26/05/2022

TRATAT UNIVERSITAR DE PSIHOLOGIE JUDICIARA

Autor: Tudorel Badea Butoi
Editura Pro Universitaria
Colectia Stiinte juridice
An aparitie :2003, 2006 (
Phobos)2011 (Solaris Print), 2019
Editia a II-a revizuita si adaugita
ISBN 978-606-26-1056-2
Nr pagini : 487
Format 170 x 240
Pretul la data postarii :70 lei la Editura, 63 lei la ujmag,  63 lei la libris
Disponibilitate BCU (Ed. 2003)
pdf aici 
(Ed. 2003)
Observatie: este aparoape identica cu lucrarea PSIHOLOGIE JUDICIARA. Curs universitar, Ed Trei, 2012, , dar nu exclud ca ar putea exista actualizari in text

Descriere libris:

        Se vorbeste multe despre principiul „prezumtiei de nevinovatie”, dar nu se zaboveste suficient asupra componentei laturii subiective a infractiunii in care se obiectiveaza fundamentarea psihologica a acestei realitati.
 
        Psihologia judiciara / analiza comportamentala decripteaza in intimitatea sa demersul criptic, complex dificil parcurs de la evenimentul judiciar pana la faptul infractional probat si dedus judecatii in fata instantei. 
 
        Specialistii vor urmari in prezentul tratat intregul parcurs psihologic care confera demersului realitatile corespunzatoare adevarului juridic dovedit dincolo de orice standard al indoielii rezonabile.

        Tudorel BUTOI este profesor universitar la Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, psiholog principal clinician, psiholog criminalist şi prim expert în detecţia comportamentelor simulate (tehnica poligraf). Doctor în psihologie judiciară, licenţiat în psihologie şi drept, experienţă de peste 35 de ani ca practician în domeniul criminalisticii şi al anchetei penale.
        A publicat numeroase tratate, manuale, monografii, studii şi cercetări de specialitate în domeniul psihologiei şi ştiinţelor comportamentale, dar şi al ştiinţelor juridice, criminalisticii etc. Preşedinte al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Colegiului Psihologilor din România.

    Din lucrarile publicate: 

Criminali in serie. Psihanaliza crimei, Phobos 2003, Prouniversitaria 2019
Femei ucigase (psihanaliza crimei), Phobos 2003
Masterat. Psihologie judiciara. Victimologie. Compendiu universitar, Solaris Print 2011
Psihologie judiciara. Curs universitar, Ed. Fundatia Romania de Maine 2004,Trei 2012
Tratat universitar de psihologie judiciara, Phobos 2003, 2006, Pro Universitaria 2019
Interogatoriul. Psihologia confruntarii in procesul judiciar – ghid teoretic si practic pentru psihologi criminalisti, procurori, judecatori de instructie si politisti anchetatori, Pinguin Book 2004, Pro Universitaria 2019
Detectia comportamentelor duplicitare (simulate), Enmar 2002 (sub titlul "Psihologia interogatoriului judiciar"), Pro Universitaria 2019
Victimologie. Curs universitar. Perspectiva juridica, socio-psihologica si medico-legala asupra cuplului penal victima-agresor, Pinguin Book 2004, Pro Universitaria 2019
Victimologie si psihologie victimala (compendiu universitar), Pinguin Book 2008
Sinuciderea, subtila enigma a unui sumbru paradox, Ed St Medicale 2001, Pro Universitaria 2019
Analiza comportamentala in procesul penal. Compendiu universitar, Pro Universitaria 2014
Analiza comportamentala din perspectiva psihologiei judiciare, victimologiei si tacticii criminalistice,  Pro Universitaria 2019
Masterat interdisciplinar. Elemente de asistenta victimala. Expertiza psiho-legala. Consiliere psihologica. Medicina/Drept, Pro Universitaria 2022

        Lucrarile publicate se regasesc atat sub numele de Tudorel Butoi, cat si sub numele de Tudorel Badea ButoiTudorel Badea Butoi-SeverinTudorel Severin B. Butoi sau Tudorel Butoi-Severin, Tudorel B. Butoi-Severin

Cuprins:

În loc de prefaţă  7
Introducere 19

Capitolul I
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

1.1. Scurt istoric 23
    1.1.1. Analiza asupra evoluţiei şcolii româneşti de psihologie judiciară  23
    1.1.2. Stadiul psihologiei judiciare în plan mondial  25
1.2. Argumente privind necesitatea studiului psihologiei judiciare în contextul
problematicii dreptului  29
1.3. Exigenţele psihologiei judiciare faţă de actul de justiţie (definiţia psihologiei
judiciare)  31
1.4. Obiectul psihologiei judiciare şi conexiunile interdisciplinare  34
    1.4.1. Conexiunile psihologiei judiciare cu psihologia generală, cu psihologia
socială şi cu alte ramuri ale psihologiei  36
    1.4.2. Conexiunile psihologiei judiciare cu diferite ramuri ale ştiinţelor juridice 38

Capitolul II
ACTUL INFRACŢIONAL DIN PERSPECTIVĂ EXPLORATORIE - DEMERS 
EXEMPLIFICATIV-DEMONSTRATIV ÎN MATERIA CRIMELOR CU MOBIL SEXUAL

Secţiunea A
2.1. Actul infracţional din perspectivă exploratorie („scena crimei” - perspectiva psihologică asupra interpretării comportamentelor umane cu finalitate criminogenă - personalitatea făptuitorului şi amprenta psiho-comportamentală - „profiling crime”) - „Serial killers”  41
2.2. Componenta psihologică: motivul şi raţiunea de a ucide (perspectiva psihologiei judiciare)  44
2.3. Determinarea motivaţiei  45
2.4. Infractorii organizaţi (cei care îşi premeditează acţiunea) şi infractorii neorganizaţi (cei care nu-şi premeditează acţiunea)  45
2.5. Infracţiunea premeditată (predilect finalizată de psihopatul sexual)  46
2.6. Infracţiunea nepremeditată (predilect finalizată de psihotici)  46
2.7. Clasificări  48
2.8. Violenţa interpersonală  49
2.9. Atacul cu viol şi/sau sodomia  49
2.10. Devianţa orientată către atac  49

Secţiunea B
2.11. Crima şi criminalul în serie  50

Secţiunea C
Tehnici profiling  58

Capitolul III
PERSONALITATE - HABITAT CONJUNCTURAL - ACT INFRACŢIONAL (CUPLUL PENAL VICTIMĂ-AGRESOR)

3.1. Concepte, tipologii, particularităţi  65
3.2. Conceptul de personalitate în psihologia judiciară  69
3.3. Nucleul personalităţii criminale - trecerea la act – pragul delincvenţial (după Jean Pinatel)  72
3.4. Componentele personalităţii  73
3.5. Trăsăturile personalităţii  75
3.6. Tipuri de personalitate  75
    3.6.1. Tipologia lui C.G. Jung  76
    3.6.2. Valoarea tipologiilor  76
3.7. Personalitatea infractorului recidivist (paradoxul criminal - legea secvenţei temporale - Eysenck Mawrer)  77
3.8. Particularităţile psihologice ale diferitelor categorii de infractori  79
3.9. Cuplul penal victimă-agresor (identificarea agresorilor şi autoprotecţia victimală) 83
    3.9.1. Psihologia victimei - sursă orientativă în conturarea de versiuni, ipoteze şi cerc de bănuiţi  83
    3.9.2. Strategii preventive şi de contracarare a victimizării  85

Capitolul IV
PSIHOLOGIA MARTORULUI ŞI MĂRTURIEI (EXIGENŢELE PSIHOLOGIEI JUDICIARE DIN PERSPECTIVA PERSONALITĂŢII MARTORULUI ŞI FORŢEI PROBANTE A MĂRTURIEI)

4.1. Instituţia martorului şi a mărturiei  89
    4.1.1. Martorul şi mărturia din perspectiva principiului aflării adevărului în procesul judiciar.  89
    4.1.2. Consideraţii juridice vizând forţa probantă a mărturiei  91
    4.1.3. Consideraţii psihologice vizând martorul în demersul judiciar (jurământul de martor; comentariu psihologic)  94
4.2. Eveniment judiciar. Element testimonial. Mărturia - proces psihologic  97
    4.2.1. Recepţia senzorială a evenimentului judiciar  97
    4.2.2. Decodificarea evenimentului judiciar. Interpretare. Atribuire de sens  108
    4.2.3. Memorarea evenimentului judiciar - Stocarea informaţiei în raport cu dinamica uitării 109
    4.2.4. Redarea - reactualizarea evenimentului judiciar. Elementul testimonial  114
4.3. Perspectiva magistratului asupra aprecierii forţei probante a mărturiei  120
    4.3.1. Izvorul mărturiei din punctul de vedere al sursei  120
    4.3.2. Mărturia din perspectiva legăturii martorului cu pricina şi cu părţile în proces  122
4.4. Repere particulare vizând mărturia şi martorul  127
    4.4.1. Martorul persoană minoră. Aspecte psihologice ale etiologiei minciunii în comportamentul juvenil  127
    4.4.2. Psihologia martorului minor  128
    4.4.3. Probleme tactice cu privire la ascultarea minorilor  130
    4.4.4. Mărturia între bună şi rea-credinţă  137
        4.4.4.1. Martorul de bună-credinţă. Consecinţele disfuncţionale din perspectiva factorilor psihologici - Iluziile. Martorul în eroare. Martorul mincinos  137
        4.4.4.2. Protecţia martorilor - perspective juridice şi psihosociale  145
    4.4.5. Mărturia din perspectiva structurării caracteriale a martorului şi a mediului de provenienţă. Mentalităţi. Cutume. Obiceiuri.  149
    4.4.6 Mărturia şi concordanţa conţinuturilor  153
    4.4.7. Mărturia şi contradictorialitatea conţinuturilor  157
    4.4.8. Reguli şi procedee tactice aplicate în ascultarea martorilor. Strategii şi atitudini în identificarea şi contracararea martorului de rea-credinţă  160
    4.4.9. Raţionamente (deducţii/inducţii). Analogii. Interpretări asupra conţinutului mărturiei  165

Capitolul V
PSIHOLOGIA INTEROGATORIULUI JUDICIAR – ANCHETA (PERSONALITATEA UMANĂ ÎN RAPORTURI DE OPOZABILITATE ŞI CONFRUNTARE)

Secţiunea A
5.1. Noţiuni introductive - distincţii şi conotaţii asupra interogatoriului judiciar din
perspectiva adunării dovezilor (urmărirea penală în perspectivă psihologică)  171
5.2. Investigarea personalităţii din unghiul observaţiei comportamentului expresiv  178
5.3. Problematica psihologică a relaţiei anchetator-anchetat  186
    5.3.1. Contactul interpersonal în biroul de anchetă judiciară  187
    5.3.2. Comunicarea non-verbală - reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate şi confruntare  191
    5.3.3. Reguli tactice specifice raporturilor interpersonale de opozabilitate şi confruntare  192
5.4. Etape şi strategii de interogare a învinuitului sau inculpatului  193
    5.4.1. Etapele ascultării învinuitului sau inculpatului  193
    5.4.2. Strategii de interogare a învinuitului sau inculpatului (bănuitului)23  195

Secţiunea B - Indici orientativi asupra comportamentului culpabil (certitudine şi prudenţă)
5.5. Sondarea sentimentului de vinovăţie  204
5.6. Elemente explicative privind procesele psihologice post- infracţionale (certitudine şi prudenţă)  206
5.7. Elemente de psihologie a infractorului din perspectiva tipologiilor umane (interpretarea indicilor simptomaticii labile mimica-gestica) Contracararea atitudinilor de rezistenţă la interogatoriu  208
5.8. Coordonatele psihologice ale recunoaşterii comiterii faptei. De la refuzul recunoaşterii la mărturisire  210
5.9. Aspecte psihologice privind calităţile personale ale anchetatorului  217
    5.9.1. Calităţi psiho-intelectuale şi moral-afective ale anchetatorului  218
5.10. Intima convingere  224
5.11. Modele de conduită şi tipuri de anchetatori  225

Capitolul VI
SIMPTOMATICA COMPORTAMENTULUI SIMULAT

Secţiunea I - Comportamentul infracţional din perspectiva psihologică
6.1. Consideraţii de psihologie judiciară asupra vinovăţiei ca atitudine psihică şi realitate juridică  227
6.2. Matricea infracţională (culpabilizatoare). Matricea morală din perspectiva contradictorialităţii  229
6.3. Comportamentul infracţional din perspectiva reperelor sale psihologice  229
    6.3.1. Dinamica secvenţelor comportamentale  229
    6.3.2. Etiologia suportului psihologic (mobilul, trebuinţa, motivul, idealul, concepţia, scopul etc.)  231
6.4. Matricea morală  234

Secţiunea a II-a - Comportamentul simulat
6.5. Noţiuni şi definiţii asupra comportamentului simulat  235
6.6. Exprimarea aspectului inaparent în comportamentul simulat  236
6.7. Indicatorii verbali, motori şi fiziologici ai conduitei simulate în expresia aparentă (semnificaţia şi sensul stimulilor declanşatori de emoţie)  237
    6.7.1. Indicatorii fiziologici, semnificaţia şi sensul stimulilor declanşatori de emoţie în simulare  238
    6.7.2. Mijloace psihologice de detectare a tensiunii psihice cuprinse în chestionare şi teste de personalitate 239

Secţiunea a III-a - Detectarea ştiinţifică a conduitelor duplicitare (simulate-mincinoase) - utilizarea tehnicii „Lie detector” - Poligraf
6.8. Scurt istoric şi evoluţie în materie  240
6.9. Fundamentul ştiinţific al constatării stresului psihologic  242
6.10. Mijloace tehnice de examinare  248
6.11. Caracteristici care pun în evidenţă emoţia determinată de disimularea adevărului  249
6.12. Etapele examinării  253
6.13. Constatări tehnico-ştiinţifice ce se pot efectua  257
6.14. Detecţia comportamentelor simulate privită din perspectiva legislaţiei române în vigoare  266

Secţiunea a IV-a - Concluzii cu caracter practic-aplicativ  270

Capitolul VII
PSIHOLOGIA JUDECĂŢII (PSIHOLOGIA CONTRADICTORIALITĂŢII DIN PERSPECTIVA AFLĂRII ADEVĂRULUI)

Secţiunea I - Duelul judiciar
7.1. Instituţia judecăţii din perspectiva duelului judiciar  273
    7.1.1. Instituţia judecăţii  273
    7.1.2. Implicaţiile psihologice ale duelului judiciar  278
    7.1.3. Consideraţii psihologice asupra rolului activ al judecătorului vis-à-vis de principiul contradictorialităţii în judecarea pricinii  278
    7.1.4. Consideraţii psihologice asupra rolului activ al judecătorului vis-à-vis de principiul nemijlocirii în judecarea pricinii  279
    7.1.5. Implicaţii psihologice privind imparţialitatea şi echilibrul pe care-l dă judecătorul aprecierii probelor  280
7.2. Problematica raportului apărare – acuzare. Psihologia acuzatorului public. Psihologia avocatului.  281
7.3. Testarea intersubiectivă, expresie a raţionamentului juridic al judecătorului  286
7.4. Prevenţiunea specială şi prevenţiunea generală ca efect al duelului judiciar  287

Secţiunea a II-a - Psihologia intimei convingeri (De la interogatoriu la luarea
hotărârii)
7.5. Intima convingere - realitate mentală, cognitiv afectivă, energizată volitiv  290
    7.5.1. Definiţii. Consideraţii.  290
7.6. Evaluarea şi coroborarea probelor în procesul formării convingerii intime ca trăire psihică de nezdruncinat  292
    7.6.1 Declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului  293
    7.6.2. Declaraţiile părţii vătămate  294
    7.6.3. Declaraţiile martorului  294
    7.6.4. Înscrisurile  294
    7.6.5. Înregistrările audio sau video  295
    7.6.6. Fotografiile  295
    7.6.7. Constatările tehnico-ştiinţifice  295
    7.6.8. Constatările medico-legale  296
    7.6.9 Expertizele  296
    7.6.10. Mijloacele materiale de probă  296
7.7. Garanţii psihologice şi de personalitate ale intimei convingeri (Exigenţe morale, exigenţe profesionale, exigenţe legale) 297
7.8. Problematica psihologică a deliberării şi opiniei separate  297
    7.8.1. Deliberarea  297
    7.8.2. Opinia separată (profesionalism, curaj, echilibru psihic)  299

Secţiunea III - Psihologia magistratului (Repere psihologice, exigenţe psihointelectuale şi moral-afective)
7.9. Comentarii juridice şi socio-psihologice asupra actelor normative care reglează implicarea judecătorului ca personalitate în actul de justiţie  300
7.10. Consideraţii socio-juridice cu privire la implicaţia judecătorului în stadiul actual al societăţii româneşti  301
7.11. Exigenţe morale, juridice şi social-etice impuse de „Codul de conduită pentru persoanele răspunzătoare de aplicarea legii”  303
7.12. Profilul psiho-intelectual şi moral-afectiv al magistratului  303
    7.12.1. Integritatea funcţiilor senzoriale  303
    7.12.2. Gândirea  303
    7.12.3. Memoria  304
    7.12.4. Capacitatea înţelegerii psihologice (empatia)  304
    7.12.5. Clarviziunea  305
    7.12.6. Echilibrul. Toleranţa  305
    7.12.7. Lipsa prejudecăţilor, a antipatiei sau simpatiei pentru justiţiabili  306
    7.12.8. Buna-credinţă  306
7.13. Conotaţii psihologice asupra deliberării în pronunţarea sentinţei  307

Secţiunea IV - Avocatul - personalitate în templul justiţiei (Coordonate psihologice)
7.14. Talent şi vocaţie în arta avocatului. Comentarii asupra conceptului de talent  312
7.15. Inteligenţa în arta avocatului - Avocatul ca om de ştiinţă  314
7.16. Avocatul artist  315
7.17. Avocatul - profesionist al vocaţiei  316
7.18. Moral şi imoral pe terenul apărării  316
7.19. Personalitatea avocatului - profesionist şi strateg  317
7.20. Persuasiune - Sugestie - Transparenţă 318
7.21. Comunicarea în raporturile interpersonale (manipulare mentală)  321
7.22. Influenţarea convingerii intime. Procedee: argumentarea şi persuasiunea  322
7.23. Pledoaria. Comentarii psihologice. Talent, inspiraţie, improvizaţie  324

Capitolul VIII
EROAREA JUDICIARĂ. MECANISME PSIHOLOGICE
8.1. Punerea problemei  331
8.2. Erori judiciare - Scurt istoric  332
8.3. Problematica erorii judiciare. Problematica psihologică a intimei convingeri  335
8.4. Surse de distorsiune psihologică implicate în erorile judiciare  340
8.5. Izvoare şi surse de eroare în demersul judiciar  343
    8.5.1. Motivul probaţiunii ca sursă de eroare. Expertiza criminalistică (Posibilităţi, limite, surse de eroare)  343
    8.5.2. Motivul cercetării judecătoreşti ca sursă de eroare. (Instanţa vis-à-vis de
eroarea judiciară)  350

Capitolul IX
PROBLEME JURIDICE ŞI PSIHOLOGICE PRIVIND DETENŢIA PENITENCIARĂ

Secţiunea I - Făptuitorul din perspectiva mediului privativ
9.1. Noţiuni generale. Puncte de vedere şi accepţiuni asupra pedepsei prin privarea de libertate  353
9.2. Reglementări internaţionale privind tratamentul infractorilor  354
9.3. Consecinţele sociopsihologice ale privării de libertate  355
9.4. Mediul închis (închisoarea)  356
9.5. Problematica deţinutului  357
9.6. Potenţialul patogen al mediului privativ  357
9.7. Principiul deschiderii mediului privativ  358
9.8 Tratamentul diferenţiat în mediul privativ  358
9.9. Etichetarea socială  358
9.10.Paradoxul penitenciar  359
9.11. Psihologia individului care a săvârşit infracţiunea  359
9.12. Factorii implicaţi în determinarea comportamentului infractorului  359
9.13.Personalitatea infractorului  360
9.14.Caracteristici ale personalităţii şi modificările sale pe parcursul executării pedepsei cu închisoarea  361
9.15.Tipologia infractorului 361
9.16.Problematica recidivei şi factorii care influenţează recidiva  362
9.17.Personalitatea infractorului recidivist  363
9.18.Pedepse şi sancţiuni  363
9.19. Aplicarea şi executarea pedepsei închisorii  364

Secţiunea II - Fenomene psihosociologice ale mediului privativ de libertate  365
9.20. Şocul depunerii (încarcerării)  365
9.21. Percepţia deţinutului asupra pedepsei şi a mediului privativ  366
9.22. Fenomenul de prizonizare şi deprizonizare  366
9.23. Ierarhia şi statutul  367
9.24. Agresivitate şi violenţă  368
9.25. Frustrarea  368
9.26. Problema frustrare-agresiune  369
9.27. Teritorialitatea  370
9.28. Stresul  371
9.29. Violenţa colectivă  372
9.30. Panica  373
9.31. Automutilările. Refuzuri de hrană. Tatuajele  374
9.32. Tulburări psihice  375
9.33. Suicidul  376
9.34. Homosexualitatea  378
9.35. Zvonul  378
9.36. Grup. Relaţii interumane  380

Secţiunea III - Consideraţii şi interpretări juridice asupra recidivei ca instituţie de drept penal  383
9.37. Tratamentul penal al recidivei  383
9.38. Unele particularităţi psihologice ale infractorului recidivist  383
9.39. Problematica psihologică a recidivei  384
9.40. Aspecte psihologice determinante pentru delincvenţa şi recidiva minorilor  387
9.41. Deţinuţi adulţi recidivişti în închisoare  390

Secţiunea IV - Modelarea personalităţii umane în închisoare  390
9.42. Posibilităţi de diagnoză a periculozităţii unor deţinuţi  390
9.43. Educatorul în mediul penitenciar  392
9.44. Relaţia de ajutor în mediul penitenciar  394
9.45. Opiniile deţinuţilor privind mesajul educativ 396
9.46. Probleme specifice ale performanţelor şi creativităţii în munca deţinuţilor  398

Secţiunea V - Noi direcţii de cercetare  400
9.47. Noi direcţii în perfecţionarea regimului pedepselor. Sistemul probaţiunii în România  416
9.48. Scurtă prezentare a instituţiei probaţiunii  417
9.49. Probaţiunea în România  419
9.50. Activitatea practică în programele experimentale  420
9.51. Implicaţiile legislative şi administrative ale constituirii unui serviciu de probaţiune şi reabilitare socială în domeniul justiţiei penale în România  422

Capitolul X
CONDUITE DIZARMONICE DIN PERSPECTIVA EXPERTULUI PSIHOLOG ŞI A PSIHOLOGIEI JUDICIARE
10.1. Problematica simulării-disimulării  425
10.2. Problematica psihologică a conduitelor autodistructive (actul suicidar)  427
10.3. Problematica psihologică a conduitelor heteroagresive (conduite agresive)  429
10.4. Problematica psihologică a disfuncţionalităţii principalelor procese şi funcţii psihice  433
10.5. Efectele produselor psihofarmacologiei în tratamentele psihopatologice  437
    10.5.1. Expertiza medico-legală psihiatrică  437
    10.5.2. Influenţa personalităţii asupra actului infracţional  438
10.6. Investigaţia psihologică  440
    10.6.1. Posibilităţi, limite şi obiective ale investigaţiei psihologice pe terenul psihologiei judiciare  441
10.7. Instrumentar de psihodiagnoză - testul standardizat  443
    10.7.1. Metoda RORSCHACH  443
    10.7.2. Testul SZONDI  444
    10.7.3. Testul LUCHER  446
    10.7.4. M.M.P.I.  448
    10.7.5. T.A.T.  450
    10.7.6. Testul ROSENZWEIG  451
10.8. Investigaţia psihologică în expertiza şi psihologia judiciară  452
    10.8.1. Scop şi deziderat în expertiza psihiatrică  452
    10.8.2. Consideraţii psihologice asupra problematicii discernământului  455
    10.8.3. Aportul instrumental de investigaţie psihologică în expertiza psihiatrică  456
    10.8.4. Examinări paraclinice în expertiza psihiatrică  457
    10.8.5. Cercetări asupra potenţialului delincvent în incidenţa judiciară  458

Capitolul XI
PROBLEMATICA PSIHOLOGICĂ A ACTULUI DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
11.1. Justiţia administraţiei publice din perspectivă psihologică  461
    11.1.1. Consideraţii psihologice asupra implicaţiei funcţionarului public în înfăptuirea actului de justiţie  461
    11.1.2. Reglementări juridice şi psihologice privind conduita profesională a organelor de urmărire şi cercetare penală  462
11.2. Perspectiva psihologică asupra comportamentului reprezentanţilor autorităţilor de stat  465
    11.2.1. Laturi structurale ale personalităţii umane  465
    11.2.2. Personalitatea şi comportamentul uman  468
    11.2.3. Metode utilizate în investigarea fenomenelor psihice  469
    11.2.4. Comportamentul normal şi comportamentul deviant  473
11.3. Factori psihologici implicaţi în relaţia interpersonală cetăţean-funcţionar public   479
    11.3.1. Timiditate. Afectivitate. Agresivitate  479
    11.3.2. Determinanţi psihologici ţinând de temperament  480
    11.3.3. Determinanţi psihologici ţinând de caracter  481
    11.3.4. Aspecte psihologice particulare ale contactului dintre funcţionarul public şi publice (grupuri sau mulţimi)  482
11.4. Concluzii  483

CONSIDERAŢII FINALE  485
BIBLIOGRAFIE  487

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu