12/07/2023

COGNITIA EPISTEMICA. Fundamente si implicatii in educatie


Autor: Florin Frumos
Editura Polirom
Colectia Stiintele educatiei
An aparitie : 2021
Editia I
ISBN 978-973-46-9339-9
Nr pagini : 304
Format 160 x 235
Pretul la data postarii : 59 lei la Editura, 50,15 lei la delfin, 59 lei la libris


Descrierea editurii:

        Salutar în contextul literaturii de specialitate din România din sfera psihologiei educației, volumul Cogniția epistemică cuprinde teorii, modele și practici ale acestui domeniu, descriind procesele prin care subiectul reflectează la natura, limitele și criteriile de judecare ale cunoașterii sale. Conținând informații importante în formarea multor categorii de profesioniști – specialiști în științe socioumane, profesori de literatură, matematică, istorie și științe, educatoare și învățători –, lucrarea prezintă scenarii de intervenție pe baza cărora pot fi construite strategii de predare a diferitelor teme, ținând cont de specificul epistemic al domeniilor de cunoaștere, dar și de epistemologiile personale ale elevilor și profesorilor. De asemenea, sprijină configurarea conținuturilor și sarcinilor didactice, descrie credințe și profiluri epistemice la elevi și studenți, explică prin ce mecanisme se pot schimba acestea și precizează rolul climatului epistemic din clasă. Nu în ultimul rând, publicul larg poate afla cum se nasc, evoluează și se modifică credințele despre cunoaștere, cum cultivăm virtuțile și contracarăm viciile epistemice, cum ne justificăm credințele ori pur și simplu cum producem cotidian sens.

        Florin Frumos (n. 1975) este conferențiar doctor și conducător de doctorat în domeniul Științelor Educației, membru al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Domenii de competență: pedagogia generală, psihologia educației, psihologia învățării, metodologia cercetării în științele educației. A fost membru în echipele unor proiecte naționale și internaționale Socrates, CNCSIS și POSDRU la nivel de facultate și departament și colaborator al Ministerului Educației în numeroase proiecte care au vizat elaborarea programelor școlare, evaluarea manualelor, validarea planurilor-cadru și configurarea formării profesorilor prin masteratul didactic. Sursa: Ed. Polirom
        Dintre cartile sale:
Formarea pentru cariera didactica – demersuri teoretice si empirice (coord), Ed. Universitatii Alexandru Ioan Cuza, 2021
Cognitia epistemica. Fundamente si implicatii in educatie, Polirom 2023

Cuprins:

Cuvânt-inainte (Constantin Cucoş)  9 
Preambul 13 

Introducere. Epistemologia personală şi cogniţia epistemică  17 
Cunoaştere şi epistemologie   17 
Epistemologia personală  19 
De la epistemologia personală la cogniţia epistemică individuală şi socială  21 

Partea I. Modele conceptuale ale cogniţiei epistemice 

Capitolul 1. Modele evolutive ale cogniţiei epistemice  31 
1.1. Modelul dezvoltării intelectuale (W. Perry) 31 
1.2. Modelul modurilor de cunoaştere (M.F. Belenky) 35 
1.3. Modelul reflecţiei epistemologice (Baxter Magolda)  36 
1.4. Modelul judecăţii reflective (P.M. King şi K.S. Kitchener) 38 
1.5. Modelul evaluativist (D. Kuhn) 43 
1.6. Sinteza modelelor evolutive ale epistemologiei personale  47 
1.7. Impasul modelelor evolutive. Modele alternative ale cogniţiei epistemice 48
Capitolul 2. Modele dimensionale ale cogniţiei epistemice  51 
2.1. Epistemologia personală ca sistem de credinţe epistemologice (M. Schommer)  51 
2.2. Epistemologia personală ca teorii epistemologice personale (B. Hofer) 56 
2.3. Critica modelelor dimensionale 61 
Capitolul 3. Modelarea contextuală a cogniţiei epistemice: modelul resurselor epistemologice (D. Hammer şi A. Elby)  63 
Capitolul 4. Integrarea modelelor de cogniţie epistemică: modelul lui M.J. Chandler 69 

Partea a II-a. Perspective de abordare a cogniţiei epistemice 

Capitolul 5. Perspectiva filosofiei  77 
5.1. Epistemologia filosofică şi epistemologia personală 77 
5.2. Epistemologie versus ontologie 80 
5.3. Justificare şi cunoaştere 81 
5.4. Justificare şi scepticism 82 
5.5. Scepticismul şi cogniţia epistemică 84 
5.6. Relativism şi context — o abordare critică  85 
5.7. Relativism sau failibilism? 87 
5.8. Epistemologia filosofică naturalizată 89 
5.9. Filosofia şi educarea cogniţiei epistemice 90 
5.9.1. Privire de ansamblu asupra preocupărilor filosofice relevante pentru cogniţia epistemică din educaţie  90 
5.9.2. Ce poate fi socotită cogniţie epistemică sofisticată? 91 
5.10. Modelul AIR în educaţia epistemică  93 
5.10.1. Componentele modelului AIR 93 
5.10.2. Cele patru principii generale ale modelului AIR 96 
Capitolul 6. Perspectiva logicii  99   
6.1. Epistemologia logicii 99 
6.2. Dezvoltarea inferenţelor şi a raţionamentului logic  100 
6.3. Gândirea cauzală şi raţionamentul cauzal   102 
6.4. Gândirea argumentativă  104 
6.5. Raţionamentul ştiinţific cauzal şi epistemologia ştiinţei   109 
Capitolul 7. Perspectiva psihologiei  111 
7.1. Precursori ai cogniţiei epistemice in copilărie  111 
7.2. Conţinuturi ale cogniţiei epistemice   114 
7.2.1. Credinţele epistemologice  114 
7.2.2. Atitudinile epistemologice   119 
7.2.3. Strategiile epistemice   120 
7.3. Emoţiile epistemice   121 
7.3.1. Definirea emoţiilor episternice   121 
7.3.2. Originile şi efectele emoţiilor epistemice  124 
7.3.3. Funcţiile emoţiilor epistemice  127 
7.4. Cogniţia epistemică şi motivaţia   130 
7.4.1. Relaţia cogniţie epistemică — motivaţie   132 
7.4.2. Motivaţia din spatele cogniţiei epistemice   133 
7.4.3. Utilizarea tehnologiei pentru măsurarea cogniţiei epistemice  134 
7.4.4. Direcţii viitoare de cercetare a motivaţiei în asociere cu cogniţia epistemică  135 

Partea a III-a. Cogniţia epistemică pe domenii de cunoştinţe 

Capitolul 8. Câteva clarificări preliminare 139 
Capitolul 9. Cogniţia epistemică în ştiinţe  147 
Capitolul 10. Cogniţia epistemică în istorie  151 
10.1. Contribuţii ale cercetărilor psihologice în cogniţia epistemică   151 
10.2. Teoretizarea dimensiunii epistemice a istoriei de către istorici   152 
10.3. Studii empirice asupra cogniţiei epistemice în istorie  154 
10.4. Studii asupra cogniţiei epistemice în act  154 
10.5. Cercetarea credinţelor epistemice din domeniul istoriei   157 
10.6. Concluzii   159 
Capitolul 11. Credinţele epistemice în domeniul matematicii   161 
11.1. Credinţele epistemologice despre matematică la profesori   162 
11.1.1. Natura credinţelor epistemologice ale profesorilor  162 
11.1.2. Relaţia dintre credintele epistemologice şi alte credinţe la profesorii de matematică  164 
11.1.3. Relaţia dintre credinţele epistemologice despre matematică şi practica didactică la profesori   164 
11.1.4. Schimbarea credinţelor epistemice despre matematică la profesori   165 
11.2. Credintele epistemologice ale elevilor despre matematică   167 
11.2.1. Relatiile dintre credintele epistemologice despre matematică şi alte credinte alc elevilor   168 
11.2.2. Credintele epistemologice ale elevilor, comportamentul lor şi perfonnanta la matematică   169 
11.2.3. Schimbarea credintelor epistemice despre matematică la elevi   170 
11.2.4. Provocări şi perspective în credintele epistemologice despre matematică  172 
Capitolul 12. Cognitia epistemică în gândirea literară  174 
12.1. Natura cognitiei epistemice în gândirea literară   175 
12.2. Cognitia epistemică în gândirea literară din perspectiva teoriei şi criticii literare  176 
12.3. Intelegerea textului: perspectiva literară şi cea psihologică  178 
12.3.1. Intelegerea lecturii din perspectiva conceptelor şi cercetărilor din domeniul literaturii   178 
12.3.2. Cercetările psihologice asupra producerii sensului în literatură  180 
12.4. Cognitia epistemică în gândirea literară — studii pe novici şi experti  182 
12.5. Text, sarcină, lectură şi context — implicalii instructionale   185 
12.6. Măsurarea cognitiei epistemice din gândirea literara  188 

Partea a IV-a. Cogniţia epistemică şi educaţia — fundamente ale educaţiei epistemice 

Capitolul 13. Cogniţia epistemică şi gândirea critică în educatie   194 
Capitolul 14. Credinţele epistemologice ale profesorilor   199 
14.1. Credinţele epistemologice ale profesorilor şi cunoaşterea pedagogică 200
14.2. Credinţele epistemologice ale profesorilor şi constructivismul în predare  202
Capitolul 15. Epistemologiile personale ale studenţilor viitori profesori 204 
15.1. Teoria schimbării conceptuale — aplicaţii pentru pregătirea profesorilor 204
15.2. Un cadru reflexiv pentru schimbarea epistemologiilor personale ale profesorilor 209 
Capitolul 16. Cogniţia epistemică în activitatea profesorilor la clasă  214 
Capitolul 17. Credintele epistemologice ale educaţilor 224 
17.1. Credinţe şi profiluri epistemice la elevi şi studenţi 224 
17.2. Dezvoltarea cogniţiei epistemice la elevi şi studenti 226 
17.2.1. Climatul epistemic din clasă şi schimbarea epistemică 227 
17.2.2. Mecanismele schimbării epistemice  230 
17.2.3. Climat epistemic pentru schimbare epistemică în clasă — PACES 233
Capitolul 18. Cogniţii epistemice în viaţa cotidiană  238 

Partea a V-a. Probleme deschise in cercetarea cognitiei epistemice 

Capitolul 19. Problema constructelor inteme 245 
Capitolul 20. Problema dezvoltării cognitiei epistemice 247 
Capitolul 21. Probleme metodologice în cercetările asupra cognitiei epistemice  250
21.1. Contestări ale asumptiilor şi modelelor teoretice în cercetarea cognitiei epistemice  250 
21.2. Ignorarea contextului in cercetarea cognitiei epistemice 253 
21.3. Probleme conceptuale şi psihometrice în măsurarea cognitiei epistemice 256 

Partea a VI-a. Noi direcţii pentru cercetama şi educarea cogniţiei epistemice

Capitolul 22. Actiunea epistemică competentă: modelul AIR-APT şi provocările epocii post-truth  261 
Capitolul 23. Conceptualizarea cognitiei epistemice — repere pentru viitor  264
Capitolul 24. Directii ale educatiei epistemice intr-un peisaj post-truth 266 
24.1. Crearea unor medii de invătare autentică 266 
24.2. Sustinerea activităţilor epistemice adaptate la limitele cunoaşterii comune şi experte  267 
24.3. Explorarea cognitiei epistemice 267 
24.4. Promovarea motivatiilor şi emoţiilor epistemice virtuoase 268 
24.5. Promovarea intelegerii de către educati a sistemelor epistemice sociale 269 

Bibliografie  273 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu