Editura Pro Universitaria
Colectia Stiinte juridice
An aparitie :2017
Editia I
ISBN 978-606-26-0860-6
Nr pagini : 213
Format 170 x 240
Pretul la data postarii : 39 lei la Editura, 35,10 lei la ujmag, 35,10 lei la libris
Descrierea editurii:
An aparitie :2017
Editia I
ISBN 978-606-26-0860-6
Nr pagini : 213
Format 170 x 240
Pretul la data postarii : 39 lei la Editura, 35,10 lei la ujmag, 35,10 lei la libris
Descrierea editurii:
Motivatia alegerii temei pentru prezenta lucrare ca fiind criminalitatea feminina se leaga de faptul ca aceasta reprezinta un fenomen complex, cu multiple particularitati, care a generat o multitudine de intrebari de-a lungul timpului, pe masura ce societatea a fost fortata sa admita rolul femeilor la realizarea vietii sociale a unei comunitati, sa le recunoasca aportul– atat pozitiv, cat si negativ – la succesiunea unor evenimente inerente existentei speciei umane. La intrebari precum: „De ce femeile comit infractiuni?”, „De ce femeile comit anumite tipuri de infractiuni cu o frecventa mai mare ori mai mica decat barbatii?”, „De ce femeile sunt sanctionate uneori mai putin aspru decat barbatii?” criminologii, psihologii si sociologii au cautat raspunsuri, cel putin incepand cu perioada secolului XIX si pana in prezent.
Din cele mai vechi timpuri, societatea a fost preocupata de misterul ce inconjoara psihicul unei femei, mecanismul din mintea acesteia, ceea ce declanseaza motivatia unei femei de a ucide ori de a comite alte infractiuni, cu un grad mai ridicat ori mai redus de periculozitate.2 Lucrarea de fata isi propune analizarea fenomenului criminalitatii feminine intr-un tablou cat mai complex, care sa cuprinda aspecte definitorii ale criminalitatii feminine, principalele teorii criminologice referitoare la criminalitatea feminina, factorii favorizanti ai fenomenului, elemente comportamentale ale femeilor-infractor, tipologia infractiunilor savarsite de femei, implicarea acestora in activitatea de criminalitate organizata, aspecte de victimologie, precum si masuri de prevenire si combatere a fenomenului.
Dualitatea victima – infractor a femeii a surescitat dintotdeauna opinii din cele mai diverse, insa astazi parca mai mult decat oricand, gasim femei in ipostaze asupra carora societatea nu stie cum sa reactioneze, femei fata de care teoriile despre ele apar ca fiind insuficiente, incapabile sa creeze un tablou fidel al cauzelor, actiunilor si scopurilor unei femei aflate intr-o stare de fapt caracterizata de ilicitul penal. Este femeia un criminal innascut? Este o inadaptata la mediul social? Un produs al traumelor din copilarie? Un pericol pentru familia sa? O victima perfecta a traficului de persoane ce se poate converti fara regrete intr-un autor al unei infractiuni din aceeasi sfera? Putem vorbi despre femei serial – killer? Dincolo de aceste intrebari, consideram ca exista raspunsuri stiintifice, la care merita sa ajungem, fara a avea pretentia de a descoperi adevarul absolut si utopic, ci doar din dorinta de a completa cat mai mult posibil, un puzzle cu piese mici si greu de potrivit.
Daca familia este celula de baza a societatii, fara indoiala femeia este nucleul acestei celule. Doar constatand acest fapt, realizam importanta necesitatii functionalitatii familiei si a femeii, ca parte importanta a acestui sistem. Spre deosebire de Evul Mediu ori perioada de inceput a secolului XIX, cand cu referire la infractorii de sex feminin aveam in vedere comiterea de fapte ca prostitutia, omuciderea sau practicarea vrajitoriei, in prezent criminalitatea feminina, ca fenomen, prezinta noi veleitati.
Tendinta de masculinizare a femeii, de interpunere a acesteia in retelele de crima organizata reprezinta un element nou, ce trebuie analizat conform importantei sale, in vederea identificarii de solutii optime pentru preventia daca nu, cel putin limitarea acestei noi laturi a fenomenului criminalitatii feminine. La stabilirea masurilor de prevenire si combatere a criminalitatii feminine, este necesar sa avem in vedere particularitatile acestui fenomen, mecanismul care sta in spatele actiunii sau inactiunii aducatoare de consecinte in sfera ilicitului penal, de care devine responsabila o femeie. Asimilarea fenomenului criminalitatii feminine la fenomenul criminalitatii, privit in totalitatea sa, apare ca fiind util doar atunci cand avem in vedere date statistice si nu cand se cauta a se identifica solutii viabile. Ca urmare a acestor observatii preliminare, vom realiza, in cadrul acestei lucrari, o radiografie a fenomenului ales, in plan evolutiv, criminologic, penal si sociologic, cu expunerea concluziilor si propunerilor noastre, in vederea imbunatatirii reglementarilor in ceea ce priveste limitarea fenomenului criminalitatii feminine si a protejarii drepturilor femeilor – victime ale criminalitatii.
Cuprins:
Introducere 11
I. Criminalitatea – manifestare a încălcării normelor juridice penale. 13
1.1. Criminalitatea. Definirea noţiunii. 13
1.2. Principalele caracteristici ale criminalităţii. 15
1.3. Fenomenul criminalităţii în România ultimilor 20 de ani. 19
1.4. Aspecte definitorii privind criminalitatea feminină. 21
1.5. Aspecte evolutive privind criminalitatea feminină. 24
1.6. Criminalitatea feminină în România. Privire evolutivă asupra diferenţelor de reglementare referitoare la femei în Codurile penale române de la 1864 şi până în prezent. 25
1.6.1. Aspecte evolutive cu privire la aplicarea şi regimul de executare a sancţiunilor penale. 25
II. Teorii criminologice privind criminalitatea feminină. 29
2.1. Privire asupra criminalităţii feminine în perioada anterioară apariţiei teoriilor care analizează fenomenul. 29
2.2. Teorii ale Criminologiei Clasice. 30
2.3. Teorii ale Criminologiei pozitiviste 32
2.4. Teorii ale Criminologiei moderne. 38
2.4.1. Teorii criminologice de orientare biologică. 38
2.4.2. Teorii criminologice de orientare psihologică. 41
2.4.3. Teorii criminologice de orientare sociologică. 44
2.5. Teorii criminologice care explică criminalitatea feminină 46
III. Tipologia femeii – infractor 52
3.1. Elemente de personalitate ale femeilor - infractor. 52
3.2. Studiu asupra femeilor infractori juvenili. 57
3.3. Analizarea unor aspecte cu privire la femeile aflate în stare de detenţie. 62
3.3.1. Studiu teoretic cu privire la femeile condamnate ori aflate în stare de detenţie. 62
3.3.2. Studiu asupra unor femei infractor din România, aflate în stare de detenţie. 66
IV. Tipologia infracţiunilor săvârşite de femei. Particularităţi ale infracţiunilor cu subiect activ şi cu subiect pasiv de sex feminin. 77
4.1. Aspecte evolutive cu privire la modalitatea de reglementare a unor fapte
penale, atunci când subiectul pasiv este de sex feminin. 77
4.2. Aspecte evolutive cu privire la modalitatea de reglementare a unor fapte penale, atunci când subiectul activ este de sex feminin. 82
4.3. Prostituţia – analiză evolutivă, de incriminare şi de drept comparat. 83
4.3.1. Infracţiunea de prostituţie - analiză evolutivă, de incriminare şi de drept comparat. 83
4.3.2. Aspecte de drept comparat privind infracţiunea de prostituţie. 86
4.3.3. Studiu statistic cu privire la prostituţie. 91
4.4. Proxenetismul - analiză evolutivă, de incriminare şi de drept comparat. 92
4.4.1. Aspecte evolutive privind proxenetismul. 92
4.4.2. Aspecte de drept comparat privind infracţiunea de proxenetism. 94
4.5. Omorul – analiză evolutivă, de incriminare şi de drept comparat. 94
4.5.1. Analiză evolutivă asupra infracţiunilor de omor. 94
4.5.2. Aspecte de drept comparat privind infracţiunea de omor. 97
4.6. Pruncuciderea (Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă) – analiză evolutivă, de incriminare şi de drept comparat. 99
4.6.1. Aspecte evolutive privind infracţiunea de pruncucidere. 99
4.6.2. Incriminarea pruncuciderii în Codul penal în vigoare - Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă. 102
4.6.3. Elemente de drept comparat privind infracţiunea de pruncucidere (Uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă). 106
V. Implicarea femeilor în criminalitatea organizată. 110
5.1. Aspecte generale privind Implicarea femeilor în criminalitatea organizată. 110
5.2. Femeia – autor şi victimă a infracţiunii de trafic de persoane 111
5.2.1. Aspecte generale privind traficul de persoane. 111
5.2.2. Definirea conceptului de "trafic de persoane” şi incriminarea acestuia. 112
5.2.3. Traficul de persoane în România. Mecanisme de funcţionare. 115
5.2.4. Factori favorizanţi ai traficului de persoane având ca victime sau autori femei118
5.3. Rolul femeii în activitatea de trafic de persoane. 121
5.3.1. Femeia ca traficant în activitatea de trafic de persoane. 121
5.3.2. Femeia ca victimă a traficului de persoane. 124
5.3.3. Date statistice privind traficul de persoane având ca victime femei. 125
5.4. Implicarea femeilor în activitatea de Terorism. 130
5.4.1. Aspecte generale privind terorismul 130
5.4.2. Rolul femeilor în terorismul sinucigaş. 131
5.4.3. Femeia terorist – tipologii, modalităţi de recrutare, efecte ale fenomenului133
VI. Femeia în Dreptul islamic. 135
6.1. Aspecte generale de drept islamic. 135
6.1.1. Legislaţia musulmană. SHARIA 136
6.1.2. Aspecte procedurale – aplicarea legii de către Qadi şi teoretizarea normelor de către Mufti. 137
6.2. Aspecte de drept subiectiv islamic. Cele mai utilizate norme de drept
civil, dreptul familiei şi drept penal. 139
6.2.1. Aspecte de Drept civil, Dreptul familiei şi Drept penal în sistemul de
drept islamic. 139
6.2.2. Persoana privită prin intermediul SHARIA 142
6.3. Condiţia femeii în Dreptul penal islamic. 143
6.3.1. Aspecte generale privind statutul femeii ca subiect al dreptului islamic. 143
6.3.2. Aspecte privind răspunderea penală a femeilor – sancţiuni. 143
6.3.3. Aspecte privind drepturile femeilor în instanţele islamice. 145
6.3.4. Femeia – victimă a sistemului legislativ islamic. Analiză statistică. 147
VII. Factori cauzatori ai criminalităţii feminine. 149
7.1. Factori bio-psihologici. 149
7.2. Factori sociali-educaţionali. 151
7.3. Factori familiali – violenţa domestică. Femeia victimă şi infractor în violenţa domestică. 154
7.3.1. Aspecte generale cu privire la violenţa domestică. 154
7.3.2. Date statistice cu privire la violenţa domestică. 155
7.3.3. Feminizarea violenţei domestice. 157
7.3.4. Disfuncţionalitatea familiei – factor favorizant al violenţei domestice. . 160
7.3.5. Reglementări juridice cu privire la violenţa domestică. 162
7.3.6. Consideraţii privind victimologia feminină 167
7.3.7. Practică judiciară privind statutul femeii ca victimă a violenţei domestic - emiterea ordinului de protecţie 169
VIII. Criminalitatea feminină şi impactul acesteia asupra ordinii publice şi siguranţei naţionale. Măsuri de prevenire şi combatere a fenomenului. 175
8.1. Definirea noţiunilor de „ordine publică” şi „siguranţă naţională”. 175
8.2. Impactul fenomenului criminalităţii feminine asupra ordinii publice şi siguranţei naţionale - date statistice relevante la nivel naţional. 177
8.3. Analizarea datelor statistice relevante privind criminalitatea feminină în plan internaţional. 180
8.4. Criminalitatea feminină – o ameninţare la adresa ordinii publice şi siguranţei naţionale. 182
8.5. Măsuri de prevenire şi combatere a fenomenului criminalităţii feminine. Aspecte generale. Direcţii de acţiune. 189
8.6. Aplicarea legislaţiei in vigoare. 189
8.7. Cooperarea instituţiilor responsabile în vederea limitării activităţii infracţionale a femeilor. 191
8.7.1. Cooperarea instituţională în plan intern. 191
8.7.2. Instituţii publice specializate în combaterea diferitelor tipuri de infracţiuni în legătură cu criminalitatea feminină. 192
8.7.3. Cooperarea instituţională în plan internaţional. 196
8.8. Crearea unor programe complexe de consiliere şi asistenţă a victimelor dar şi a femeilor care au avut calitatea de autor al unei infracţiunii, în vederea reintegrării acestora în societate 197
IX. Concluzii 199
BIBLIOGRAFIE 205
Listă Abrevieri 213
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu