CRIMINALI IN SERIE. Psihanaliza crimei

Autor: Tudorel Severin B. Butoi

Editura Pro Universitaria

Colectia Stiinte juridice

An aparitie :2003 (Phobos), 2019

Editia a II-a
ISBN 978-606-26-1097-5
Nr pagini : 418
Format 170 x 240
Pretul la data postarii :55 lei la Editura, 44 lei la elefant, 49,50 lei la libris
Disponibilitate BCU (ed 2003)

Descriere libris:

Criminalul in serie. paianjenul setos de sange si placeri hedonist-sexuale, isi tese cu abilitate panza ademenirii, mastilor si legendei credibile, in care-si sufoca victimele. L-am urmarit in intreaga mea cariera si I-am dibuit in tenebrele ascunzatorilor intunericului. II cunosc din „purgatoriul marturisirilor". Cum isi traieste spaimele, fricile, lasitatile, cum transpira si pute...

Si mai stiu ca-n truda interogatoriilor psihanalitice, de fiecare data, inspiratia castigatoare mi-a fost soptita intuitiv prin harul DUMNEZEULUI nostru aflat acolo in inima mea...

        Tudorel BUTOI este profesor universitar la Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, psiholog principal clinician, psiholog criminalist şi prim expert în detecţia comportamentelor simulate (tehnica poligraf). Doctor în psihologie judiciară, licenţiat în psihologie şi drept, experienţă de peste 35 de ani ca practician în domeniul criminalisticii şi al anchetei penale.

        A publicat numeroase tratate, manuale, monografii, studii şi cercetări de specialitate în domeniul psihologiei şi ştiinţelor comportamentale, dar şi al ştiinţelor juridice, criminalisticii etc. Preşedinte al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Colegiului Psihologilor din România.

    Din lucrarile publicate: 

Criminali in serie. Psihanaliza crimei, Phobos 2003, Prouniversitaria 2019

Femei ucigase (psihanaliza crimei), Phobos 2003

Criminologie. Comportamente criminale, Solaris Print 2009

Masterat. Psihologie judiciara. Victimologie. Compendiu universitar, Solaris Print 2011

Psihologie judiciara. Curs universitar, Ed. Fundatia Romania de Maine 2004,Trei 2012

Tratat universitar de psihologie judiciara, Phobos 2003, 2006, Pro Universitaria 2019

Interogatoriul. Psihologia confruntarii in procesul judiciar – ghid teoretic si practic pentru psihologi criminalisti, procurori, judecatori de instructie si politisti anchetatori, Pinguin Book 2004, Pro Universitaria 2019

Detectia comportamentelor duplicitare (simulate), Enmar 2002 (sub titlul "Psihologia interogatoriului judiciar"), Pro Universitaria 2019

Victimologie. Curs universitar. Perspectiva juridica, socio-psihologica si medico-legala asupra cuplului penal victima-agresor, Pinguin Book 2004, Pro Universitaria 2019

Victimologie si psihologie victimala (compendiu universitar), Pinguin Book 2008

Sinuciderea, subtila enigma a unui sumbru paradox, Ed St Medicale 2001, Pro Universitaria 2019

Analiza comportamentala in procesul penal. Compendiu universitar, Pro Universitaria 2014

Analiza comportamentala din perspectiva psihologiei judiciare, victimologiei si tacticii criminalistice,  Pro Universitaria 2019

Masterat interdisciplinar. Elemente de asistenta victimala. Expertiza psiho-legala. Consiliere psihologica. Medicina/Drept, Pro Universitaria 2022

        Lucrarile publicate se regasesc atat sub numele de Tudorel Butoi, cat si sub numele de Tudorel Badea Butoi, Tudorel Badea Butoi-Severin, Tudorel Severin B. Butoi sau Tudorel Butoi-Severin, Tudorel B. Butoi-Severin

Cuprins:

INTRODUCERE - punct de vedere al autorului 11

ARGUMENT - OPINII ALE UNOR SPECIALIŞTI 12

PARTEA I

SECŢIUNEA I

PSIHOPATUL SEXUAL PE TERENUL CRIMINALITĂŢII  31

a) delimitări conceptuale, clarificări terminologice şi accepţiuni personale asupra realităţilor, acoperite de conceptele: psihopatie - psihopat - comportament criminal;

b) personalitatea psihopatică, din perspectiva realismului noului concept „personalitate defectă”, echivalentă unui individ disfuncţional precodificat pulsional genetic (ex. destinul criminalilor în serie,,Rîmaru”) situat între normalitate şi patologie;

c) perspectiva etiologică asupra gestului criminal (duplicitate, premeditare şi responsabilitate) în demersul finalizat de psihopatul sexual;

d) personalitatea defectă, între Kurt Schneider şi Karl Leonhard, „amprenta psihocomportamentală” - profiler - în componenta simptomatică a tipului criminal: intoleranţă la frustraţie (extraproiecţia eşecului), aberanţa stilului de viaţă, insensibilitate morală (refuzul socialului), egocentrism-narci- sism (de nuanţă paranoidă), absenţa mecanismelor frenatorii (iritabilitate, impulsivitate, raptus violent-agresiv), energizare pulsional hedonică cu exacerbarea instinctualităţii sexuale (motivaţie biociclică de tip catharsic), crima sadică - absenţa sentimentului de milă sau remuşcare;

e) psihanaliză şi sexualitate în „declicul” mecanismului „trecerii la act” - Jean Pinatel, Frantz Alexander, Hugo Staub, Michael Foucault („Anormalii” - Editura Univers, Bucureşti, 1999); detensionare şi satisfacţie din perspectiva înlăturării distructive a obstacolului, depersonalizare, manipulare etc. (crima sadică - absenţa remuşcării sau milei - aspecte noi).

SECŢIUNEA a II-a

COMPORTAMENTUL CRIMINAL DIN PERSPECTIVĂ EXPLORATORIE  51

a) Interpretarea comportamentelor umane cu finalitate criminogenă;

b) Psihocriminalistul (expert în materie criminală), vector de impact profesional în investigarea criminalităţii viitorului;

c) „Profiler” - amprenta psihocomportamentală - o provocare în câmpul faptei şi algoritm în identificarea „serial killer”-ilor;

d) Exigenţele investigării omorurilor - aportul F.B.I.-S.U.A. (Grupul de Studii Comportamentale - Vernon J. Geberth, Robert K. Ressler, Pierce Brooks):

• criminalul de tip organizat;
• criminalul de tip dezorganizat (moduri de operare, atitudini, detalii semnificative etc.);
• portretul robot al „serial killer”-ului american.

e) Afacerea „Sârcă” - tip de criminal organizat - „modus operandi” - concepţie precursoare a „profiler” - tactica psihocriminalistică română soluţionează cu peste 36 (treizecişişase) ani înaintea preocupărilor F.B.I., identificarea „serial killer” -ului după interpretarea modului de operare (în accepţiunea noastră, „amprenta psihocriminalistică).Pledoarie pentru unitatea de gândire, concepţie şi mentalitate a specialiştilor încorporaţi în riposta anti-crim, chiar dacă se regăsesc, iată, după decenii în timp şi peste oceane în spaţiu (vezi dr. Constantin Ţurai, Elemente de criminalistică şi tehnică criminală, Poliţie ştiinţifică, Bucureşti, 1947, p. 311-321).

f) Cazul „Gladiola” - dublu asasinat pe fond sexual, bizareriile câmpului faptei, antropofagie, sadism; caz tipic pentru criminalul dezorganizat (vezi Dr. Dumitru Culcea, Caz Gladiola, integral).

SECŢIUNEA a III-a

ITINERARIU PSIHO-CRIMINALISTIC ASUPRA GALERIEI DE PORTRETE A AUTORILOR DE OMORURI ÎN SERIE - „SERIAL KILLER”  86

a) Criminali în serie - cazuistică exemplificativă pentru experienţa română în materie

1. Afacerea „Vulturul” - cazul Rîmaru, tată şi fiu, confirmă integral teoria lui Cezare Lombrosso, readucând în discuţie „transmiterea ereditară pulsional genetică a precodificării criminogene”;

2. Afacerea „Pascu” - îngerul Morţii (ştrangulatorul din Bucureşti) Afacerea Pascu - epilog;

3. Afacerea „Stroe” - Călăul femeilor;

b) Labirintul crimei - crima simplă, crima multiplă (comportamente şi atitudini, ripostă poliţienească, investigaţie judiciară şi identificare ştiinţifico-tehnică, perspectiva psihologică şi tactică, probaţiunea în demersul judiciar)

1. Dublul asasinat din str. Spătarului - crima în scop de jaf; contagiunea mentală a autorilor în iniţierea, deliberarea, rezoluţiunea infracţională şi punerea în fapt a gestului criminal;

2. Coletele macabre de la podul Cotroceni - jaf cu moarte, disecare şi diseminare a cadavrului;

3. Atentat cu dinamită - gelozie de tip patologic, răzbunare, incultură, misticism, contagiune mentală de tip criminal;

4. Femeia criminală – „jurista” nu rezistă impulsului criminal; detectorul de minciuni pe punctul de a pierde bătălia (caz tipic al infractorului de tip organizat);

5. Monstrul din atelierul de pictură - viclenie, perversitate, duplicitate, premeditare, responsabilitate (joc actoricesc, simulare-disimulare din perspectiva pericolului „manipulări mentale a specialistului”).

c) Serial killer - cazuistică exemplificativă în plan mondial - predilect S.U.A.

d) Hedonismul sexual - excelent bulion de cultură şi teren favorabil criminalităţii; risc criminogen şi aberanţă în violul de tip pedofil.

e) Monştrii printre noi - cazuistică exemplificativă decăderii criminalului în algoritmul „instinctualitate - animalitate” criminalul „disfuncţional defect”, involuţie, rebut, pierderea atributelor umanului chip de om - psihic de monstru (argumente pentru repunerea în discuţie a pedepsei capitale);

1. Casa ororilor - Cloucester - Marea Britanie (Frederick şi Rosemary West);

2. Domnul „O” - „...Această creatură nu merită să trăiască...” - Ukraina (Anatoli Onuprienko);

3. Canibalul din penitenciar - „... amânarea aplicării sentinţei la moarte i-a dat prilejul să comită încă un oribil asasinat...” - Rusia (Aleksandr Maslici);

4. Monstrul pedofil - „... în spatele unui chip blând şi jovial, senin şi destul de chipeş se ascunde un monstru...” - Belgia (Marc Dutroux);

5. Robert William Pickton - „...psihopatul are pe conştiinţă 45 de femei pe care le-a mărunţit într-o maşină industrială de tocat carne şi le-a servit drept hrană zecilor de porci pe care-i creştea la ferma sa...” - Canada, Vancouver;

6. Bucătarul canibal - condamnat la 130 de ani fiindcă şi-a hrănit vecinii cu „tocană de copii” - S.U.A. (Nathaniel Bar-Jonah).

SECŢIUNEA a IV-a

PEDEAPSA CU MOARTEA (Pro şi contra pedepsei capitale) 176

a) Perspectiva psihologică

• efectul intimidant-preventiv asupra pretabililor;
• satisfacţia adusă victimelor potenţiale;
• eliminarea totală şi definitivă a agentului vulnerant;

b) Perspectiva opiniei publice

• oscilaţii ale curentelor de opinie;
• legiuitorul în faţa sondajului de opinie şi a „erorii de interpretare a fenomenului”;

c) Perspectiva înscenărilor şi a erorilor judiciare

• judecătorul din perspectiva convingerii intime (între irevocabil şi infailibil);
• efectul psihologic al aşteptării execuţiei (între disperare şi resemnare);

d) Perspectiva unor puncte de vedere şi aspecte particulare

• din perspectiva condamnatului femeie;
• din perspectiva practicilor rasiale;
• din perspectiva delincventului juvenil;
• din perspectiva condamnatului pentru infracţiuni politice sau religioase;
• perspectiva unor pedepse de înlocuire;

În loc de încheiere - lichidarea monştrilor 195

SECŢIUNEA a V-a

Itinerariu psiho-criminalistic prin galeria de portrete şi modurile de operare ale autorilor de omoruri (parte dintre ei adversari îngenunchiaţi de tehnica poligraf) 196

• serial killers - criminali în serie -
• scurt istoric, prezent şi perspectivă
• recunoaşterea internaţională a autorului
• crime multiple notorii

Tehnica poligraf în ansamblul tehnico-tactical ripostei anticrimă- debut şi actualitate - 203

RECUNOAŞTEREA INTERNAŢIONALĂ A AUTORULUI ÎN MATERIA RIPOSTEI ANTICRIMĂ 214

CRIME MULTIPLE NOTORII 223

Repere orientative din perspectiva tehnicii„profiling” în materie de criminali în serie (serial killer) 238

A - Criminal organizat (psihopatul sexual)

B - Criminal dezorganizat (psihoticul)

PARTEA a II-a

Introducere 249

COMPORTAMENTUL OMUCIDAR - PERSPECTIVĂ ETIOLOGICĂ 258

CONSTITUŢIA PSIHOPATICĂ 262

PERSPECTIVA PSIHANALITICĂ - EXPLICAŢII ASUPRA GESTULUI CRIMINAL 267

MECANISME ŞI INTERPRETĂRI PSIHANALITICE. 279

CONCEPŢIA PSIHANALITICĂ ASUPRA FENOMENELOR NEVROTICE 279

CONSIDERAŢII JURIDICE ASUPRA ABORDĂRII PSIHOLOGICE ŞI MEDICO-LEGALE A SUICIDULUI 290

CARACTERUL PSIHOLOGIC AL SINUCIDERII 308

ABORDAREA PSIHANALITICĂ A ACTULUI SUICIDAR 321

INTEROGATORIUL PSIHANALITIC (REPERE ORIENTATIV-TACTICE, EXPLICAŢII ŞI INTERPRETĂRI PSIHANALITICE)VIZAVI DE IDENTIFICAREA FĂPTUITORILOR 360

DEMERSUL PSIHANALITIC ÎN ARGUMENTAREA PATOLOGIEI JUDICIARE 378

OBSERVAŢII, INTERPRETĂRI ŞI CONCLUZII 386

ÎN LOC DE FINAL 389

Bibliografie 415