PSIHOCARDIOLOGIE

Autor: Ioan Bradu Iamandescu, Crina Julieta Sinescu
Editura All
An aparitie : 2015
Editia I
ISBN 978-606-587-367-4
Nr pagini : 364
Format 165 x 235
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Pretul la data postarii : 45 lei la psihoshop, 49,90 lei la portokal,
previzualizare google books

Descrierea editurii:

        Cartea de fata se adreseaza psihologilor clinicieni si corpului medical – in special cardiologilor, internistilor si medicilor de familie – dar si publicului larg, care cuprinde un mare numar de blonavi cardiaci, inclusiv aceia „in devenire“, ce ar putea beneficia de cunostintele desprinse din paginile cartii spre a preveni sau incetini instalarea unei boli cardiace. Psihocardiologia constituie o aparitie editoriala inedita in literatura medicala si psihologica romaneasca, evidentiind o relatie legitima si plina de aplicatii practice intre cele doua specialitati. Asocierea reusita intre doua personalitati – profesorii Ioan-Bradu Iamandescu si Crina Julieta Sinescu de la Umf „Carol Davila“, Bucuresti – a facut posibila realizarea acestei lucrari de mare amploare care abordeaza domeniul psihocardiologiei. Prezenta binecunoscuta in cardiologia din tara noastra, prof. dr. Crina Julieta Sinescu a dovedit deplina intelegere pentru problematica psihocardiologiei, incurajand si participand la realizarea unor cercetari referitoare la etiopatogenia psihosomatica a hipertensiunii arteriale si a bolii cardiace ischemice, desfasurate in clinica pe care o conduce la spitalul „Bagdasar-Arseni“. A oferit numeroase sugestii rezultate din observatia clinica psihologilor cu care a elaborat in comun cateva capitole ale acestei carti.

        Ioan-Bradu Iamandescu (1942-2018) a fost medic, psiholog şi profesor universitar. În lucrările ştiinţifice din domeniul psihologiei medicale, porneşte de la opinia conform căreia omul bolnav este de cele mai multe ori un individ normal din punct de vedere psihic, cu probleme existenţiale de suprafaţă, nu abisale, iar - deşi psihologia medicală aspiră la umanizarea actului medical. A fost fondator şi Preşedinte al Societăţii Române de Psihosomatică Aplicată si a ajutat la introducerea în ţara noastră a prezentării utilităţii terapeutice a muzicoterapiei

        Dintre cartile sale:

Stresul psihic si bolile interne, All 1993

Elemente de psihosomatica generala si aplicata, Infomedica 1999

Psihologie medicala, vol. 1. Psihologia sanatatii, Infomedica 2005

Psihologia medicala, Vol 2. Psihosomatica generala si aplicata, Infomedica 2008

Muzicoterapia receptiva, Infomedica 2004, Grafoart 2021

Psihocardiologie, All 2015

Comportament si sanatate, Amaltea 2006

Cuprins:

AUTORI  5  

PREFAȚĂ  17

CAPITOLUL 1. PREMISE TEORETICE  21

1. Prevenția, ca strategie a eficienței în cardiologie  21  

Gheorghe Manole

2. Statutul social al cardiacului – punct de plecare în edificarea psihocardiologiei 33

Ioan-Bradu Iamandescu, Crina Julieta Sinescu

2.1. Caractere generale  33

2.2. Elemente de statut social al cardiacului  35

3. Încadrarea psihocardiologiei în domeniile de interferență ale medicinei cu științele psihosociale  36  

Ioan-Bradu Iamandescu

3.1.  Scurt isoric  36

3.2. Medicina comportamentală – cadru de definiție  39

4. Psihocardiologia – cadru noțional și domeniu de preocupări  40

Crina Julieta Sinescu, Ioan-Bradu Iamandescu

4.1. Considerații semantice  40

4.2. Domeniul de preocupări  41

CAPITOLUL 2. ROLUL FACTORILOR PSIHOSOCIALI ÎN CADRUL ETIOLOGIEI PLURIFACTORIALE A BOLILOR CARDIOVASCULARE  45

I. Interrelații bidirecționale între factorii psihosociali și bolile cardiovasculare  45  

Ioan-Bradu Iamandescu

A. Tulburările psihosomatice cardiovasculare induse de stresul psihic (SP)  46

1. Modalități de inserție a SP în patogeneza BCV  46

2. Mecanisme generale demonstrate sau posibile privind relația dintre SP și bolile cardiovasculare  47

3. Gradul de reversibilitate a tulburărilor psihosomatice cardiovasculare  50

B. Răsunetul psihosocial al tulburărilor aparatului cardiovascular  50    

Ioan-Bradu Iamandescu, Anca Frunză

1. Tulburările neurologice  51

2. Tulburări somatopsihice inductoare de distress la bolnavii cu afecțiuni cardiovasculare  51

3. Impactul psihic negativ al stării de bolnav cardiac  52

II. Argumente epidemiologice și experimentale privind implicațiile stresului psihic în etiopatogeneza bolilor cardiovasculare  54  

Ioan-Bradu Iamandescu

III. Factori de risc pentru bolile cardiovasculare  56

A. Factori de risc generali  56    

Ioan-Bradu Iamandescu, Crina Julieta Sinescu

1.  Stresul psihic (evaluare succintă a rolului în patogeneza BCV)  56

2. Studiul Alameda County (tratare sumară)  57

3. Comportamente de risc pentru sănătate  58     

Lavinia Hogea

3.1. Consumul de alcool  59

3.2. Consumul de tutun  59

3.3. Comportamentul alimentar  59

3.4. Activitatea fizică scăzută  60

3.5. Activitatea fizică excesivă  61

3.6. Somnul redus 61

B. Factori psihocomportamentali de risc specifici pentru BCV  64

1.  Tipul comportamental A (Type A Behavior Pattern)  64

Ioan-Bradu Iamandescu, Crina Julieta Sinescu, Alexandru Chițu, Lavinia Hogea

1.1.  Aprecieri generale  64

1.2.  Cele 4 dimensiuni ale tipului comportamental A  66

1.3. Caracteristici comportamentale  66

1.4. Tipul A poate fi identificat la mai multe niveluri   66

1.5. Trăsături esențiale conform criteriilor DCPR (diagnostic criteria for psychosomatic research)  67

1.6. Existența subiecților cu tipul A în alte boli : boli dermatologice, cancer, boli de nutriție, chiar în populația sănătoasă (13).  67

1.7.  Controverse referitoare la tipul A  68

2. Tipul comportamental D (Type D Personality)  68

Ioan-Bradu Iamandescu, Anca Frunză

3. Ostilitate, agresivitate și interiorizarea furiei. Izolarea socială  69

Alexandru Chițu, Lavinia Hogea

3.1. Ostilitatea  69

3.2. Agresivitatea  69

3.3. Mânia/Furia (Anger)  70

3.4. Furia interiorizată (Anger-in)  70

3.5. Ruminația supărării  71

3.6. Proiectul de consiliere pentru prevenirea bolii coronariene (RCPP)  72

4. Izolarea socială  73

5. Chestionare pentru determinarea agresivității, a ostilității și a furiei  73

CAPITOLUL 3. STRESUL PSIHIC (I)  77

PARTEA I. DOMENIU DE DEFINIȚIE  77

Ioan-Bradu Iamandescu

A. Sfera noțională  77

1.  Circumstanțe generale de apariție ale stresului psihic (SP)  77

2. Distress, eustress și well being  79

2.1. Distress-ul  79

2.2. Eustress-ul (stresul pozitiv, benefic sau stimulant)  80

2.3. Eustress versus conceptul „Psychological Well-being“ (PWB)  83

2.3.1. Caractere generale  84

2.3.2. Dimensiunile psihologice ale PWB  84

2.3.3. Corelații cu variabile psihosociale și biologice  85

B. Modificări psihologice și somatice produse de stres  85

1.  Tulburări psihice și somatice reversibile în stres  85

2. Tulburări psihice patologice determinate de stresul psihic  87

3. Diferențierea tulburărilor psihice pasagere induse de stres și de tulburările psihice stabile/persistente de natură psihiatrică  87

4. Tulburări și boli psihosomatice – expresia afectării viscerale de către distress  88

C. Agenții stresori psihogeni (AS)  89

1.  Caractere generale  89

2. Premise psihosociale de proliferare a SP (5)  90

3. Scale de evaluare a intensității stresului psihic  91

4. Termenii cu valoare de clase de stresori (cu valabilitate generală)  92

D. Strategii de coping în SP  92

PARTEA A II-A. MECANISME PROTECTOARE ANTIDISTRES ȘI DE RISC PENTRU APARIȚIA STRESULUI  96

A. Protecția față de stres (reziliența)  96

1.  Conceptul de reziliență  96

1.1.  Factorii genetici   97

1.2. Factori psihologici (enumerare)  97

1.3. Realizarea echilibrului între nivelul de aspirații (NA) și nivelul de posibilități (NP)  97

1.4. Factori sociali („interiorizați“ în cursul vieții)  98

1.5.  Nevoi psihologice fundamentale (Linton) (45) satisfăcute  98

1.6. Capacitatea și posibilitatea de utilizare adecvată a suportului social  98

2. Mecanisme de apărare (defensive, „abwehr“)  99

2.1. Caractere generale  99

2.2. Clasificare (Vaillant) (46)  99

2.2.1. Mecanisme de apărare mature  99

2.2.2. Mecanisme de apărare nevrotice  99

3. Autoevaluarea pozitivă a resurselor personale – trăsături imunogene de personalitate  100

3.1. Optimismul  100

3.2. Rezistența (robustețea)  100

3.3. Locul de control intern (LCI)   100

3.4. Autoeficacitatea (Bandura) (53)  101

3.5. Simțul coerenței (Sense of coherence)  101

3.6. Humorul  101

4. Conduite sanogenice generale  101

4.1. Conduite pro-eustres  101

4.2. Conduite sanogenice  102

CAPITOLUL 4. STRESUL PSIHIC (II)  107

B. Vulnerabilitatea la stres  107

Ioan-Bradu Iamandescu

1.  Factorii psihologici  108

1.1.  Considerații generale  108

1.2. Introversia  108

1.3. Neuroticismul  109

1.4. Rigiditatea psihică  109

1.5. Toleranța la frustrare  109

1.6. Ostilitatea, agresivitatea, interiorizarea furiei 109

1.7.  Iritabilitatea („dispoziție iritabilă“, „nervozitate“)  110

1.8. Epuizarea (exhaustion)  111

1.9. Demoralizarea  113

Ioana Cioca

1.10.  Alexitimia și alexisomia  115

Ioana Cioca

1.11.  Anxietatea față de sănătate (Health anxiety)  118     

Ioana Cioca

1.12.  Tulburări afective frecvente, expresia distress-ului cu implicare majoră în patologia CV  118

2. Trăsături psihocomportamentale dezadaptative în interacțiunea socială (tipuri comportamentale)  121    

Ioan-Bradu Iamandescu

2.1. Tipul A (v. cap. Cardiopatia ischemică coronariană)  121

2.2. Tipul D (v. cap. Cardiopatia ischemică coronariană)  121

2.3. Tipul psihocomportamental C  121

3. Factorii sociali și profesionali – generatori de distress  122    

Ioan-Bradu Iamandescu

3.1. Aprecieri generale asupra factorilor de risc socioprofesionali  122

3.2.  Mediul profesional ca sursă majoră de distress contemporan  125

3.3.  Șomajul  125

C. Supraîncărcarea allostatică - etapă facultativ premorbidă  126

CAPITOLUL 5. ASPECTELE PSIHIATRICE ÎN BOLILE CARDIOVASCULARE  129

I.  Anxietatea în bolile cardiovasculare 129

Ioana Cioca

1.  Introducere  129

2. Clasificarea tulburărilor de anxietate și legătura lor cu bolile cardiovasculare  130

3. Diagnosticul diferențial între atacul de panicăși atacul de cord 130

4. Efectele anxietății asupra inimii  132

5. Relația bidirecțională dintre anxietate și bolile cardiovasculare  132

5.1. Anxietatea crește riscul bolilor cardiovasculare  133

5.2. Bolile cardiovasculare cresc riscul dezvoltării unei tulburări anxioase 135

6. Tratamentul anxietății la pacienții cardiaci  137

7. Concluzii  138

II. Depresia și formele sale de manifestare în BCV  141 

Liliana Neagu

1.  Definiție și clasificare  141

2. Bazele neurologice ale comportamentului depresiv  143

3. Examinarea bolnavului cu depresie  144

4. Depresia în bolile somatice  145

5. Depresia în bolile cardiovasculare  145

III. Psihofarmacologie în cardiologie  148

Alexandra Ioana Mihailescu, Valentin Petre Matei

1.  Aspectele farmacocinetice importante pentru medicul cardiolog  149

2. Aspectele farmacodinamice importante pentru medicul cardiolog  150

3. Interacțiunile medicamentoase  151

4. Aspecte practice legate de utilizarea agenților psihotropi în cardiologie  152

4.1. Antidepresivele  152

4.2. Antipsihoticele  153

4.3. Benzodiazepinele  153

4.4.  Ortotimizantele  154

4.5. Litiul  155

CAPITOLUL 6. COMPORTAMENTUL CARDIACULUI ÎN CADRUL BOLII   167

1.  Aspecte de ordin general  167  

Ioan Bradu Iamandescu

2. Calitatea vieții bolnavilor cardiovasculari  169  Liliana Neagu

3. Complianța terapeutică în bolile cardiovasculare  174

Crina Julieta Sinescu, Ioana Cioca

Introducere  174

Definiții și termeni  174

A. Factori centrați pe pacient  176

1.  Factori demografici  176

2. Factori psihologici  178

3. Alți factori care țin de pacient  179

B. Factori legați de terapie  180

C. Factori legați de boală 181

D. Factori asociați cu medicul și sistemul de sănătate  182

E. Factorii sociali și economici  183

4. Relațiile interpersonale și suportul social  189

Liliana Neagu

A. Diferențele de gen cu privire la ajutorul social  190

B. Dominanța socială  190

C. Inhibarea socială  191

D. Implicațiile poziției terapeutului  192

5. Psihoterapia pentru îmbunătățirea funcționării interpersonale  193

Liliana Neagu

A. Terapia de grup : suport și autoajutor  194

B. Terapia de cuplu  195

1. Terapia rațional-emotivă pentru cupluri  195

2. Funcționarea sexuală  196

C. Strategii pentru lucrul cu pacienții dominanți  197

CAPITOLUL 7. RELAȚIA INTERPERSONALĂ MEDIC CARDIOLOG– PACIENT CARDIAC 199

I.  Statutul socioprofesional al medicului cardiolog  199

Anisia Popa

1.  Statutul social al medicului cardiolog  199

2. Profesia de medic cardiolog 200

3. Stresul profesional  201

4. Sindromul burn-out  201

II. Relația medic-pacient  203  

Liliana Veronica Diaconescu

1.  Elemente de statut și rol social ale medicului și pacientului 203

2. Tipuri de relații medic-pacient  204

3. Comunicarea medic-pacient  206

4. Aspecte importante în relația medic-pacient  207

III. Relația medic-pacient cardiac  210

Crina Julieta Sinescu, Liliana Veronica Diaconescu

1.  Particularități psihocomportamentale ale pacienților cu boli cardiovasculare  210

2. Impactul în plan psihic  211

3. Particularități ale medicului cu specialitatea cardiologie  214

IV. Abordarea psihologică a bolnavului cardiac  221

Ioan-Bradu Iamandescu

1.  Principii generale de abordare psihosomatică a bolnavilor cardiovasculari  221

2.  Privire de ansamblu asupra obiectivelor actuale ale psihocardiologiei implicate în reabilitarea bolnavilor cardiovasculari  223

CAPITOLUL 8. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE APLICATE ÎN BOALA CARDIOVASCULARĂ (I)  227

I.  Principii de conduită antidistress – preambul la aplicarea psihoterapiei  227

Ioan-Bradu iamandescu

1.  Premise noționale  227

2. Premise de ordin practic  228

2.1. Asigurarea unei „nișe ecologice“ generatoare de confort psihic  230

2.2. Formarea și/sau dezvoltarea unei gândiri pozitive  230

2.3. Religia ca armă antidistress și sursă de eustress  231

2.4. Umorul ca remediu antidistress și sursă de eustress  231

2.5. Muzica – element antidistress și sursă de eustress-uri majore și repetate  232

A. Modalități practice de conduită antidistress  234

1.  Conduite proeustress  234

2. Conduite sanogenice  234

3. Conduite vizând creșterea eficienței filtrelor antistres  235

B. Programe de gestionare a stresului și conduite antidistress conjuncturale  237

1.  Programul Birkenbihl  237

1.1.  Descărcarea tensiunii emoționale negative  237

1.2.  Relaxare și meditație  238

1.3.  Limitarea distress-ului  238

1.4.  Producerea de eustress-uri  239

2. Programul New Start  239

3. Conduitele antidistress situaționale  240

4. Program de coexistență cu distressul cauzat de boli severe sau incurabile  242

5. Programe antidistress la vârstnici  242

II. Modalități de coping pentru adaptarea psihologică la statutul de boală cardiovasculară  245

Alina Tănase

1.  Adaptarea psihologică  245

2. Teorii privind coping-ul – trecere în revistă  246

2.1. Paradigma stres-coping – copingul din perspectivătranzacțională   246

2.2. Teoriile procesării cognitive  247

2.3. Teoria stilurilor de coping  247

3. Implicațiile copingului asupra stării de sănătate și managementul riscului de boală  247

3.1. Adaptarea la boala cronică  248

3.2. Adaptarea la boala cardiacă cronică  249

Concluzii  253

CAPITOLUL 9. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE APLICATE ÎN BOALA CARDIOVASCULARĂ (II)  257

III. Psihoterapia suportivă versus alte forme de psihoterapie în bolile cardiovasculare  257 

Andreea-Corina Ropoteanu, Anisia Popa

A. Psihoterapia suportivă. Domeniu de definiție   257

B. Tipuri de abordări psihoterapeutice  259

1.  Abordările psihoterapeutice utilizate  259

2. Tehnicile de relaxare  260

3. Psihoterapia prin artă – muzicoterapia  260

IV. Tehnici de relaxare și hipnoterapie în bolile cardiovasculare  261 

Andreea–Corina Ropoteanu, Daniela–Ancuța Juncu

1. Stresul psihic și bolile cardiovasculare  261

2. Relaxare și hipnoterapie în bolile cardiovasculare  264

2.1. Tehnici de relaxare  264

2.1.1. Tehnici de relaxare mai frecvent utilizate  265

2.1.2. Tehnici de relaxare mai puțin uzuale  266

3. Hipnoterapia la pacienții cu afecțiuni cardiovasculare  268

V. Terapia cognitiv comportamentala  272  

Irina Holdevici

1.  Psihoterapia cognitiv-comportamentală în depresii  272

2. Strategiile terapiei cognitiv-comportamentale (4)  273

3. Identificarea gândurilor negative automate (5)  274

4. Testarea (verificarea) gândurilor negative automate  274

5. Identificarea și adresarea de provocări convingerilor negative  275

CAPITOLUL 10. ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE APLICATE ÎN BOALA CARDIOVASCULARĂ (III)  277

VI.  Psihodrama   277

Diana Iamandescu, Crinela Turcu

1.  Introducere  277

2. Mic dicționar de psihodramă  279

3. Principalele tehnici psihodramatice  281

3.1. Inversiunea de rol  281

3.2. Dublul  281

3.3. Oglinda  281

3.4. Solilocviul   282

3.5. Concretizarea  282

3.6. Atomul social  282

4. Momentele unei sesiuni psihodramatice  283

4.1. Încălzirea  283

4.2. Lucrul cu protagonistul  284

4.3. Participarea auditoriului  285

5. Beneficii și modalități de utilizare a psihodramei  285

5.1. Beneficii ale psihodramei ca metodă de terapie  285

5.2. Domenii de aplicabilitate a metodei psihodramatice  286

6. Aplicații ale psihodramei în domeniul medical  286

6.1. Folosirea psihodramei ca instrument de investigare și clarificare a simptomelor psihosomatice 286

6.2. Psihodrama – metoda de supervizare și intervizare pentru medici  288

6.3. Cum poate fi folosită psihodrama în clinicile și spitalele românești ?   289

VII.  Abordarea experiențială a bolnavului cardiac izolat social. Studiu de caz  290

Aurelia Moraru

1.  Introducere  290

2. Boli de comunicare  291

3. Psihoigiena  292

4. Psihoprofilaxia mintală  292

5. Psihoterapia experiențială  292

6. Studiu de caz Amalia  293

VIII.  Abordarea psihoterapeutică a depresiei în bolile cardiovasculare  296

Liliana Neagu

1.  Terapia interpersonală 297

2. Terapia cognitiv-comportamentală  299

3. Terapia conjugală  301

4. Psihoterapia psihodinamică  301

5. Ruminația  302

IX.  Strategii de intervenție psihologică pentru reducerea stresului ocupațional la bolnavii cardiovasculari din mediul organizațional  303

Maria Ionescu

1. Stresul ocupațional  304

2. Cercetare personală asupra bolnavilor cardiovasculari  305

CAPITOLUL 11. PRINCIPALELE SINDROAME ȘI BOLI CARDIOVASCULARE PSIHOSOMATICE (1)  309

I.  Tulburări și sindroame funcționale psihosomatice cardiovasculare  309

A. Tulburări funcționale cardiovasculare psihogene  309

Ioan-Bradu Iamandescu, Andreea Corina Ropoteanu

1.  Tulburări de ritm induse psihogen  309

2. Tulburările de conducere induse de SP  311

3. Dureri precordiale, retrosternale sau cu un alt sediu toracic  311

4. Dispneea „cardiacă“ în cursul SP  312

5. Variații ale tensiunii arteriale  312

6. Modificări vasomotorii în diverse teritorii, apărute sub efectul SP  313

7. ECG în cursul stresului psihic (SP)  313

B. Sindroame psihosomatice cardiovasculare predominant funcționale  314

Ioan-Bradu Iamandescu, Andreea Corina Ropoteanu

1.  Hipotensiunea arterială esențială (HTAE)  315

2. Astenia neurocirculatorie (ANC)  315

3. Prolapsul de valvă mitrală (PVM)  316

4. Sindromul hiperkinetic cardiac primitiv (idiopatic)  317

5. Sindromul X cardiac (Likoff)  318

II. Hipertensiunea arterială esențială (HTAE)  320

1.  Considerații generale  320

Ioan-Bradu Iamandescu, Anca Frunză

2. Aspecte biopsihosociale ale HTAE  321

3. Inserția factorilor psihosociali în evoluția HTA  322

4. Forme clinice relaționate cu reactivitatea psihică  326

Ioan-Bradu Iamandescu, Anca Frunza

5. Scale de Calitatea Vieții la bolnavii hipertensivi  326

Anca Frunză

6. Principii de abordare psihoterapeutică a bolnavilor hipertensivi  327

Ioan-Bradu Iamandescu

6.1. Profilaxia primară  327

6.2. Profilaxia secundară  328

CAPITOLUL 12. PRINCIPALELE SINDROAME ȘI BOLI CARDIOVASCULARE PSIHOSOMATICE (2)   331

III. Boala ischemică coronariană (Boala ischemică a inimii) (CHD)  331

A. Aspecte biopsihosociale generale de ordin tiopatogenic și clinic  331

Ioan-Bradu Iamandescu, Crina Julieta Sinescu

1. Ierarhizarea participării factorilor biopsihososociali în etiopatogenia CHD  332

2. Factori cu rol de trigger și favorizanți pentru debutul manifestărilor clinice  332

3. Aspecte de ordin somatopsihic  333

B. Aspecte biopsihosociale specifice principalelor forme clinice ale CHD 333

C. Aspecte particulare ale psihoterapiei în CHD  340

Liliana Neagu  

1.  Probleme specifice complianței terapeutice a bolnavului cu CHD  340 

2. Psihoterapia familiei bolnavului cardiac  343

IV. Insuficiența cardiacă 345

Alexandru Chițu, Ioan-Bradu Iamandescu

1. Câteva probleme psihologice demne de atenția medicului practician (1)  348

2. Fumatul și consumul de alcool 348

CAPITOLUL 13. CHIRURGIA CARDIOVASCULARĂ  351

Radu Mihai Dumitrescu

Introducere 351

1. Prevalența anxietății și a depresiei în rândul pacienților cu boli cardiace  352

2. Aspecte de ordin psihologic legate de montarea de dispozitive implantabile  353

3. Identificarea nevoilor și a dificultăților de ordin psihologic  353

4. Aspecte psihosomatice în cazul copiilor și al adolescenților supuși chirurgiei cardiace 354

5. Transplantul cardiac  356

6. Diagnosticul psihosomatic în cazul pacientului cardiac  357

7. Strategii și tehnici de psihoterapie cognitiv-comportamentală în cazul pacienților cu boli cardiace  360