Editura Polirom
Colectia In afata colectiilor
An aparitie : 2018
Editia I
ISBN 978-973-46-7203-5
Nr pagini : 224
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf aici
Trăim într-o lume în care religiozitatea capătă valenţe nemaiîntîlnite de cînd valul secularizării a cuprins Occidentul şi se răspîndeşte la nivel global. În volumul său, Nicu Gavriluţă analizează ruptura dintre religiile tradiţionale şi noile religii seculare, care tind să se generalizeze şi să aducă schimbări majore în viaţa noastră. Internetul, finanţele, noua mass-media, corectitudinea politică, transumanismul sau postumanismul aduc modificări radicale în politică, în societate şi în mediile universitare, creînd noi religii, cu zei încă necunoscuţi. Dar este oare aceasta direcţia pe care ne-o dorim? Noile religii seculare ridică unele întrebări privind calea pe care am decis să o urmăm şi încearcă să aducă lumină în privinţa lucrurilor pozitive sau negative care ne-ar putea aştepta la capătul drumului.
„Am scris această carte cu profunda convingere, inspirată de scrierile lui Mircea Eliade, că negativitatea secularizării şi crizele aferente pot fi învinse dacă decriptăm convingător miturile, simbolurile şi motivele religioase camuflate în ideologii subversive, filosofii excentrice şi tehnologii provocatoare. Am interpretat astfel trei dintre religiile seculare actuale: corectitudinea politică, noile tehnologii şi transumanismul. Acest act eliadesc de hermeneutică creatoare continuă să fie reconfortant, stimulativ şi chiar soteriologic pentru fiecare dintre noi, într-un plan mai subtil al existenţei noastre.” (Nicu Gavriluţă)
Fragment din carte, pag 91
"2. Şcoala de la Frankfurt - prima instituţionalizare a corectitudinii politice
În general, exegeţii sunt de acord cu ideea că apariţia CP ca ipostază culturală a neomarxismului ţine de activitatea unui grup redutabil de intelectuali neomarxişti, care, în 1923, au înfiinţat în Germania Institutul pentru Studii Sociale. Acesta va fi cunoscut ulterior sub numele de Şcoala de la Frankfurt. La dorinţa sponsorului şi părintelui acestui institut, Felix Weil, el trebuia să se numească Institutul pentru Marxism. Din motive de prudenţă politică şi diplomatică, intelectualii marxişti ai acelui timp au renunţat la acest nume care lega direct, fără echivoc, marxismul de cercetările sociale din Germania primei jumătăţi a secolului XX.
Corifeii acestei şcoli ideologice - Institutul pentru Studii Sociale din Frankfurt - au fost Herbert Marcuse, Erich Fromm, Wilhelm Reich, Theodor Adorno etc. Ultimul, în celebra sa carte Personalitatea autoritară, atrăgea atenţia publicului larg cultivat asupra pericolului producerii unui nou Holocaust pe pământ american. Această mare nenorocire ar putea fi consecinţa autorităţii distructive a creştinismului, capitalismului, familiei tradiţionale etc. Prin urmare, una dintre soluţii ar fi distrugerea personalităţii autoritare, cea îndelung promovată de marile religii monoteiste. Exponentul ei era bărbatul alb, creştin şi heterosexual. Scopul final ar fi transcenderea masculinităţii şi a feminităţii spre un tip general, vag definit, de umanitate a viitorului. Numai aceste noi generaţii vor fi în măsură „să accepte schimbarea socială„. Această carte a lui Theodor Adorno - Personalitatea autoritară - a devenit, peste timp, o „Biblie" a CP de astăzi."
Nicu Gavriluţă (n. 1963), profesor doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social‑Politice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, sociolog, antropolog şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Societăţii Sociologilor din România. Sursa: Ed. Polirom
Dintre cartile sale:
Mentalităţi şi ritualuri magico-religioase. Studii şi eseuri de sociologie a sacrului, Polirom 1998
Culianu, jocurile minţii şi lumile multidimensionale, Polirom 2000
Imaginarul social al tranziţiei româneşti. Simboluri,fantasme, reprezentări, Dacia 2001
Hermeneutica simbolismului religios, Axis 2003
Fractalii şi timpul social, Dacia 2003
Mişcări religioase orientale. O perspectivă socio-antropologică asupra globalizării practicilor yoga, Axis 2006, Provopress 2006
Antropologie socială și culturală, Polirom 2009
Mama proştilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene, Institutul European 2010
Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicaţii (coautor), Polirom 2010
Sociologia religiilor. Credinţe, ritualuri, ideologii , Polirom 2013
Mit, magie și manipulare politică, Institutul European 2015
Noile religii seculare. Corectitudinea politică, tehnologiile viitorului şi transumanismul, Polirom 2018
Homo Religiosus şi simulacrele realităţii , Eikon 2019
Nicu Gavriluta - Viata, un ritual initiatic. Interviuri si dialoguri culturale, Junimea 2020
Homo magicus. Camuflări, mistere, soteriologii, Ed Univ. Alexandru Ioan Cuza 2021
De ce ne plac supereroii?. Mitologia și simbolistica filmelor Marvel, Polirom 2022
Cuprins:
Introducere. O alta perspectiva epistemológica asupra religiilor seculare 9
CAPITOLUL I. Secularizare si postsecularizare in Europa si SUA
1. Preambul 15
2. Modernitatea europeaná a adus secularizarea 18
3. SUA nu confirma obligativitatea secularizárii in modernitate 20
4. Europa seculará - un caz excepcional 23
5. Criza catolicismului si a protestantismului in Europa 24
6. Laicitatea francezá 29
7. Douá solutii europene de impunere a secularizárii - sistemul educacional si intelectualii 31
8. Neintegrarea bisericilor lócale in contextul industrializárii
9. Ateism cotidian si secularizare recenta in Europa 37
10. Frecventarea Bisericii in Europa 41
11. Penticostalismul in SUA 45
12. (Tele)evanghelistii americani 49
13. Iluminismul american 51
14. Creditul religios transferabil 52
15. Banii - simbol al relatiei dintre religie si identitate nationalá 53
16. Libertatea de a crede in Constitutia americana 55
17. Imigrantii sporesc viata religioasá americana 56
18. Religia si faliile verticale din societatea americana 58
19. Frecventarea Bisericii in SUA 59
20. Teza modernitátilor multiple/alternative 63
21. Viitorul Europei va fi unul postsecular ? 66
22. Secularizarea - o incununare paradoxalá a crestinismului? 72
CAP ITOLUL II. Corectitudinea política - o nouá religie seculará
1. Ce este corectitudinea política? 75
2. Scoala de la Frankfurt - prima institutionalizare a corectitudinii politice 91
3. Corectitudinea politicá eclipseazá realitatea prin eufemisme lingvistice 96
4. Corectitudinea politicá in cinematografíe 102
5. Corectitudinea politicá in universitátile americane 106
6. Corectitudinea politicá este selectiv anticrestiná 109
7. Alte exemple de corectitudine politicá 114
8. Eterna fascinatie a religiilor politice 121
9. De ce este corectitudinea politicá o nouá religie seculará? 124
CAPITOLUL III. Sacralizarea noilor tehnologii
1. New media - Dumnezeul lumii moderne? 135
2. Internetul - obiect al unei devotiuni religioase 136
3. Church of Kopimism - Biserica Copy-Paste 142
4. Biserica Google 145
5. Way of the Future - o religie pe pilot automat 152
CAPITOLUL IV. Transumanismul - cultul secular al lui Homo deus
1. Ce este transumanismul? 159
2. Era neoumanitátii. Ce ne asteaptá in viitor? 167
3. Mitologii camúflate in transumanism 175
4. Pericolele transumanismului 180
5. Cine vor fi noii zei ai viitorului postuman? 187
6. Mintea-stup sau noile inteligente sociale 188
7. Societatea matrice 188
8. Desacralizarea nemuririi in transumanism 191
9. In transumanism, Dumnezeu devine noul deus otiosus 194
Epilog. De ce am scris Noile religii seculare? 199
Bibliografie .207
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu