FILOSOFIA ORIENTULUI SI FIZICA MODERNA

Autor: Antonio Sandu
Editura Lumen
Colectia Dimensiuni culturale
An aparitie : 2021
Editia a III-a revizuita
Editii anterioare 2010 ed. Performantica, 2011 Lumen: Sub titlul Perspective semiologice asupra transmodernitatii
ISBN 978-973-166-270-1
Nr pagini : 350
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 44,01 lei la Editura, 44,01 lei la carturesti, lei 

Descrierea editurii:

        Transmodernitatea coexistă în acest moment cu postmodernitatea şi de aceea mulţi identifică cele două paradigme, considerându-le ca fiind o singură matrice culturală. Noi preferăm să sesizăm ca distincţie între cele două modele o tendinţă „centripetă” de focalizare în unitatea fundamentală a lumii pentru transmodernism, respectiv o tendinţă „centrifugă”, deconstructivă, specifică postmodernităţii. (Antonio Sandu)

Cuprins:

Introducere 9

PARTEA I. Transmodernitatea: premise conceptualmetodologice

CAPITOLUL 1. Repere definitorii ale limbajului-obiect  17

1.1. Rădăcini filosofico-ştiinţifice ale transmodernităţii  17

1.1.1. De la dialectica hegeliană la romantismul german  18

1.1.2. De la „cuantismul ontologic” la redescoperirea filosofiilor orientale  21

1.1.3. Paradigma transdisciplinară, o sinteză necesară  28

1.2. „Cotitura transmodernă”: o paradigmă a timpului prezent  31

CAPITOLUL 2. Ipostaze ale unei provocări metodologice  41

2.1. Ierarhii ale adevărului ştiinţific  43

2.1.1. De la nivelurile de realitate la realitatea adevăruluicorespondenţă  45

2.1.2. De la realitatea lumii la logica lumilor posibile   52

2.1.3. De la ierarhiile „Fiinţei” la categorizarea lumii  58

2.1.4. Formalismul logico-matematic versus raportarea la fenomene: dimensiune instrumentală a adevărului ştiinţific  63

2.2. De la viziunea fractalică la recuperarea semio-logică a universului: spre o metodologie novatoare   72

2.2.1. Premise epistemice ale construcţionismului fractalic 76

2.2.2. Metoda analizei construcţionist-fractalice  79

2.2.3. Revalorizarea metodei antinomiei transfigurate în cadrul modelului ontologic al construcţionismului fractalic 84

2.2.4. Fiinţă şi înţelegere sau despre cum este posibilă metafizica în transmodernitate  90

PARTEA II. Transmodernismul, între ontos şi logos. O recuperare analitică

CAPITOLUL 3. Viziuni cosmologice în filosofiile orientale 99

3.1. Modele spiritualist-revelatorii  100

3.1.1. Şivaismul din Kaşmir sau despre puterea creatoare a Cuvântului  100

3.1.2. Vedānta sau „Tat Tvam Āsī”  117

3.2. Modele naturaliste   121

3.2.1. Samkhya, o semiotică a eliberării   121

3.2.2 Budismul tibetan sau „lumea ca mandala”  130

3.3. Modele unificatoare: De la tradiţie la transmodernitate  136

3.3.1. TAO sau „Legea lui UNU”  137

3.3.2. „New-Age” sau despre actuala „revrăjire a lumii”  138

CAPITOLUL 4. Modele cosmologice ale fizicii moderne: de la relativitate la fizica cuantică  151

4.1. Modele fizice de univers  152

4.1.1. Universul, de la tridimensional la multidimensionalitate  155

4.1.2. „Găurile de vierme”, porţi în multivers  156

4.2. Modele filosofico-ştiinţifice ale universului  159

4.2.1. Modelul Substanţă – Energie – Informaţie 159

4.2.2. Informaţia, arhetip unificator: modelul „universului calculator”  162

4.2.3. Non-localitatea şi teleportarea cuantică  167

4.2.4. Istoriile alternative şi principiul antropic  169

4.3. Orizonturi onto-gnoseologice ale cosmologiei cuantice  174

4.3.1. Principii ontologice în Cosmologia Cuantică  177

4.3.1.1. Nu există nimic în afara Universului  177

4.3.1.2. Pluralitatea lumilor este dată de pluralitatea observatorilor  180

4.3.1.3. Universul este alcătuit din procese, nu din obiecte 181

4.3.1.4. Principiul echivalenţei dintre spaţiu şi informaţie  183

4.3.1.5. Principiul antropic: „omul, măsură a tuturor lucrurilor”  184

4.3.2. Principii gnoseologice în cosmologia cuantică  185

4.3.2.1. Consecinţe gnoseologice ale principiului: „Nu există nimic înafara Universului”  185

4.3.2.2. Nu putem vedea dincolo de propriul nostru orizont 187

PARTEA III. Despre (trans) limbajul integrării

CAPITOLUL 5. Metafizica cuantică - un model unificator 191

5.1. Originea şi semnificaţia termenului de „metafizică cuantică”  191

5.2. Fundamentări ale metafizicii cuantice în orizontul sistemelor filosofico-ştiinţifice contemporane  193

5.2.1. David Bohm: modelul plenitudinii holografice  194

5.2.2. Ben Goertzel: Teoria liberului arbitru în multiversul virtual 199

5.2.3. Mark Germine: modelul minţii unice 200

5.2.4. Frank Tipler: principiul antropic şi fizica nemuririi..200

5.2.5. Gnoza de la Princeton: spre un nou panteism  202

5.2.6. Richard Healey: teoria cauzalităţii cuantice  202

5.2.7. Victor Stenger: cosmologiile subiectiviste, o critică a metafizicilor cuantice  203

5.2.8. Stanislav Grof: modelul holotropic al conştiinţei......205

5.2.9. Ken Wilber: universul ca holarhie  206

5.2.10. Mihai Drăgănescu: ortofizica  208

5.2.11. Ştefan Odobleja: psihologia consonantistă  211

5.3. Metafizica cuantică: O posibilă reconstrucţie logică a discursului ontologic 213

5.3.1. Istoriile subiective ale universului şi ierarhiile realului 213

5.3.2. Resemnificarea lumilor posibile  219

5.3.3. Consideraţii asupra spaţialităţii din perspectiva metafizicii cuantice  230

5.3.4. Ipoteza lumii M  238

5.4. Provocări şi limite ale modelului metafizicii cuantice  245

CAPITOLUL 6. Reverberaţii umaniste ale modelului holistic: între ontos şi logos  257

6.1. Dimensiunea eticii afirmative  257

6.2. Dimensiuni (meta)fizice ale artei transmoderne  267

6.3. Dimensiuni pragmatice ale comunicării  282

6.3.1. Rezolvarea creativă a conflictelor 283

6.3.2. Dimensiuni ale comunicării în transmodernitate  286

6.3.3. Virtualizarea spaţiului social în transmodernitate 291

6.4. Umanismul holist-transpersonal: o nouă viziune a(supra) universului 294

Concluzii deschise  301

Bibliografie 301

DIMENSIUNI MORALE ALE CASATORIEI IN ISLAM. O cercetare istorică a eticii coranice

Autor: Virgil Nicolae
Editura Paideia
Colectia Studii şi eseuri. Etice
An aparitie : 2021
Editia I
ISBN 978-606-748-451-9
Nr pagini : 502
Format 140 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 56 lei la Editura,56 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Volumul cuprinde analiza sistematică asupra unui fenomen natural și social străvechi: căsătoria – potrivit eticii coranice.

        Pornind de la analiza comportamentului etic al societății preislamice, Virgil Nicolae prezintă în această lucrare impactul reformei aduse de Muhammad asupra societății tribale și transformările ce au urmat asupra căsătoriei.

        Cum s-a realizat trecerea de la societatea preislamică la cea islamică? Ce efecte au produs interpretările Coranului asupra căsătoriei? Iată întrebările-pilon de la care autorul pornește în cercetarea sa.

        În ceea ce privește lumea arabo-musulmană, dintotdeauna, dar cu precădere în ultimele două secole când au apărut statele naționale, a existat o eterogenitate aparte: „Musulmanii nu au astăzi aceeași viață, aceeași marjă de libertate peste tot, ci în funcție de țara în care trăiesc. Între Senegal și Kuweit, între Turcia și Pakistan, între Nigeria și Arabia Saudită, între Tunisia și Afganistan diferențele în ceea ce privește modul de viață și statutul indivizilor sunt imense”. Aceste tendințe ridică numeroase întrebări: Sunt ele reale sau profund superficiale? Respectă normele și spiritul textului revelat ori, dimpotrivă, îi sunt contrare acestuia? Toate aceste tendințe aduc un aport pozitiv societății unde sunt aplicate sau nu fac decât să o împiedice în a se dezvolta? În cazul în care nu sunt benefice, s-ar putea face ceva pentru a opri transformările și să fie alese alte direcții etc.?

Autorul

        „Într-o epocă a globalizării accelerate, căsătoria însăși, ca instituție socială, se află într-o criză pe cât de adâncă pe atât de imprevizibilă în evoluția și formele sale de manifestare. Iar, oricum, cascada de crize privește toate tradițiile, inclusiv, se înțelege, cele legate de modul de viață islamic și cele derivate din stilul de viață occidental sau est-european. În orice caz, dinamica interferențelor dintre purtătorii valorilor din aceste spații culturale se răsfrânge, întotdeauna, până la modul în care este înțeleasă și trăită ca experiență destinală a vieții căsătoria: pentru omul contemporan de oriunde și de pretutindeni” – Vasile Morar.

Cuprins:

Prefaţă. CĂSĂTORIA ÎN ISLAM: DE LA CONDIȚIONĂRI ANTROPOLOGICE, LA FUNDAMENTE RELIGIOASE SI ETICE  1

Argument  11

Partea întâi: DE LA SOCIETATEA ETEROGENĂ PREISLAMICĂ LA NORMATIVITATEA CORANICĂ  23

I. ASPECTE ALE ETICII, RELIGIEI ȘI AXIOLOGIEI SOCIETĂŢII ARABE PREISLAMICE   25

1. Aparenta ignoranță: jâhiliyya   29

1.1. Scurte clarificări exegetice  27

1.2. Jâhiliyya, instrument al luptei ideologice  29

1.3. Jâhiliyya - epoca anterioară islamului  31

2. Izvoare  34

3. Axiologia arabă tribală   37

3.1. Exemplul înaintaşilor  38

3.2. Solidaritatea şi implicaţiile sale la nivelul vieții tribale  30

3.3. Virtuţile elementare arabe   43

3.4. Locul divinului în axiologia preislamică  50

4. Aspecte ale realităţilor sociale  52

5. Căsătoria, instituţie a societăţii preislamice?   59

5.1. Capturarea ca mijloc de a contracta mariajul  63

5.2. De la răpire la contractul de mariaj 68

5.3. Nikah Al-Istibdal sau originalitatea eugenismului arab 69

5.4. Shiphar  72

5.5. Al-Makt, cutuma leviratului arab  74

5.6. Mariajul temporar: al-mut'a  79

5.7. Poliandria arabă  75

5.8. Legăturile asemănătoare prostituţiei    76

6. În loc de concluzii  78

II. REPERE ETICE ÎN DISCURSUL CORANIC 81

1. Introducere   81

2. Coranul   85

3. Aspecte ale eticii coranice   89

3.1. Obligaţia morală  95

3.2. Responsabilitatea şi răspunderea morală  98

3.3. Sancţiunea morală   105

4. Repere etice ale căsătoriei  108

III. DISPOZIŢII GENERALE ȘI INTERDICŢII  115

1. Dispoziţii generale  115

1.1. Sura IV 25    115

1.2. Sura V 5.   122

1.3. Îndemnul la mariaj: Sura XXIV. 32    130

1.4. Înfrânarea: Sura XXIV 33  136

2. Înterdicţii  140

2.1. Politeistele: Sura II. 221  141

2.2. Văduva tatălui: Sura IV 22   151

2.3. Impedimentele căsătoriei: Sura IV 23   156

2.4. Femeile măritate: Sura IV 24   170

IV. NUMĂRUL SOŢIILOR ȘI PROBLEMA MIGRAŢIEI  189

1. Poligamia: Sura IV. 3.   189

1.1. Scurte repere  189

1.2. Dificultăţi exegetice şi implicaţii hermeneulice   192

1.3. Realităţi socio-politice  210

1.4. Poligamia — doar una dintre formele căsătoriei  213

1.5. În loc de concluzii   233

2. Nedreptatea: Sura IV. 129   237

2.1. Drepturile inviolabile ale femeilor  239

2.2. Nevoia înfăptuirii dreptăţii abrogă poligamia?  245

3. Migrantele   249

3.1. Contextul general: relaţia cu necredincioşii  249

3.2. Contextul particular: relația cu femeile şi eventualitatea mariajului  259

Partea a doua: EFECTELE MARIAJULUI CONFORM ETICII CORANICE  279

V. LIBERTĂŢILE, DREPTURILE ŞI RESPONSABILITĂȚILE CREDINCIOŞILOR  281

1. Problematică   281

2. Acţiunile meritorii  283

2.1. Hasan şi Salih    285

2.2. Obligațiile rituale  289

2.3. Motivația actelor meritorii  293

2.4. Oamenii de geniu  295

3. Libertate și responsabilitate. Liber arbitru vs. determinism   298

4. Drepturile credincioşilor. Privire de ansamblu  306

4.1. Individ vs. Comunitate  307

4.2. Patru raportări la sistemul drepturilor omului   309

4.3. Aplicarea drepturilor la nivel social  325

VI. CONTRACTUL DE MARIAJ   331

1. Vârsta legală a căsătoriei  331

2. Preparativele şi implicaţiile morale ale contractului  337

3. Consimţământul  347

4. Tutorele (wali) 352

VII. ASPECTE ALE SEXUALITĂŢII ŞI DISPUTA CONJUGALĂ  357

1. Observaţii preliminare   357

2. Menstruaţia: Sura II. 222     305

2.1. Puritatea şi pierderea ei prin contaminare  365

2.2. Menstruaţia, sursă a contaminării  309

2.3. Menstruaţia în textul coranic   373

2.4. Atitudinea bărbaților şi reluarea vieţii normale   384

3. Femeile, ogorul partenerilor: Sura II. 223    394

3.1. Femeile ca ogor (harth)   395

3.2. Aşa cum vreți (anna Shi 'tum)   402

4. Relaţiile sexuale: Sura II. 187    406

4.1. Activitatea sexuală în timpul Ramadanului  413

4.2. Libas   425

4.3. Reglementări Suplimentare   432

5. Disputa conjugală și separaţia: Sura IV. 35   436

5.1. Împrejurările şi natura conflictului   437

5.2. Prezenţa mediatorilor şi limitele competenţei lor  441

Concluzii  449

Bibliografie  407

CONCEPTUL DE SINE SI PERFORMANTA SCOLARA

Autor: Versavia Curelaru
Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza
Colectia Stiintele educatiei
An aparitie : 2014
Editia I
ISBN 978-606-714-071-2
Nr pagini : 332
Format 145 x 205
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
pdf aici

Descrierea editurii:

        Lucrarea se constituie într-o sinteză a cercetărilor teoretice şi empirice care evidenţiază rolul sinelui în motivarea şi autoreglarea învăţării şcolare. A fost analizată valoarea motivaţională a dimensiunilor stabile ale sinelui (sentimentul valorii personale, competenţele percepute), în raport cu cea a unor structuri mai dinamice, cum ar fi autoeficacitatea percepută. Tema tratată în acest volum este de maximă importanţă pentru domeniul educaţional, întrucât ea oferă un fundament ştiinţific pentru aplicaţiile practice din clasă: autoreglarea eficientă a învăţării, structurarea sarcinilor şcolare, autocunoaşterea şi dezvoltarea personală, rezilienţa şcolară. Lucrarea se adresează atât studenţilor de la psihologie care au nevoie de o introducere monografică în temă, cât şi practicienilor (consilieri şcolari şi profesori diriginţi) preocupaţi de înţelegerea cauzalităţii complexe a performanţelor şcolare.

        Versavia Curelaru este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi. Domenii de competenţă: psihologia educaţiei, consiliere psihopedagogică, managementul clasei de elevi. A obţinut titlul de doctor în psihologie cu lucrarea Implicaţii ale conceptului de sine în performanţa academică. 

Cuprins:

Prefață (Marcela Rodica Luca)  11

Introducere  119

Capitolul 1. Conceptul de sine – istoric şi clarificări terminologice  25

1.1. Surse ale diversităţii conceptuale în abordarea sinelui  25

1.2. Încercări de simplificare terminologică  29

1.3. Perspective istorice în abordarea sinelui  30

1.3.1. Reflecţiile filosofilor asupra sinelui  32

1.3.2. Contribuţia lui William James la dezvoltarea teoriilor psihologice cu privire la conceptul de sine  34

1.3.3. Interacţionismul simbolic  37

1.3.4. Psihanaliza  39

1.4. Consacrarea conceptului de sine ca obiect de studiu al psihologiei  41

1.4.1. Contribuţia psihologiei umaniste la reintroducerea sinelui în câmpul psihologiei  42

1.4.2. Emergenţa cercetărilor sinelui în psihologia socială  43

Capitolul 2. Modele teoretice ale sinelui  47

2.1. Studierea sinelui în cadrul paradigmei cognitive  47

2.1.1. Modelul sinelui ca structură mnezică asociativă  48

2.1.2. Modelul sinelui ca sistem de referinţă  51

2.1.3. Modelul sinelui ca schemă 54

2.1.4. Modelul tripartit al sinelui  57

2.2. Teoria sociocognitivă a sinelui  61

2.3. Abordarea fenomenologică a sinelui  63

2.3.1. Introspecţia ca metodă de explorare a sinelui 64

2.3.2. Sinele perceput şi sinele conceput  65

2.4. Modele multidimensionale ale conceptului de sine  66

2.4.1.Aplicabilitatea modelelor multidimensionale în cercetare  66

2.4.2. Modelul cognitiv al lui Hattie  68

2.4.3. Modelul multidimensional-ierarhic al lui L’Ecuyer  70

Capitolul 3. Conceptul de sine academic  75

3.1. Modelul multidimensional-ierarhic lui Shavelson  76

3.2. Modelul multidimensional al lui Marsh  81

3.3. Dezvoltarea şi diferenţierea conceptului de sine academic  86

3.4. Modelul cadrelor de referinţă în evaluarea conceptului de sine academic  89

Capitolul 4. Autoeficacitatea percepută – structură dinamică a sinelui  95

4.1. Teoria autoeficacităţii  96

4.2. Relaţia dintre conceptul de sine şi autoeficacitatea percepută  100

4.2.1. Criterii de diferenţiere a conceptului de sine şi autoeficacităţii percepute

din perspectivă conceptuală  103

4.2.2. Criterii de diferenţiere a conceptului de sine şi autoeficacităţii percepute din

perspectivă metodologică  105

4.3. Stima de sine şi autoeficacitatea percepută 106

4.3.1. Valoare şi competenţă în autoevaluarea personală  107

4.3.2. Competenţa ca sursă a valorii personale  109

4.4. Surse ale convingerilor despre sine  111

4.4.1. Importanţa cadrelor de referinţă în dezvoltarea şi activarea convingerilor despre sine  111

4.4.2. Rolul experienţelor de succes şi eşec în dezvoltarea autoeficacităţii percepute  113

4.4.3. Rolul experienţelor vicariante în autocunoaştere  118

4.4.4. Persuasiunea ca sursă a cunoaşterii de sine  120

4.4.5. Rolul stărilor fiziologice şi emoţionale în autocunoaştere  121

4.5. Procesele prin care acţionează autoeficacitatea percepută  122

4.5.1. Procesele cognitive  122

4.5.2. Procesele motivaţionale  123

4.5.3. Procesele emoţionale  124

4.5.4. Procesele de selecţie  125

4.6. Abordarea metodologică a constructului autoeficacitate percepută  125

4.7. Impactul teoriei autoeficacităţii  127

Capitolul 5. Motivaţia şi autoreglarea învăţării din perspectiva teoriilor sinelui  131

5.1. Argumente privind valoarea motivaţională a sinelui  132

5.1.1. Argumente din partea teoreticienilor motivaţiei şcolare  132

5.1.2. Argumente din partea teoreticienilor sinelui  134

5.2. Teoriile motivaţionale cu focusare pe sine  134

5.2.1. Modelul atribuirii cauzale a succesului şi eşecului  134

5.2.2. Modelul fundamentat pe schemele de sine  144

5.2.3. Motivaţia derivată din competenţă şi autoeficacitate  153

5.3. Rolul conceptului de sine în autoreglarea performanţei  155

5.3.1. Perspectiva cognitivă asupra autoreglării  157

5.3.2. Locul sinelui în cadrul modelului cognitivist al autoreglării  159

5.3.3. Perspectiva sociocognitivă asupra autoreglării  161

Capitolul 6. Performanţa şcolară şi reprezentările acesteia la nivelul sinelui  167

6.1. Succesul şi insuccesul şcolar – indicatori obiectivi sau trăiri subiective ale performanţei şcolare  168

6.2. Factorii individuali şi contextuali ai performanţei şcolare  172

6.3. Standardele şi rolul lor în autoevaluare  176

6.3.1. Niveluri de structurare a standardelor de autoevaluare  177

6.3.2. Dinamica standardelor de autoevaluare  181

6.4. Abordarea eficienţei şcolare prin raportare la reprezentările sinelui  183

6.5. Reacţii afective şi comportamentale faţă de rezultatele şcolare  184

Capitolul 7. Direcţii de cercetare a sinelui multidimensional în domeniul psihologiei educaţiei  189

7.1. Cercetări ale conceptului de sine în domeniul educaţional  192

7.1.1. Studii de validare a conceptului de sine academic  192

7.1.2. Relaţia dintre conceptul de sine academic şi performanţa şcolară  194

7.2. Cercetări ale autoeficacităţii percepute (AEP) în domeniul educaţional  202

7.2.1. Rolul AEP în dezvoltarea competenţelor cognitive la elevi  202

7.2.2. Relaţia dintre AEP şi performanţa academică  212

7.2.3. AEP în autoreglarea învăţării  218

Capitolul 8. Cercetări privind relaţia dintre concepţiile despre sine şi performanţa şcolară în mediul educaţional românesc  223

8.1. Prezentare generală a cercetărilor  223

8.1.1. Introducere  223

8.1.2. Diferenţieri ale principalelor constructe utilizate în cercetare  224

8.1.3. Obiective şi aspecte metodologice generale  229

8.2. Stima de sine, schemele de sine şi performanţa  231

8.3. Conceptul de sine academic şi performanţa şcolară  245

8.4. Conceptul de sine academic, autoeficacitatea percepută şi performanţa  254

8.5. Stima de sine, competenţa percepută şi performanţa academică  274

8.6. Limite şi posibilităţi de dezvoltare a cercetărilor  288

Capitolul 9. Implicaţii educaţionale ale explorării şi dezvoltării conceptului de sine la elevi  291

9.1. Aplicaţii ale paradigmei sociocognitive în cercetarea performanţei şcolare  291

9.2. Concluzii privind rezultatele cercetării relaţiei dintre conceptul de sine şi performanţa şcolară  294

9.3. Un model integrator  297

9.4. Arii aplicative ale cercetărilor realizate în domeniul educaţional  300

9.4.1. Autoreglarea învăţării  300

9.4.2. Structurarea curriculum-ului şi a sarcinilor de învăţare  301

9.4.3. Intervenţie şi dezvoltare personală  302

Referinţe bibliografice  305

 

FRACTALII SI TIMPUL SOCIAL

Autor: Nicu Gavriluta
Editura Dacia
Colectia Stiinte sociale
An aparitie : 2003
Editia I
ISBN 973-35-1618-X
Nr pagini : 240
Format 145 x 205
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
pdf aici si pe scribd

Descrierea editurii:

        Cartea de faţă are la bază teza de doctorat susţinută în iulie 2002 la Universitatea „Al. I. Cuza" din Iaşi şi distinsă cu menţiunea summa cum laudae. Ea abordează o temă mai puţin explorată în literatura sociologică românească: Reprezentările moderne ale timpul social. Nu avem (încă) o tradiţie - aşa cum există în multe medii occidentale - referitoare la sociologia timpului. 

        „Timpul social nu mai este perceput, la noi și în Occident, ca o succesiune de temporalități dominante. Nu mai poți astăzi generaliza relativa dominanță a timpului muncii sau a loisir-ului ; a timpului sacru sau cuaternar. Toate acestea coexistă. Timpul social românesc are actualmente o realitate foarte mobilă, schimbătoare. Are, cu alte cuvinte, o structură fractalică. Faptul acesta ne provoacă interesul și curiozitatea științifică, orientându-ne către o perspectivă de cercetare inter-, trans- și multidisciplinară. Probabil ea va defini, ordona și articula viața social a mileniului trei.” Autorul

        Nicu Gavriluţă (n. 1963), profesor doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social‑Politice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, sociolog, antropolog şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Societăţii Sociologilor din România. Sursa: Ed. Polirom

        Dintre cartile sale:

Mentalităţi şi ritualuri magico-religioase. Studii şi eseuri de sociologie a sacrului, Polirom 1998

Culianu, jocurile minţii şi lumile multidimensionale, Polirom 2000

Imaginarul social al tranziţiei româneşti. Simboluri,fantasme, reprezentări, Dacia 2001

Hermeneutica simbolismului religios, Axis 2003

Fractalii şi timpul social, Dacia 2003

Mişcări religioase orientale. O perspectivă socio-antropologică asupra globalizării practicilor  yoga, Axis 2006, Provopress 2006

Antropologie socială și culturală, Polirom 2009

Mama proştilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene, Institutul European 2010

Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicaţii (coautor), Polirom 2010

Sociologia religiilor. Credinţe, ritualuri, ideologii , Polirom 2013

Mit, magie și manipulare politică, Institutul European 2015

Noile religii seculare. Corectitudinea politică, tehnologiile viitorului şi transumanismul, Polirom 2018

Homo Religiosus şi simulacrele realităţii , Eikon 2019

Nicu Gavriluta - Viata, un ritual initiatic. Interviuri si dialoguri culturale, Junimea 2020

Homo magicus. Camuflări, mistere, soteriologii, Ed Univ. Alexandru Ioan Cuza 2021

De ce ne plac supereroii?. Mitologia și simbolistica filmelor Marvel, Polirom 2022

Cuprins:

CUVÂNT INTRODUCTIV 9 

Capitolul I REPERE PENTRU O ANALIZĂ SOCIOLOGICĂ BINARO-FRACTALICĂ A TIMPULUI 13 

I.1. Mulțimea lui Cantor - ilustrare matematică a fracturării timpului social  13 

I.2. Ce este un fractal ? 18 

I.3. Condițiile interpretării fractalice a timpului sociai 22 

I.4. Caracteristicile unei posibile analize sociologice de tip binaro-fractalice  24

Capitolul II TIMPUL CICLIC. ASPECTE ISTORICO-SIMBOLICE Şl REPREZENTĂRI SOCIALE 32 

II.1. Diversitatea semantică a timpului 32 

II.2. Timpul social. Criterii de dominanță 33 

II.3. La început a fost... timpul ciclic 37 

II.4. Alte reprezentări ale ciclicității temporale 42 

II.4.1. Timpul ciclic al «Genezei» veterotestamentare 42 

II.4.2. Timpul ciclic - o erezie a Sfinților Părinți ? Despre ciclicitatea timpului liturgic 43 

II.4.4. Fatum-ul şi incestul - fragmente ale beatitudinii ancestrale 45 

II.4.5. Roata - simboi românesc al timpului ciclic 46 

Capitolul III TIMPUL SOCIAL MODERN. ORIGINI ISTORICE ŞI CERCETĂRI SOCIOLOGICE 49 

III.1.Exemplum- origine a timpului social modern 49 

III.2. Timpul economic medieval 50 

III.3. Orologiile şi naşterea timpului instituționalizat 51 

III.4. Aspecte ale investigațiilor sociologice privind timpul social modern  56 

Capitolul IV TIMPUL SACRU, DURATA Şl ETERNITATEA 68 

IV.1. Timpul - antecameră a eternității 68 

IV.2. Reprezentării sociale tradiționale şi moderne ale duratei 70 

IV.2.1. Despre cuantificarea duratei 71 

IV.2.2. Durata „tare", arhetipală 74 

IV.2.3. „Norocul", legea şi scriitura -„asasini" ai duratei 75 

IV.2.4. „La duree du travail" 78 

IV.2.5. Resemnificarea socială a duratei. O ilustrare prin fractalizarea cozii în comunism 79 

IV.3. Eternitatea - un timp de dincolo de timp 82 

Capitolul V REFORMELE CALENDARELOR. ÎNCERCĂRI, ARGUMENTE ŞI CONSECINłE SOCIALE 86 

V.1. Blestemul profanatorilor de calendare  86 

V.2. Calendarul-un complex fractalic parțial elucidat 87 

V.3. Timpul între ceaslov şi muncile câmpului 95 

V.4. Reforma gregoriană în România. Argumentele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române 99 

V.5. Consecințele schimbării calendarului 100 

V.5.1. Consecințele religioase 100 

V.5.2. Urmările sociale ale schimbării calendarului 101 

V.5.3. Dificultatea acomodării cu noul timp social al muncii 103 

V.5.4. Spaimele provocate de prezența «timpului străin» 103 

V.6. De la timpul transfigurat la «frica de sărbătoare» 104 

Capitolul VI SOCIETATEA MODERNĂ ŞI NOILE EI STRUCTURI TEMPORALE 106

VI.1. Modernitatea - lume a efemerității şi fragmentării 106 

VI.2. Ipostaze sociale ale modernității 108 

VI.3. Temporalitate secvențială, structurală şi «deîncapsulată»  110 

VI.4. Timpul social modern. Nivele de interpretare şi perspective teoretice de analiză 114 

VI.5. Diverse forme şi reprezentări ale timpului social 117 

VI.5.1. Timpul macrosocial 117 

VI.5.2. Timpul microsocial 119 

VI.5.3. Timpul grupurilor sociale 119 

VI.5.4. Timpul instituțiilor 120 

VI.5.5. Timpul familial 120 

Vl.5.6. Timpul muncii 123 

VI.5.7. Timpul cotidian 126 

VI.5.8. Timpul liber 128 

VI.5.9. Timpul sacru 134 

VI.5.10. Timpul cuaternar  139 

Capitolul VII TIMPUL LIBER ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1989  147 

VII.1. Preocupările şi posibilitățile de petrecerea loisir-ului  147 

VII.2. Funcțiile şi factorii determinanți ai loisir-ului românesc postdecernbrist 148

VII.3. Creşterea şi diversificarea loisir-ului 151 

VII.4. Modalități concrete de consumare a loisir-ului în România anilor '90   153

VII.4.1. Televiziunea 156 

VII.4.2. A pierde timpul - o artă pe cale de dispariție? 157 

VII.4.3. Privitul la televizor-un „sport" național la români?  160 

VII.4.4. Lectura ziarelor, revistelor şi a cărților 162 

VII.5. «Discriminarea de gen» şi week-end-ul în România anului 2000  167 

Capitolul VIII IMAGINI, SIMBOLURI ŞI REPREZENTĂRI ALE TIMPULUI SOCIAL 171 

A. STUDIU DE CAZ: IEUD, MARAMUREŞ 

VIII.1. Timpul cosmic  171 

VIII.2. Reprezentări ale trecutului, prezentului şi viitorului 174 

VIII.3. Veacul, vecii-vecilor şi eternitatea 176

VIII.4. Soarta şi destinul 178 

VIII.5. Timpul rău şi puterea sa destinală 181 

VIII.6. Sfârşitul timpului 183 

B. STUDIU DE CAZ: RĂDĂŞENI, SUCEAVA 

VIII.7. Datele generale ale cercetării 185 

VIII.8. Ce este timpul? 187 

VIII.9. începutul şi sfârşitul timpului 190 

VIII.10. „A trăi în timp"  191 

VIII.11. Trecut, prezent şi viitor 194 

VIII.12. Influența timpului asupra practicilor sociale 195 

VIII.13. „Timpul potrivit" 198 

VIII.14. Reprezentări actuale ale calendarului  199 

VIII.15. Soarta şi destinul 203 

VIII.16. Ordinea şi întâmplarea 204 

Capitolul IX IPOSTAZE SOCIALE ALE TIMPULUI POSTMODERN 206 

IX. 1. Postmodemismul şi practicile sale deconstructive 206 

IX.2. Timpul social şi „apocalipsa laică" în variantă postmodernă 207 

CONCLUZII GENERALE 211 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 217 

Indice tematic 228 

Indice de nume 231

PROGRAME DE INTERVENTIE PENTRU COPIII CU DIFICULTATI DE INVATARE

Autor: Karla Peter
Editura Didactica si Pedagogica
An aparitie : 2014
Editia I
ISBN 978-973-30-3794-1
Nr pagini : 276
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 120 lei pe okazii, 

Descriere: (fragment din cuvant inainte)

        Studiile contemporane confirma aparitia unor modificari in structura si actiunea factorilor psihologici responsabili de performanta scolara. Inadaptarea şcolară şi dificultatile pe care le întâmpină elevii în învăţare sunt datorate în proporţie foarte mare, aproximativ in două din trei cazuri, tulburărilor instrumentale şi socio-emotionale.

        Lucrarea de faţă porneşte tocmai de la această premisă încercând să demonstreze faptul că în situaţia în care funcţiile instrumentale afectate sunt corectate şi se dezvoltă normal vor duce şi la îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor cu dificultăţi de învăţare

Cuprins:

Cuvant inainte  9

Introducere  15 

CAPITOLUL I. DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE- ABORDARE INTERDISCIPLINARĂ  17

I.1. Probleme atipice în dezvoltare  17

 I.1.1. Definirea problemelor atipice de dezvoltare  17

 I.1.1.1. Conceptul de dezvoltare  17

I.2. Tulburări de dezvoltare  19

I.3. Întârzieri în dezvoltare  21

I.4. Dificultăţi de învăţare  22

 I.4.1. Învăţarea – clarificări conceptuale  22

 I.4.2. Perspective de abordare a dificultăţilor de învăţare  34

 I.4.3. Definirea tulburărilor de învăţare  39

 I.4.4. Etiologia dificultăţilor de învăţare  42

 I.4.5. Taxonomii ale dificultăţilor de învăţare  49

 I.4.5.1.Taxonomii preluate din literatura de specialitate  49

 I.4.5.2. Taxonomii proprii  54

 I.4.6. Structura componenţială a dificultăţilor de învăţare  56

 I.4.6.1. Componenta cognitivă  57

 I.4.6.2. Componenta afectivă  64

 I.4.6.3. Componenta motivaţională  68

 I.4.6.4.Componenta volitivă  69

 I.4.6.5. Componenta caracterială şi temperamentală  70

 I.4.7. Depistarea, examinarea, evaluarea şi prevenirea dificultăţilor de învăţare  70

 I.4.8. Diagnosticul diferenţial al dificultăţilor de învăţare  77

 I.4.9. Evoluţia ontogenetică a dificultăţilor de învăţare  80

 I.4.10. Intervenţia educaţională în cazul copiilor cu dificultăţi de învăţare  82

CAPITOLUL II. METODA SINDELAR - ABORDARE INTEGRATĂ A EVALUĂRII ŞI INTERVENŢIEI LA COPIII CU DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE  87

II.1. Cercetări teoretice şi experimentale ale dezvoltării cognitive  87

 II.1.1.Dezvoltarea cognitivă- aspecte generale  97

 II.1.2. Constructivismul piagetian (teoria lui Jean Piaget)  89

 II.1.3. Constructivismul social: L.S. Vîgotski  93

 II.1.4. Teoria genetic-cognitivă şi structurală – J. Bruner  93

 II.1.5.Teoria lui K. Nelson  95

 II.1.6. Teoria învăţării mediate- R. Feuerstein  96

 II.1.7. Comunalitate şi diversitate în abordările dezvoltării cognitive  98

 II.1.8. Cercetări recente referitoare la dezvoltare  99

II.2. Programul Sindelar-prezentare generală  102

 II.2.1. Scurt istoric  102

 II.2.2. Prezentarea programului  104

 II.2.2.1. Baza teoretică a metodei Sindelar - concepţia lui Affolter privitoare la dezvoltarea cognitivă  104

 II.2.2.2.Concepţia Brigittei Sindelar referitoare la dificultăţile de învăţare  107

 II.2.2.3.Tulburări instrumentale - caracterizare generală  108

 II.2.2.3.1. Principalele funcţii instrumentale  110

 II.2.3. Prezentarea probei de evaluare a funcţiilor instrumentale  113

 II.2.4. Program de corectare şi dezvoltare a funcţiilor instrumentale  122

 II.2.4.1. Precizări  122

 II.2.4.2. Componenţa programului de dezvoltare  124

 II.2.4.2.1. Exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei vizuale  124

 II.2.4.2.2. Exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei acustice  126

 II.2.4.2.3. Exerciţii pentru dezvoltarea percepţiei vizuale  128

 II.2.4.2.4. Exerciţii pentru dezvoltarea percepţiei acustice  129

 II.2.4.2.5. Exerciţii pentru dezvoltarea memoriei vizuale  131

 II.2.4.2.6. Exerciţii pentru dezvoltarea memoriei verbal acustice  132

 II.2.4.2.7. Exerciţii pentru dezvoltarea integrării intermodale (văz, auz, mişcare) 134

 II.2.4.2.8. Exerciţii pentru dezvoltarea percepţiei seriale  135

 II.2.4.2.9. Exerciţii pentru dezvoltarea motricităţii verbale  136

 II.2.4.2.10. Exerciţii pentru dezvoltarea coordonării vizuo-motorii  137

 II.2.4.2.11. Exerciţii pentru dezvoltarea orientării spaţiale  138

 II.2.4.3. Exemple de cazuri din activitatea autoarei  139

CAPITOLUL III. EXPERIMENTUL ÎNTREPRINS PE TEMA „PROGRAME DE INTERVENŢIE PENTRU COPIII CU DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE  143

III.1. Etapa constatativă  143

 III.1.1. Obiectivele etapei constatative  143

 III.1.2. Eşantionul de subiecţi al etapei constatativă  144

 III.1.3. Eşantionul de conţinut al etapei constatative  145

 III.1.4. Sistemul metodelor şi instrumentelor utilizate în etapa constatativă  146

 III.1.5. Pretestul  152

 III.1.6. Rezultate obţinute de elevi în pretest  153

 III.1.6.1. Rezultate privind dezvoltarea funcţiilor instrumentale la elevii cu dificultăţi de învăţare  153

 III.1.6.2. Rezultate privind relaţiile din cadrul grupului în care sunt integraţi elevii cu dificultăţi de învăţare  161

III.2. Etapa experimentală   177

 III.2.1. Obiectivele etapei experimentale  177

 III.2.2. Ipotezele experimentale  177

 III.2.2.1. Ipoteza generală  177

 III.2.2.2. Ipoteze secundare  178

 III.2.3. Designul experimental  179

 III.2.4. Etapele şi desfăşurarea experimentului  179

 III.2.4.1.Descrierea experimentului didactic realizat  179

 III.2.4.2. Eşantionul de conţinut  180

 III.2.4.2.1. Programul de dezvoltare al funcţiilor instrumentale 180

 III.2.4.2.2. Activitatea de consiliere întreprinsă în vederea îmbunătăţirii relaţiilor din cadrul grupului  185

 III.2.5. Administrarea posttestului  197

 III.2.6. Retestul  198

CAPITOLUL IV. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR  199

IV.1. Rezultate referitoare la dezvoltarea funcţiilor instrumentale  199

 IV.1.1. Rezultate obţinute pentru Diferenţiere / discriminare vizuală  203

 IV.1.2. Rezultate obţinute pentru Diferenţiere / discriminare verbală  206

 IV.1.3. Rezultate obţinute pentru Integrare intermodală 208

 IV.1.4. Rezultate obţinute pentru Memorie vizuală  210

 IV.1.5. Rezultate obţinute pentru Memorie verbal acustică  211

 IV.1.6. Rezultate obţinute pentru Memorie intermodală  212

 IV.1.7. Rezultate obţinute pentru Motricitate articulatorie 213

 IV.1.8. Rezultate obţinute pentru Coordonare vizuo-motorie  215

 IV.1.9. Rezultate obţinute pentru Atenţie vizuală 216

 IV.1.10. Rezultate obţinute pentru Atenţie acustică 217

 IV.1.11. Rezultate obţinute pentru Schema corporală - orientare spaţială 219

 IV.1.12. Performanţele şcolare ale elevilor în etapa posttest  220

IV.2. Rezultate referitoare la relaţiile din cadrul grupului  226

IV.3. Rezultate din etapa de retest  238

 IV.3.1. Rezultate din retest privind dezvoltarea funcţiilor instrumentale 238

 IV.3.2. Rezultate din retest referitoare la performanţele şcolare ale elevilor  248

 IV.3.3. Rezultate din retest privind relaţiile din cadrul grupului 251

CONCLUZII  255

BIBLIOGRAFIE 261

ANEXE 269

SUBLIMARE SI ARHETIP IN OPERA DE ARTA SI IN FENOMENUL RELIGIOS

Autor: Marius Romila
Editura Institutul European
Colectia Academica. Antropologie
An aparitie : 2020
Editia I
ISBN 978-606-24-0287-7
Nr pagini : 310
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 55 lei la Editura, 52,25 lei la elefant, lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Din cartea de fata poti afla multe despre sublimare si arhetip, cercetate comparativ in opera de arta si in reconstructia religioasa a lumii, autorul organizand o informatie care, bine asezata, putea sa fie ea insasi scop. Marius Romila stie cum sa lucreze cu datele de sustinere ca, totusi, acestea sa nu para a fi, in sine, nimic, poate neprejudiciind mai mult decat ocultarea (mortificarea) ei prin "multa stiinta", palymatheia care il irita pe Heraclit, ea nedand si "minte" [...].

Acad.Gheorghe Vladutescu

        [...] Cartea Sublimare si arhetip in opera de arta si in fenomenul religios isi propune sa descopere miezul metodei psihanalizei freudiene, ce consta in identificarea pulsiunilor, uneori ilicite, ce se ascund in spatele activitatilor creative din domeniul culturii. Marius Romila integreaza perspectiva deschisa de psihanaliza in cadrul mai larg al antropologiei filosofice de la inceputul secolului XX, cand, prin teoriile lui Max Scheler, Ludwig Klages, Oswald Spengler sau Otto Weininger, aceasta a propus o noua viziune asupra raportului dintre viata si spirit. In acest context, teoria lui Freud este mai aproape de viziunea scheleriana, vazuta ca o forma de convertire, de transfer al vietii in spirit, fara ca prin aceasta operatie vitalul sa fie anihilat, asa cum se contura acest raport in textele lui Ludwig Klages sau mai ales in cele ale lui Oswald Spengler, precum in cartea Declinul Occidentului [...]. Marius Dumitrescu

        Marius Romila este absolvent al Facultatii de Filosofie din cadrul Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi, doctor in filosofie din anul 2018. A beneficiat de o bursa de studiu la Universite de Bourgogne, Dijon, Franta, fapt ce i-a permis accesul la importante resurse bibliografice pe domeniul de interes: antropologia filosofica si psihanaliza. Este si Membru al Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania.

Cuprins:

Cuvant inainte (Acad. Gheorghe Vladutescu) 9

Introducere 11

CAPITOLUL I. CONCEPTELE PSIHOLOGIEI ABISALE DIN PERSPECTIVA FILOSOFIEI 15

I.1. Înainte de psihanaliză - de la androginul platonic la celălalt tărâm 15

I.1.1. Precursori ai psihologiei abisale 15

I.1.2. O privire critică asupra psihanalizei freudiene: Lucian Blaga 24

I.1.3. Influențele apariției psihanalizei asupra filosofiei 27

I.2. Conceptul de inconştient la Sigmund Freud şi la Carl Gustav Jung 28

I.2.1. Sigmund Freud: pulsiunile și inconștientul personal 28

I.2.2. Arhetipurile și inconștientul colectiv în concepția lui Carl Gustav Jung  30

I.2.3. Rolul elementelor inconștientului în actul de creație - proces de sublimare sau devoalare a arhetipurilor? 32

I.2.3.1. Sublimarea freudiană  32

I.2.3.1.1. Procesul terapeutic în Gradiva 32

I.2.3.1.2. Inversarea simbolului în Motivul alegerii casetei 39

I.2.3.2. Fenomenul spiritului în artă din perspectiva lui Carl Gustav Jung 40

I.3. Supraeul la Sigmund Freud 45

I.3.1. Prințul egiptean 45

I.3.2. Moise ca simbol al supra-eului freudian 51

I.3.3. Moise al lui Michelangelo: o perspectivă freudiană 54

I.4. Arhetipul sinelui la Carl Gustav Jung  57

I.4.1. Simbolurile jungiene ale sinelui: Cristos și Mandala 57 

I.4.2. Influențe filosofice determinante în construirea conceptului de arhetip al sinelui 64

I.4.3. Deschiderea spre filosofie a teoriei arhetipurilor 66

CAPITOLUL II. PERSPECTIVE ANTROPOLOGICE ASUPRA RAPORTULUI DINTRE THANATOS-UL FREUDIAN ȘI SACRU

II.1. Violența, pulsiune pură 67

II.1.1. Originea conceptului de Thanatos la Sigmund Freud 67

II.1.2. Comportamentul agresiv – element înnăscut sau dobândit? 72

II.1.3. Caracteristici definitorii ale violenței umane 76

II.2. Canibalism - violența supremă 83

II.2.1. Primele consemnări ale canibalismului în Europa 83

II.2.2. Prânzul ritualic din perspectiva lui Manuel Moros Peña 87

II.2.3. Canibalismul războinicilor și fenomenul psychokiller – două limite extreme ale agresivității 94

II.3. Țapul ispășitor ca formă a pulsiunii thanatice 96

II.3.1. Mecanismul victimar, al țapului ispășitor 96

II.3.2. Rolul Satanei în mimetism 110

II.3.3. Înfrângerea suferită de Satana 112

CAPITOLUL III. PERSPECTIVE ANTROPOLOGICE ASUPRA SIMBOLULUI ARHETIPAL UMBRA - CÂTEVA REPERE DIN ISTORIA FRĂMÂNTATĂ A PERCEPȚIEI IMAGINII DESPRE DIAVOL 115

III.1. Diavolul înainte de Iisus, în vremea Sa și în secolele prigoanei creștinilor 115

III.1.1. Diavolul înainte de Iisus 116

III.1.2. Ispitirile Mântuitorului 121

III.1.3. Diavolul în vremea prigoanei și a primelor secole de creștinism 125

III.2. Sfântul Augustin - despre divinația demonilor 128

III.3. Diavolul la anul 1000 - cristalizarea noțiunii teologice de Satana (secolele XII – XV)  133

III.3.1. Milenarism și sosirea lui Antichrist 133

III.3.2. Raoul Glaber și prima descriere concretă a demonului  136

III.3.3. Satana i se arată Sfântului Bernard, Abate de Clairvaux  138

III.3.4. Bernard de Clairvaux și Ordinul Cavalerilor Templieri 141

III.3.5. Sectele cathară, albigendă și valdeză invadează Europa 145

III.3.6. Catedralele gotice – semne ale puterii și măreției Bisericii Catolice 149

III.3.7 Amour courtois și izgonirea din Biserică 153

III.4. Răbufnirea lui Satan în istorie (secolele XV – XVII) 156 

III.4.1. Frica populară și cea cultă 156

III.4.2. 1348, 1453, 1484, 1492 sau 1517- care an a reprezentat cu adevărat anul Diavolului? 159

III.4.2.1. Epidemia de ciumă de la 1348 160

III.4.2.2. Căderea Constantinopolelui sub asaltul turcilor: 1453   161

III.4.2.3. Descoperirea Lumii Noi și a Bastionului Satanei: 1492  162

III.4.2.4. Reforma și Contrareforma: 1517   163

III.4.2.5. Schimbarea unui eon: 1484  166

III.4.3. Amplificarea pulsiunilor violente în mentalul colectiv 169

III.4.3.1. Pogromurile antiiudaice ale Evului Mediu 169

III.4.3.2. Răspunsul evreilor la prigoana creștină  171

III.4.3.3. Gilles de Rais, de la admirația regelui la moartea pe rug 174

III.4.3.4. Diavolul în mânăstiri 176

III.4.3.5. Femeia, reprezentant al lui Satan pe pământ 178

III.4.3.6. Execuțiile publice ale vrăjitoarelor 181

III.5. Moartea lui Satana și învierea sa 186

III.5.1. Câteva repere privind problema răului 186

III.5.1.1. Răul ca lipsă a binelui: Sfinții Augustin și Toma d'Aquino 186

III.5.1.2. Primele victorii ale rațiunii 188

III.5.1.2.1. René Descartes și condamnarea la ieșirea din istorie a demonului 188

III.5.1.2.2. Încercarea de mediere a raţiunii cu credinţa - răul metafizic sau cum poate fi Diavolul alungat 190

III.5.2. Metamorfoza lui Satana 193

III.5.2.1. Aventura Prințului tenebrelor în Franța: de la Diavolul șchiop la Demonul îndrăgostit 194

III.5.2.2. Viziunea Diavolului interior 197

III.5.3. Perspectiva psihanalizei asupra Diavolului 198

III.5.3.1. Diavolul ca substitut patern la Sigmund Freud 199

III.5.3.2. Arhetipul umbra și materializarea răului 202

III.5.3.3. Antichristul Apocalipsei în viziunea lui Carl Gustav Jung 205

III.5.4. Câteva crochiuri ale Diavolului în opera de artă 207

CAPITOLUL IV. MITUL LUI FAUST - MEFISTOFEL ȘI ARHETIPUL UMBRA

IV.1. Magister Johann Faustus - adevăratul Doctor 213

IV.2. Un aventurier de geniu - Christopher Kit Marlowe 214

IV.3. Marele Faust creator - Johann Wolfgang von Goethe 218 

IV.4. Meșterul Twardowski sau Faustul polonez 229

IV.5. Epilog la mitul lui Faust - Maestrul și Margareta 233

CAPITOLUL V. ARHETIPUL TRECERII IN PERSPECTIVA TEORIEI INCONSTIENTULUI COLECTIV 239

V.1. Definirea conceptului 239

V.2. Micul Prinţ și redescoperirea sinelui 240

V.2.1. Cine a fost de fapt Antoine de Saint-Exupéry? 240

V.2.2. O perspectivă psihanalitică asupra poveștii 241

V.2.2.1. Regresia – sau cum a apărut ideea poveștii? 243

V.2.2.2. Simboluri arhetipale identificate în Micul Prinț 244

V.3. Frumusețea divinității în opera lui Dante Alighieri 248

V.3.1. Viața lui Dante - influența și limbajul secret al Fedeli d'Amore 248

V.3.2. Pulsiuni și simboluri arhetipale în Divina Commedia 254

V.3.2.1. Principiile freudiene în opera lui Dante 254

V.3.2.2. Prezența simbolurilor arhetipale 260

V.3.3. Frumusețea divinității și frumusețea Beatricei 263

V.4. Mitul lui Ahasverus - simbol al arhetipului trecerii 266

Cuvant de incheiere (prof. univ. dr. Marius Dumitrescu) 277

Bibliografie  283

Anexa nr. 1 - Termeni si definitii ale unor concepte utilizate  289

Anexa nr. 2 - Fotografii de referinta pentru operele analizate 293