Editura: Pro Universitaria
Colectia Psihologie
An aparitie : 2016
Editia I
ISBN 978-606-26-0612-1
Nr pagini : 160
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 30 lei la Editura, 22,50 lei la universjuridic
Descrierea editurii:
Dintru inceput, aducem la cunoștința cititorului ca aceasta lucrare este una de sinteza. Perspectivele din care au fost abordate subiectele tratate includ Noul Cod Penal și Vechiul Cod Penal (printr-o analogie), drept procesual penal comparat, proceduri speciale, drept execuțional penal, infracțiuni prevazute in legi speciale, investigarea fenomenului criminalitații organizate, metodica, tactica și tehnica criminalistica, psihologie criminologica, elemente de psihologie penitenciara, psihiatrie și psihopatologie clinica. Autorii au avut in vedere integrarea cunoștințelor acelor studii și formari profesionale intr-un corpus metodologico-științific in care fie magistratul, fie avocatul sau procurorul, fie studentul la psihologie, drept, sociologie, medicina sau criminologie sa poata apela cu perspicacitate, tenacitate și chiar ochi critic. Elementele supuse dezbaterii pe tema criminalitații sunt un scurt exemplu de acceptare a pluri-, inter- și transdisciplinaritații care coboara tot mai mult in spațiul juridic.
Orice magistrat are in vedere ca, pentru individualizarea calitativa a pedepsei, adesea este nevoit sa recurga la starea de „dispoziție” (regasita in coping și strategiile de coping din psihologie) in sentințarea acesteia. Ori, individualizarea calitativa a pedepselor stipuleaza tocmai un alt tip/soi de expertiza, cea psihologic-criminologica sau psiho-criminologica (diferita in forma de cea medico-legala, dar apropiata de fondul acesteia), știindu-se ca expertiza medico-legala vizeaza patologia/psihopatologia persoanei, pe cand expertiza psiho- criminologica aspectele ce țin de recidiva persoanei, chiar daca vorbim sau nu de o boala psihica implicata. Dar ce sunt strategiile de coping? Influențați de latura psihologiei și a psihopatologiei clinice, mai ales in cadrul diverselor expertize care sunt cerute și se efectueaza in planul penal și civil, am ajuns la concluzia ca cea mai buna forma de exprimare a tendinței juridicului de a se ralia și laturii calitative (umane) in actul deciziei din procesul justițional (pe langa psihologia martorului, a marturiei – mincinoase sau nu – sau al interogatoriului judiciar) se poate realiza prin apel la puterea analogiei. In psihologia clinica, psihologul clinician face adesea referire (atat in teorie cat și in practica, mai ales in redactarea raportului psihologic, cand poate direcționa și trimite la psihoterapeut persoana respectiva) la mecanismele de aparare și/sau la strategiile de coping. Sau așa ar trebui. Parerile sunt imparțite in literatura de specialitate, cel mai adesea aratandu-se ca mecanismele de aparare sunt folosite mai ales de catre terapiile psihodinamice, pe cand strategiile de coping de terapiile cognitive, comportamentale și cognitiv-comportamentale. Neintrand in profunzime aici, aratam doar ca unii specialiști din spațiul psihologiei (Jerome Blackman) afirma ca mecanismele de aparare sunt mai mult de o suta, alți autori sau cadre universitare afirmand ca exista doar un singur mecanism de aparare.
Sa revenim la intrebarea principala: cum se definesc strategiile de coping? Din perspectiva psihologiei și a psihopatologiei clinice, am ales acel punct de vedere, acea definiție de plecare in demersul nostru considerata cea mai potrivita: aceea a lui Lazarus și Folkman. Lazarus și Folkman (1984) definesc coping-ul ca ansamblul eforturilor cognitive și comportamentale destinate controlarii, reducerii sau tolerarii exigențelor interne și externe care amenința sau depașesc resursele unui individ. Chiar daca tipurile de coping sunt de mai multe feluri – centrat pe emoție (vizand reglarea tulburarii emoționale), centrat pe problema (vizand gestionarea problemei aflate in prim-planul psihic al persoanei), centrat pe evitare (vizand reducerea tensiunii emoționale prin apelarea la fuga, refuz, resemnare, evitare, impotrivire etc.) și centrat pe vigilența (vizand tot ceea ce este acțiune in viața subiectului, ca modalitate de a fi „la zi” cu tot ceea ce ii poate oferi satisfacție: cautarea informațiilor, a mijloacelor, a susținerii sociale etc.), itemii discutați in diferitele instrumente de evaluare a coping-ului pot cuprinde o serie de problematici și de strategii prin care se pot face fața problemelor (situațiilor noi/vechi fara ieșire). Dar ceea ce ne intereseaza cel mai mult este ideea conform careia coping-ul este perceput ca o trasatura stabila de personalitate/raspuns la anumite situații stresante specifice: coping-ul este studiat din ce in ce mai mult intr-o perspectiva integrativa, care ține cont deopotriva de abordarea tip „dispoziție” și de abordarea tip „context”. Prin extrapolare, avand la baza acest model și exemplu, putem afirma ca intervențiile autorilor, pe langa literatura de specialitate in domeniul dreptului citata (intr-o continua dinamica) au vizat acele „locații-cheie” juridice in care psihologia și criminologia ar trebui mult mai bine/mult fructificate pentru a) om, ca persoana și membru al unei societați cu standarde tot mai inalte și confuze, b) pentru societate, ca și colectivitate care decide, prin norme, legi, prejudecați, stigme și stereotipii, soarta unui membru al ei și c) pentru justiție, ca entitate de sine statatoare care concura, prin toți membrii ei, la asumarea unor decizii cand aplaudate, cand vehement combatute.
ALIN LES este doctor în psihologie criminologica (criminological psychology) al Universitatii din Bucuresti, pe tema fantasmelor sexuale normale si parafilice in populatia normala si la agresorii sexuali violatori. Detine studii si specializari in psihologie clinica, criminologie, drept penal, tehnica poligraf, stiintele educatiei si teologie.Este atestat de Colegiul Psihologilor din România la Comisiile de Psihologie pentru Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, specializarea „Psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf” și Psihologie Clinică, specializarea „Psihologie clinică”.
Autorul este cunoscut in plan autohton pentru construirea unicului instrument psihologic de masurare a sexualitatii bazat pe dovezi stiintifice: Chestionar de Evaluare a Fantasmelor Sexuale (CEFS). De asemenea, acesta este membru al Diviziei 39 a Asociatiei Americane de Psihologie: Societatea de Psihanaliza si Psihologie Psihanalitica.
Dintre lucrarile publicate in domeniul psihologiei criminologice, sociale, psihanalitice, comportamentale si de cuplu amintim:
Monologuri PSI despre cuplul modern. Psihologie aplicata (Paideia, 2013)
Criminologie si psihologie criminologica (Oscar Print, 2013),
Psihologie si "stiinta raului" (Presa Universitara Clujeana, 2014)
Psihologie criminologica. Individul si multimea in note, impresii si realitati subiective 2012-2013 (Oscar Print, 2014)
Psihologie criminologica. Caiet de documentare si elemente de psihodiagnostic in stiintele criminale (Pro Universitaria, 2015)
In logica stiintelor criminale (co-autor Ruxandra Rascanu) (Pro Universitaria, 2015),
Simulare versus disimulare (Paideia, 2015),
Sarcini cognitive. Caiet nepremeditat (Paideia, 2015)
Psihologie fenomenologica. Stiinta,observatie si simt comun in problematica raului (Pro Universitaria, 2016)
Psihopatologia fantasmelor sexuale (Universul Juridic, 2018),
Psihologie criminologica. Rolul psiho(pato)logiei clinice in descifrarea comportamentului criminal (Editura Universitara, 2020),
101 llibertati in vremea pandemiei. Realitati psiho-socio-comportamentale ale romanilor (Editura Universitara, 2020),
Despre minciuna (Editura Universitara, 2020),
Sexualitate, viol, personalitate. O contributie stiintifica. Breviar de psihologie si criminologie in fantasmele sexuale (Editura Universitara, 2021)
Impenitenta sociala. Neputinta de a accepta neconventionalul (Editura Universitara, 2021)
Ruxandra Rășcanu este profesor universitar emerit la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, unde predă cursuri de psihanaliză, psihosomatică și psihologie clinică. Cu o formație puternică de psiholog clinician, veghează ca această ramură a psihologiei să fie cât mai adecvat reprezentată și îmbrățișată de tinerii studenți, făcând eforturi pentru integrarea studenților în diferite zone ale activității umane (spitale, grădinițe, școli pentru persoane cu dizabilități, centre de dezintoxicare pentru persoane dependente de droguri etc.).
Alte carti ale autorului
Psihologia comportamentului deviant, Ed. Univ din Bucuresti, 1994
Psihologie aplicata, 2007
Dependenta si drog : aspecte teoretice si clinic ameliorative, 2008
In logica stiintelor criminale. Analize juridice si strategii de coping in materie penala (coautor), 2016
Destainuiri cu psihologul: de la copilarie la vârsta întelepciunii, 2017
Cuprins:
Cuvânt înainte I 14
Cuvânt înainte II 15
SECȚIUNEA 1
1/ Analiză comparativă a reglementării participației în vechiul cod penal și în noul cod penal 17
2/Urmele de spermă. tehnică criminalistică, expertiză judiciară și infracțiuni cu privire la viața sexuală 29
3/ Investigarea actelor de terorism. analiză de factură juridic-criminologică, psihologic-criminologică (psihiatrică, psihopatologică) și de tactică criminalistică 45
SECȚIUNEA 2
4/ Aspecte de drept procesual penal comparat privind procedura arestării preventive în codul penal român și în codul penal german. prevederi ale cedo în materie 61
5/ Drogurile și infracțiunile privind regimul și consumul ilicit al acestora. aspecte generale, subiecții infracțiunii, laturile subiectivă și obiectivă, cauzalitate, psihologie, psihiatrie și psihopatologie clinică 71
6/ Dependența de drog. fenomen complex psiho-social al tranziției românești 87
7/ Incidente la locul de detenție. aspecte și analize din perspectivă juridică, psihologică și psihiatrică 97
8/ Proceduri speciale privind procedura în cauzele cu minori cu comportament delincvențial. Analiză juridică și psihologică 109
SECȚIUNEA 3
9/ Spălarea banilor. analiză juridică și criminologică 123
10/ Răspunderea penală a persoanei juridice. ajutorul persoanei fizice, infracțiuni și sancțiuni ale persoanei juridice, cumul de infracțiuni „persoane fizice - persoane
juridice”, pedepse complementare 135
11/ Noua reglementare a formelor pluralității de infracțiuni în noul cod penal 145
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu