prouniversitaria 2019
Femei ucigase (psihanaliza crimei), Phobos 2003
Criminologie. Comportamente criminale, Solaris Print 2009
Masterat. Psihologie judiciara. Victimologie. Compendiu universitar, Solaris Print 2011
Psihologie judiciara. Curs universitar, Ed. Fundatia Romania de Maine 2004,Trei 2012
Tratat universitar de psihologie judiciara, Phobos 2003, 2006, Pro Universitaria 2019
Interogatoriul. Psihologia confruntarii in procesul judiciar – ghid teoretic si practic pentru psihologi criminalisti, procurori, judecatori de instructie si politisti anchetatori, Pinguin Book 2004, Pro Universitaria 2019
Detectia comportamentelor duplicitare (simulate), Enmar 2002 (sub titlul "Psihologia interogatoriului judiciar"), Pro Universitaria 2019
Victimologie. Curs universitar. Perspectiva juridica, socio-psihologica si medico-legala asupra cuplului penal victima-agresor, Pinguin Book 2004, Pro Universitaria 2019
Victimologie si psihologie victimala (compendiu universitar), Pinguin Book 2008
Sinuciderea, subtila enigma a unui sumbru paradox, Ed St Medicale 2001, Pro Universitaria 2019
Analiza comportamentala in procesul penal. Compendiu universitar, Pro Universitaria 2014
Analiza comportamentala din perspectiva psihologiei judiciare, victimologiei si tacticii criminalistice, Pro Universitaria 2019
Masterat interdisciplinar. Elemente de asistenta victimala. Expertiza psiho-legala. Consiliere psihologica. Medicina/Drept, Pro Universitaria 2022
Lucrarile publicate se regasesc atat sub numele de Tudorel Butoi, cat si sub numele de Tudorel Badea Butoi, Tudorel Badea Butoi-Severin, Tudorel Severin B. Butoi sau Tudorel Butoi-Severin, Tudorel B. Butoi-Severin
Cuprins:
În loc de prefaţă 7
Introducere 19
Capitolul I
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE
1.1. Scurt istoric 23
1.1.1. Analiza asupra evoluţiei şcolii româneşti de psihologie judiciară 23
1.1.2. Stadiul psihologiei judiciare în plan mondial 25
1.2. Argumente privind necesitatea studiului psihologiei judiciare în contextul
problematicii dreptului 29
1.3. Exigenţele psihologiei judiciare faţă de actul de justiţie (definiţia psihologiei
judiciare) 31
1.4. Obiectul psihologiei judiciare şi conexiunile interdisciplinare 34
1.4.1. Conexiunile psihologiei judiciare cu psihologia generală, cu psihologia
socială şi cu alte ramuri ale psihologiei 36
1.4.2. Conexiunile psihologiei judiciare cu diferite ramuri ale ştiinţelor juridice 38
Capitolul II
ACTUL INFRACŢIONAL DIN PERSPECTIVĂ EXPLORATORIE - DEMERS
EXEMPLIFICATIV-DEMONSTRATIV ÎN MATERIA CRIMELOR CU MOBIL SEXUAL
Secţiunea A
2.1. Actul infracţional din perspectivă exploratorie („scena crimei” - perspectiva psihologică asupra interpretării comportamentelor umane cu finalitate criminogenă - personalitatea făptuitorului şi amprenta psiho-comportamentală - „profiling crime”) - „Serial killers” 41
2.2. Componenta psihologică: motivul şi raţiunea de a ucide (perspectiva psihologiei judiciare) 44
2.3. Determinarea motivaţiei 45
2.4. Infractorii organizaţi (cei care îşi premeditează acţiunea) şi infractorii neorganizaţi (cei care nu-şi premeditează acţiunea) 45
2.5. Infracţiunea premeditată (predilect finalizată de psihopatul sexual) 46
2.6. Infracţiunea nepremeditată (predilect finalizată de psihotici) 46
2.7. Clasificări 48
2.8. Violenţa interpersonală 49
2.9. Atacul cu viol şi/sau sodomia 49
2.10. Devianţa orientată către atac 49
Secţiunea B
2.11. Crima şi criminalul în serie 50
Secţiunea C
Tehnici profiling 58
Capitolul III
PERSONALITATE - HABITAT CONJUNCTURAL - ACT INFRACŢIONAL (CUPLUL PENAL VICTIMĂ-AGRESOR)
3.1. Concepte, tipologii, particularităţi 65
3.2. Conceptul de personalitate în psihologia judiciară 69
3.3. Nucleul personalităţii criminale - trecerea la act – pragul delincvenţial (după Jean Pinatel) 72
3.4. Componentele personalităţii 73
3.5. Trăsăturile personalităţii 75
3.6. Tipuri de personalitate 75
3.6.1. Tipologia lui C.G. Jung 76
3.6.2. Valoarea tipologiilor 76
3.7. Personalitatea infractorului recidivist (paradoxul criminal - legea secvenţei temporale - Eysenck Mawrer) 77
3.8. Particularităţile psihologice ale diferitelor categorii de infractori 79
3.9. Cuplul penal victimă-agresor (identificarea agresorilor şi autoprotecţia victimală) 83
3.9.1. Psihologia victimei - sursă orientativă în conturarea de versiuni, ipoteze şi cerc de bănuiţi 83
3.9.2. Strategii preventive şi de contracarare a victimizării 85
Capitolul IV
PSIHOLOGIA MARTORULUI ŞI MĂRTURIEI (EXIGENŢELE PSIHOLOGIEI JUDICIARE DIN PERSPECTIVA PERSONALITĂŢII MARTORULUI ŞI FORŢEI PROBANTE A MĂRTURIEI)
4.1. Instituţia martorului şi a mărturiei 89
4.1.1. Martorul şi mărturia din perspectiva principiului aflării adevărului în procesul judiciar. 89
4.1.2. Consideraţii juridice vizând forţa probantă a mărturiei 91
4.1.3. Consideraţii psihologice vizând martorul în demersul judiciar (jurământul de martor; comentariu psihologic) 94
4.2. Eveniment judiciar. Element testimonial. Mărturia - proces psihologic 97
4.2.1. Recepţia senzorială a evenimentului judiciar 97
4.2.2. Decodificarea evenimentului judiciar. Interpretare. Atribuire de sens 108
4.2.3. Memorarea evenimentului judiciar - Stocarea informaţiei în raport cu dinamica uitării 109
4.2.4. Redarea - reactualizarea evenimentului judiciar. Elementul testimonial 114
4.3. Perspectiva magistratului asupra aprecierii forţei probante a mărturiei 120
4.3.1. Izvorul mărturiei din punctul de vedere al sursei 120
4.3.2. Mărturia din perspectiva legăturii martorului cu pricina şi cu părţile în proces 122
4.4. Repere particulare vizând mărturia şi martorul 127
4.4.1. Martorul persoană minoră. Aspecte psihologice ale etiologiei minciunii în comportamentul juvenil 127
4.4.2. Psihologia martorului minor 128
4.4.3. Probleme tactice cu privire la ascultarea minorilor 130
4.4.4. Mărturia între bună şi rea-credinţă 137
4.4.4.1. Martorul de bună-credinţă. Consecinţele disfuncţionale din perspectiva factorilor psihologici - Iluziile. Martorul în eroare. Martorul mincinos 137
4.4.4.2. Protecţia martorilor - perspective juridice şi psihosociale 145
4.4.5. Mărturia din perspectiva structurării caracteriale a martorului şi a mediului de provenienţă. Mentalităţi. Cutume. Obiceiuri. 149
4.4.6 Mărturia şi concordanţa conţinuturilor 153
4.4.7. Mărturia şi contradictorialitatea conţinuturilor 157
4.4.8. Reguli şi procedee tactice aplicate în ascultarea martorilor. Strategii şi atitudini în identificarea şi contracararea martorului de rea-credinţă 160
4.4.9. Raţionamente (deducţii/inducţii). Analogii. Interpretări asupra conţinutului mărturiei 165
Capitolul V
PSIHOLOGIA INTEROGATORIULUI JUDICIAR – ANCHETA (PERSONALITATEA UMANĂ ÎN RAPORTURI DE OPOZABILITATE ŞI CONFRUNTARE)
Secţiunea A
5.1. Noţiuni introductive - distincţii şi conotaţii asupra interogatoriului judiciar din
perspectiva adunării dovezilor (urmărirea penală în perspectivă psihologică) 171
5.2. Investigarea personalităţii din unghiul observaţiei comportamentului expresiv 178
5.3. Problematica psihologică a relaţiei anchetator-anchetat 186
5.3.1. Contactul interpersonal în biroul de anchetă judiciară 187
5.3.2. Comunicarea non-verbală - reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate şi confruntare 191
5.3.3. Reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate şi confruntare 192
5.4. Etape şi strategii de interogare a învinuitului sau inculpatului 193
5.4.1. Etapele ascultării învinuitului sau inculpatului 193
5.4.2. Strategii de interogare a învinuitului sau inculpatului (bănuitului)23 195
Secţiunea B - Indici orientativi asupra comportamentului culpabil (certitudine şi prudenţă)
5.5. Sondarea sentimentului de vinovăţie 204
5.6. Elemente explicative privind procesele psihologice post- infracţionale (certitudine şi prudenţă) 206
5.7. Elemente de psihologie a infractorului din perspectiva tipologiilor umane (interpretarea indicilor simptomaticii labile mimica-gestica) Contracararea atitudinilor de rezistenţă la interogatoriu 208
5.8. Coordonatele psihologice ale recunoaşterii comiterii faptei. De la refuzul recunoaşterii la mărturisire 210
5.9. Aspecte psihologice privind calităţile personale ale anchetatorului 217
5.9.1. Calităţi psiho-intelectuale şi moral-afective ale anchetatorului 218
5.10. Intima convingere 224
5.11. Modele de conduită şi tipuri de anchetatori 225
Capitolul VI
SIMPTOMATICA COMPORTAMENTULUI SIMULAT
Secţiunea I - Comportamentul infracţional din perspectiva psihologică
6.1. Consideraţii de psihologie judiciară asupra vinovăţiei ca atitudine psihică şi realitate juridică 227
6.2. Matricea infracţională (culpabilizatoare). Matricea morală din perspectiva contradictorialităţii 229
6.3. Comportamentul infracţional din perspectiva reperelor sale psihologice 229
6.3.1. Dinamica secvenţelor comportamentale 229
6.3.2. Etiologia suportului psihologic (mobilul, trebuinţa, motivul, idealul, concepţia, scopul etc.) 231
6.4. Matricea morală 234
Secţiunea a II-a - Comportamentul simulat
6.5. Noţiuni şi definiţii asupra comportamentului simulat 235
6.6. Exprimarea aspectului inaparent în comportamentul simulat 236
6.7. Indicatorii verbali, motori şi fiziologici ai conduitei simulate în expresia aparentă (semnificaţia şi sensul stimulilor declanşatori de emoţie) 237
6.7.1. Indicatorii fiziologici, semnificaţia şi sensul stimulilor declanşatori de emoţie în simulare 238
6.7.2. Mijloace psihologice de detectare a tensiunii psihice cuprinse în chestionare şi teste de personalitate 239
Secţiunea a III-a - Detectarea ştiinţifică a conduitelor duplicitare (simulate-mincinoase) - utilizarea tehnicii „Lie detector” - Poligraf
6.8. Scurt istoric şi evoluţie în materie 240
6.9. Fundamentul ştiinţific al constatării stresului psihologic 242
6.10. Mijloace tehnice de examinare 248
6.11. Caracteristici care pun în evidenţă emoţia determinată de disimularea adevărului 249
6.12. Etapele examinării 253
6.13. Constatări tehnico-ştiinţifice ce se pot efectua 257
6.14. Detecţia comportamentelor simulate privită din perspectiva legislaţiei române în vigoare 266
Secţiunea a IV-a - Concluzii cu caracter practic-aplicativ 270
Capitolul VII
PSIHOLOGIA JUDECĂŢII (PSIHOLOGIA CONTRADICTORIALITĂŢII DIN PERSPECTIVA AFLĂRII ADEVĂRULUI)
Secţiunea I - Duelul judiciar
7.1. Instituţia judecăţii din perspectiva duelului judiciar 273
7.1.1. Instituţia judecăţii 273
7.1.2. Implicaţiile psihologice ale duelului judiciar 278
7.1.3. Consideraţii psihologice asupra rolului activ al judecătorului vis-à-vis de principiul contradictorialităţii în judecarea pricinii 278
7.1.4. Consideraţii psihologice asupra rolului activ al judecătorului vis-à-vis de principiul nemijlocirii în judecarea pricinii 279
7.1.5. Implicaţii psihologice privind imparţialitatea şi echilibrul pe care-l dă judecătorul aprecierii probelor 280
7.2. Problematica raportului apărare – acuzare. Psihologia acuzatorului public. Psihologia avocatului. 281
7.3. Testarea intersubiectivă, expresie a raţionamentului juridic al judecătorului 286
7.4. Prevenţiunea specială şi prevenţiunea generală ca efect al duelului judiciar 287
Secţiunea a II-a - Psihologia intimei convingeri (De la interogatoriu la luarea
hotărârii)
7.5. Intima convingere - realitate mentală, cognitiv afectivă, energizată volitiv 290
7.5.1. Definiţii. Consideraţii. 290
7.6. Evaluarea şi coroborarea probelor în procesul formării convingerii intime ca trăire psihică de nezdruncinat 292
7.6.1 Declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului 293
7.6.2. Declaraţiile părţii vătămate 294
7.6.3. Declaraţiile martorului 294
7.6.4. Înscrisurile 294
7.6.5. Înregistrările audio sau video 295
7.6.6. Fotografiile 295
7.6.7. Constatările tehnico-ştiinţifice 295
7.6.8. Constatările medico-legale 296
7.6.9 Expertizele 296
7.6.10. Mijloacele materiale de probă 296
7.7. Garanţii psihologice şi de personalitate ale intimei convingeri (Exigenţe morale, exigenţe profesionale, exigenţe legale) 297
7.8. Problematica psihologică a deliberării şi opiniei separate 297
7.8.1. Deliberarea 297
7.8.2. Opinia separată (profesionalism, curaj, echilibru psihic) 299
Secţiunea III - Psihologia magistratului (Repere psihologice, exigenţe psihointelectuale şi moral-afective)
7.9. Comentarii juridice şi socio-psihologice asupra actelor normative care reglează implicarea judecătorului ca personalitate în actul de justiţie 300
7.10. Consideraţii socio-juridice cu privire la implicaţia judecătorului în stadiul actual al societăţii româneşti 301
7.11. Exigenţe morale, juridice şi social-etice impuse de „Codul de conduită pentru persoanele răspunzătoare de aplicarea legii” 303
7.12. Profilul psiho-intelectual şi moral-afectiv al magistratului 303
7.12.1. Integritatea funcţiilor senzoriale 303
7.12.2. Gândirea 303
7.12.3. Memoria 304
7.12.4. Capacitatea înţelegerii psihologice (empatia) 304
7.12.5. Clarviziunea 305
7.12.6. Echilibrul. Toleranţa 305
7.12.7. Lipsa prejudecăţilor, a antipatiei sau simpatiei pentru justiţiabili 306
7.12.8. Buna-credinţă 306
7.13. Conotaţii psihologice asupra deliberării în pronunţarea sentinţei 307
Secţiunea IV - Avocatul - personalitate în templul justiţiei (Coordonate psihologice)
7.14. Talent şi vocaţie în arta avocatului. Comentarii asupra conceptului de talent 312
7.15. Inteligenţa în arta avocatului - Avocatul ca om de ştiinţă 314
7.16. Avocatul artist 315
7.17. Avocatul - profesionist al vocaţiei 316
7.18. Moral şi imoral pe terenul apărării 316
7.19. Personalitatea avocatului - profesionist şi strateg 317
7.20. Persuasiune - Sugestie - Transparenţă 318
7.21. Comunicarea în raporturile interpersonale (manipulare mentală) 321
7.22. Influenţarea convingerii intime. Procedee: argumentarea şi persuasiunea 322
7.23. Pledoaria. Comentarii psihologice. Talent, inspiraţie, improvizaţie 324
Capitolul VIII
EROAREA JUDICIARĂ. MECANISME PSIHOLOGICE
8.1. Punerea problemei 331
8.2. Erori judiciare - Scurt istoric 332
8.3. Problematica erorii judiciare. Problematica psihologică a intimei convingeri 335
8.4. Surse de distorsiune psihologică implicate în erorile judiciare 340
8.5. Izvoare şi surse de eroare în demersul judiciar 343
8.5.1. Motivul probaţiunii ca sursă de eroare. Expertiza criminalistică (Posibilităţi, limite, surse de eroare) 343
8.5.2. Motivul cercetării judecătoreşti ca sursă de eroare. (Instanţa vis-à-vis de
eroarea judiciară) 350
Capitolul IX
PROBLEME JURIDICE ŞI PSIHOLOGICE PRIVIND DETENŢIA PENITENCIARĂ
Secţiunea I - Făptuitorul din perspectiva mediului privativ
9.1. Noţiuni generale. Puncte de vedere şi accepţiuni asupra pedepsei prin privarea de libertate 353
9.2. Reglementări internaţionale privind tratamentul infractorilor 354
9.3. Consecinţele sociopsihologice ale privării de libertate 355
9.4. Mediul închis (închisoarea) 356
9.5. Problematica deţinutului 357
9.6. Potenţialul patogen al mediului privativ 357
9.7. Principiul deschiderii mediului privativ 358
9.8 Tratamentul diferenţiat în mediul privativ 358
9.9. Etichetarea socială 358
9.10.Paradoxul penitenciar 359
9.11. Psihologia individului care a săvârşit infracţiunea 359
9.12. Factorii implicaţi în determinarea comportamentului infractorului 359
9.13.Personalitatea infractorului 360
9.14.Caracteristici ale personalităţii şi modificările sale pe parcursul executării pedepsei cu închisoarea 361
9.15.Tipologia infractorului 361
9.16.Problematica recidivei şi factorii care influenţează recidiva 362
9.17.Personalitatea infractorului recidivist 363
9.18.Pedepse şi sancţiuni 363
9.19. Aplicarea şi executarea pedepsei închisorii 364
Secţiunea II - Fenomene psihosociologice ale mediului privativ de libertate 365
9.20. Şocul depunerii (încarcerării) 365
9.21. Percepţia deţinutului asupra pedepsei şi a mediului privativ 366
9.22. Fenomenul de prizonizare şi deprizonizare 366
9.23. Ierarhia şi statutul 367
9.24. Agresivitate şi violenţă 368
9.25. Frustrarea 368
9.26. Problema frustrare-agresiune 369
9.27. Teritorialitatea 370
9.28. Stresul 371
9.29. Violenţa colectivă 372
9.30. Panica 373
9.31. Automutilările. Refuzuri de hrană. Tatuajele 374
9.32. Tulburări psihice 375
9.33. Suicidul 376
9.34. Homosexualitatea 378
9.35. Zvonul 378
9.36. Grup. Relaţii interumane 380
Secţiunea III - Consideraţii şi interpretări juridice asupra recidivei ca instituţie de drept penal 383
9.37. Tratamentul penal al recidivei 383
9.38. Unele particularităţi psihologice ale infractorului recidivist 383
9.39. Problematica psihologică a recidivei 384
9.40. Aspecte psihologice determinante pentru delincvenţa şi recidiva minorilor 387
9.41. Deţinuţi adulţi recidivişti în închisoare 390
Secţiunea IV - Modelarea personalităţii umane în închisoare 390
9.42. Posibilităţi de diagnoză a periculozităţii unor deţinuţi 390
9.43. Educatorul în mediul penitenciar 392
9.44. Relaţia de ajutor în mediul penitenciar 394
9.45. Opiniile deţinuţilor privind mesajul educativ 396
9.46. Probleme specifice ale performanţelor şi creativităţii în munca deţinuţilor 398
Secţiunea V - Noi direcţii de cercetare 400
9.47. Noi direcţii în perfecţionarea regimului pedepselor. Sistemul probaţiunii în România 416
9.48. Scurtă prezentare a instituţiei probaţiunii 417
9.49. Probaţiunea în România 419
9.50. Activitatea practică în programele experimentale 420
9.51. Implicaţiile legislative şi administrative ale constituirii unui serviciu de probaţiune şi reabilitare socială în domeniul justiţiei penale în România 422
Capitolul X
CONDUITE DIZARMONICE DIN PERSPECTIVA EXPERTULUI PSIHOLOG ŞI A PSIHOLOGIEI JUDICIARE
10.1. Problematica simulării-disimulării 425
10.2. Problematica psihologică a conduitelor autodistructive (actul suicidar) 427
10.3. Problematica psihologică a conduitelor heteroagresive (conduite agresive) 429
10.4. Problematica psihologică a disfuncţionalităţii principalelor procese şi funcţii psihice 433
10.5. Efectele produselor psihofarmacologiei în tratamentele psihopatologice 437
10.5.1. Expertiza medico-legală psihiatrică 437
10.5.2. Influenţa personalităţii asupra actului infracţional 438
10.6. Investigaţia psihologică 440
10.6.1. Posibilităţi, limite şi obiective ale investigaţiei psihologice pe terenul psihologiei judiciare 441
10.7. Instrumentar de psihodiagnoză - testul standardizat 443
10.7.1. Metoda RORSCHACH 443
10.7.2. Testul SZONDI 444
10.7.3. Testul LUCHER 446
10.7.4. M.M.P.I. 448
10.7.5. T.A.T. 450
10.7.6. Testul ROSENZWEIG 451
10.8. Investigaţia psihologică în expertiza şi psihologia judiciară 452
10.8.1. Scop şi deziderat în expertiza psihiatrică 452
10.8.2. Consideraţii psihologice asupra problematicii discernământului 455
10.8.3. Aportul instrumental de investigaţie psihologică în expertiza psihiatrică 456
10.8.4. Examinări paraclinice în expertiza psihiatrică 457
10.8.5. Cercetări asupra potenţialului delincvent în incidenţa judiciară 458
Capitolul XI
PROBLEMATICA PSIHOLOGICĂ A ACTULUI DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
11.1. Justiţia administraţiei publice din perspectivă psihologică 461
11.1.1. Consideraţii psihologice asupra implicaţiei funcţionarului public în înfăptuirea actului de justiţie 461
11.1.2. Reglementări juridice şi psihologice privind conduita profesională a organelor de urmărire şi cercetare penală 462
11.2. Perspectiva psihologică asupra comportamentului reprezentanţilor autorităţilor de stat 465
11.2.1. Laturi structurale ale personalităţii umane 465
11.2.2. Personalitatea şi comportamentul uman 468
11.2.3. Metode utilizate în investigarea fenomenelor psihice 469
11.2.4. Comportamentul normal şi comportamentul deviant 473
11.3. Factori psihologici implicaţi în relaţia interpersonală cetăţean-funcţionar public 479
11.3.1. Timiditate. Afectivitate. Agresivitate 479
11.3.2. Determinanţi psihologici ţinând de temperament 480
11.3.3. Determinanţi psihologici ţinând de caracter 481
11.3.4. Aspecte psihologice particulare ale contactului dintre funcţionarul public şi publice (grupuri sau mulţimi) 482
11.4. Concluzii 483
CONSIDERAŢII FINALE 485
BIBLIOGRAFIE 487
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu