Carti de psihologie

Acest blog isi propune sa urmareasca aparitiile editoriale in domeniul psihologiei academice, dar si a domeniilor conexe precum sociologia, etologia, dezvoltare personala etc. Sper ca demersul de a culege cat mai multe informatii despre cartile prezentate sa fie de folos in realizarea documentatiei necesare elaborarii altor lucrari originale. Prin rubrica de comentarii puteti sa va exprimati opinia despre carte sau sa oferiti cartea spre schimb ori spre vanzare altor persoane interesate.

Se afișează postările cu eticheta Florin Frumos. Afișați toate postările

12/07/2023

COGNITIA EPISTEMICA. Fundamente si implicatii in educatie

Autor: Florin Frumos
Editura Polirom
Colectia Stiintele educatiei
An aparitie : 2021
Editia I
ISBN 978-973-46-9339-9
Nr pagini : 304
Format 160 x 235
Pretul la data postarii : 59 lei la Editura, 50,15 lei la delfin, 59 lei la libris

Descrierea editurii:

Salutar în contextul literaturii de specialitate din România din sfera psihologiei educației, volumul Cogniția epistemică cuprinde teorii, modele și practici ale acestui domeniu, descriind procesele prin care subiectul reflectează la natura, limitele și criteriile de judecare ale cunoașterii sale. Conținând informații importante în formarea multor categorii de profesioniști – specialiști în științe socioumane, profesori de literatură, matematică, istorie și științe, educatoare și învățători –, lucrarea prezintă scenarii de intervenție pe baza cărora pot fi construite strategii de predare a diferitelor teme, ținând cont de specificul epistemic al domeniilor de cunoaștere, dar și de epistemologiile personale ale elevilor și profesorilor. De asemenea, sprijină configurarea conținuturilor și sarcinilor didactice, descrie credințe și profiluri epistemice la elevi și studenți, explică prin ce mecanisme se pot schimba acestea și precizează rolul climatului epistemic din clasă. Nu în ultimul rând, publicul larg poate afla cum se nasc, evoluează și se modifică credințele despre cunoaștere, cum cultivăm virtuțile și contracarăm viciile epistemice, cum ne justificăm credințele ori pur și simplu cum producem cotidian sens.

Florin Frumos (n. 1975) este conferențiar doctor și conducător de doctorat în domeniul Științelor Educației, membru al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Domenii de competență: pedagogia generală, psihologia educației, psihologia învățării, metodologia cercetării în științele educației. A fost membru în echipele unor proiecte naționale și internaționale Socrates, CNCSIS și POSDRU la nivel de facultate și departament și colaborator al Ministerului Educației în numeroase proiecte care au vizat elaborarea programelor școlare, evaluarea manualelor, validarea planurilor-cadru și configurarea formării profesorilor prin masteratul didactic. Sursa: Ed. Polirom

Dintre cartile sale:

Didactica. Fundamente si dezvoltari cognitiviste, Polirom 2008

Deficienţele senzoriale, fizice şi psihocomportamentale, Stef 2009

Formarea pentru cariera didactica – demersuri teoretice si empirice (coord), Ed. Universitatii Alexandru Ioan Cuza, 2021

Cognitia epistemica. Fundamente si implicatii in educatie, Polirom 2023

Cuprins:

Cuvânt-inainte (Constantin Cucoş) 9

Preambul 13

Introducere. Epistemologia personală şi cogniţia epistemică 17

Cunoaştere şi epistemologie 17
Epistemologia personală 19
De la epistemologia personală la cogniţia epistemică individuală şi socială 21

Partea I. Modele conceptuale ale cogniţiei epistemice

Capitolul 1. Modele evolutive ale cogniţiei epistemice 31

1.1. Modelul dezvoltării intelectuale (W. Perry) 31

1.2. Modelul modurilor de cunoaştere (M.F. Belenky) 35

1.3. Modelul reflecţiei epistemologice (Baxter Magolda) 36

1.4. Modelul judecăţii reflective (P.M. King şi K.S. Kitchener) 38

1.5. Modelul evaluativist (D. Kuhn) 43

1.6. Sinteza modelelor evolutive ale epistemologiei personale 47

1.7. Impasul modelelor evolutive. Modele alternative ale cogniţiei epistemice 48

Capitolul 2. Modele dimensionale ale cogniţiei epistemice 51

2.1. Epistemologia personală ca sistem de credinţe epistemologice (M. Schommer) 51

2.2. Epistemologia personală ca teorii epistemologice personale (B. Hofer) 56

2.3. Critica modelelor dimensionale 61

Capitolul 3. Modelarea contextuală a cogniţiei epistemice: modelul resurselor epistemologice (D. Hammer şi A. Elby) 63

Capitolul 4. Integrarea modelelor de cogniţie epistemică: modelul lui M.J. Chandler 69

Partea a II-a. Perspective de abordare a cogniţiei epistemice

Capitolul 5. Perspectiva filosofiei 77

5.1. Epistemologia filosofică şi epistemologia personală 77

5.2. Epistemologie versus ontologie 80

5.3. Justificare şi cunoaştere 81

5.4. Justificare şi scepticism 82

5.5. Scepticismul şi cogniţia epistemică 84

5.6. Relativism şi context — o abordare critică 85

5.7. Relativism sau failibilism? 87

5.8. Epistemologia filosofică naturalizată 89

5.9. Filosofia şi educarea cogniţiei epistemice 90

5.9.1. Privire de ansamblu asupra preocupărilor filosofice relevante pentru cogniţia epistemică din educaţie 90
5.9.2. Ce poate fi socotită cogniţie epistemică sofisticată? 91

5.10. Modelul AIR în educaţia epistemică 93

5.10.1. Componentele modelului AIR 93
5.10.2. Cele patru principii generale ale modelului AIR 96

Capitolul 6. Perspectiva logicii 99

6.1. Epistemologia logicii 99

6.2. Dezvoltarea inferenţelor şi a raţionamentului logic 100

6.3. Gândirea cauzală şi raţionamentul cauzal 102

6.4. Gândirea argumentativă 104

6.5. Raţionamentul ştiinţific cauzal şi epistemologia ştiinţei 109

Capitolul 7. Perspectiva psihologiei 111

7.1. Precursori ai cogniţiei epistemice in copilărie 111

7.2. Conţinuturi ale cogniţiei epistemice 114

7.2.1. Credinţele epistemologice 114
7.2.2. Atitudinile epistemologice 119
7.2.3. Strategiile epistemice 120

7.3. Emoţiile epistemice 121

7.3.1. Definirea emoţiilor episternice 121
7.3.2. Originile şi efectele emoţiilor epistemice 124
7.3.3. Funcţiile emoţiilor epistemice 127

7.4. Cogniţia epistemică şi motivaţia 130

7.4.1. Relaţia cogniţie epistemică — motivaţie 132
7.4.2. Motivaţia din spatele cogniţiei epistemice 133
7.4.3. Utilizarea tehnologiei pentru măsurarea cogniţiei epistemice 134
7.4.4. Direcţii viitoare de cercetare a motivaţiei în asociere cu cogniţia epistemică 135

Partea a III-a. Cogniţia epistemică pe domenii de cunoştinţe

Capitolul 8. Câteva clarificări preliminare 139

Capitolul 9. Cogniţia epistemică în ştiinţe 147

Capitolul 10. Cogniţia epistemică în istorie 151

10.1. Contribuţii ale cercetărilor psihologice în cogniţia epistemică 151

10.2. Teoretizarea dimensiunii epistemice a istoriei de către istorici 152

10.3. Studii empirice asupra cogniţiei epistemice în istorie 154

10.4. Studii asupra cogniţiei epistemice în act 154

10.5. Cercetarea credinţelor epistemice din domeniul istoriei 157

10.6. Concluzii 159

Capitolul 11. Credinţele epistemice în domeniul matematicii 161

11.1. Credinţele epistemologice despre matematică la profesori 162

11.1.1. Natura credinţelor epistemologice ale profesorilor 162
11.1.2. Relaţia dintre credintele epistemologice şi alte credinţe la profesorii de matematică 164
11.1.3. Relaţia dintre credinţele epistemologice despre matematică şi practica didactică la profesori 164
11.1.4. Schimbarea credinţelor epistemice despre matematică la profesori 165

11.2. Credintele epistemologice ale elevilor despre matematică 167

11.2.1. Relatiile dintre credintele epistemologice despre matematică şi alte credinte alc elevilor 168
11.2.2. Credintele epistemologice ale elevilor, comportamentul lor şi perfonnanta la matematică 169
11.2.3. Schimbarea credintelor epistemice despre matematică la elevi 170
11.2.4. Provocări şi perspective în credintele epistemologice despre matematică 172

Capitolul 12. Cognitia epistemică în gândirea literară 174

12.1. Natura cognitiei epistemice în gândirea literară 175

12.2. Cognitia epistemică în gândirea literară din perspectiva teoriei şi criticii literare 176

12.3. Intelegerea textului: perspectiva literară şi cea psihologică 178

12.3.1. Intelegerea lecturii din perspectiva conceptelor şi cercetărilor din domeniul literaturii 178
12.3.2. Cercetările psihologice asupra producerii sensului în literatură 180

12.4. Cognitia epistemică în gândirea literară — studii pe novici şi experti 182

12.5. Text, sarcină, lectură şi context — implicalii instructionale 185

12.6. Măsurarea cognitiei epistemice din gândirea literara 188

Partea a IV-a. Cogniţia epistemică şi educaţia — fundamente ale educaţiei epistemice

Capitolul 13. Cogniţia epistemică şi gândirea critică în educatie 194

Capitolul 14. Credinţele epistemologice ale profesorilor 199

14.1. Credinţele epistemologice ale profesorilor şi cunoaşterea pedagogică 200

14.2. Credinţele epistemologice ale profesorilor şi constructivismul în predare 202

Capitolul 15. Epistemologiile personale ale studenţilor viitori profesori 204

15.1. Teoria schimbării conceptuale — aplicaţii pentru pregătirea profesorilor 204

15.2. Un cadru reflexiv pentru schimbarea epistemologiilor personale ale profesorilor 209

Capitolul 16. Cogniţia epistemică în activitatea profesorilor la clasă 214

Capitolul 17. Credintele epistemologice ale educaţilor 224

17.1. Credinţe şi profiluri epistemice la elevi şi studenţi 224

17.2. Dezvoltarea cogniţiei epistemice la elevi şi studenti 226

17.2.1. Climatul epistemic din clasă şi schimbarea epistemică 227
17.2.2. Mecanismele schimbării epistemice 230
17.2.3. Climat epistemic pentru schimbare epistemică în clasă — PACES 233

Capitolul 18. Cogniţii epistemice în viaţa cotidiană 238

Partea a V-a. Probleme deschise in cercetarea cognitiei epistemice

Capitolul 19. Problema constructelor inteme 245

Capitolul 20. Problema dezvoltării cognitiei epistemice 247

Capitolul 21. Probleme metodologice în cercetările asupra cognitiei epistemice 250

21.1. Contestări ale asumptiilor şi modelelor teoretice în cercetarea cognitiei epistemice 250

21.2. Ignorarea contextului in cercetarea cognitiei epistemice 253

21.3. Probleme conceptuale şi psihometrice în măsurarea cognitiei epistemice 256

Partea a VI-a. Noi direcţii pentru cercetama şi educarea cogniţiei epistemice

Capitolul 22. Actiunea epistemică competentă: modelul AIR-APT şi provocările epocii post-truth 261

Capitolul 23. Conceptualizarea cognitiei epistemice — repere pentru viitor 264

Capitolul 24. Directii ale educatiei epistemice intr-un peisaj post-truth 266

24.1. Crearea unor medii de invătare autentică 266

24.2. Sustinerea activităţilor epistemice adaptate la limitele cunoaşterii comune şi experte 267

24.3. Explorarea cognitiei epistemice 267

24.4. Promovarea motivatiilor şi emoţiilor epistemice virtuoase 268

24.5. Promovarea intelegerii de către educati a sistemelor epistemice sociale 269

Bibliografie 273

17/02/2023

DEFICIENTELE SENZORIALE, FIZICE SI PSIHOCOMPORTAMENTALE

Autor: Florin Frumos
Editura Stef
An aparitie : 2009
Editia I
ISBN 978-973-1809-46-5
Nr pagini : 146
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
pdf aici

Descrierea editurii:

Lucrarea ofera o introducere sistematica in problemele copiilor cu CES, avand in vedere patru deficiente: de auz, de vaz, de motricitate/psihomotricitate si de comportament. Deficientele amintite sunt abordate descriptiv, din perspectiva fiziologica si psihologica, dar si normativ, din perspectiva pedagogica, a interventiilor educative. In elaborarea cartii autorul a valorificat formarea academica initiala (este absolvent al specializarii Psihopedagogie Speciala din cadrul Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi) si de experienta practica directa acumulata in primii ani de activitate profesionala.

Cartea se doreste a fi un manual, un ghid care sa vina in sprijinul:

– studentilor de la sectiile de psihopedagogie speciala din universitati;

– parintilor care au copii cu deficientele prezentate;

– cadrelor didactice care lucreaza cu copii cu deficiente;

– profesorilor de alte specializari care lucreaza in scolile speciale care educa copii cu astfel de deficiente.

Dintre cartile sale:

Didactica. Fundamente si dezvoltari cognitiviste, Polirom 2008

Deficienţele senzoriale, fizice şi psihocomportamentale, Stef 2009

Formarea pentru cariera didactica – demersuri teoretice si empirice (coord), Ed. Universitatii Alexandru Ioan Cuza, 2021

Cognitia epistemica. Fundamente si implicatii in educatie, Polirom 2023

Cuprins:

INTRODUCERE 8

CAPITOLUL I 11

DELIMITĂRI CONCEPTUALE ÎN PSIHOPEDAGOGIA SPECIALA 11

I. 1. Precizari terminologice 11

I. 2. Evoluţia atitudinilor faţă de copiii handicapaţi de-a lungul timpului 16

I. 3. Integrarea deficientului în societate - scop al educaţiei speciale 17

I. 4. Clasificarea handicapurilor şi distribuţia lor in populaţie 19

I. 5. Principalele cauze pe plan mondial ale deficienţelor si incapacitaţilor 21

I. 6. Modele explicative ale handicapurilor 22

CAPITOLUL II

HANDICAPUL DE MOTRICITATE SI DE PSIHOMOTRICITATE 25

II. I. Delimitari conceptuale 25

II. 2. Caracteristici generale ale creşterii şi dezvoltarii 25

A) Handicapurile fizice 27

Il. 3. A. Etiologie şi manifesure în handicapurile fizice 37
II. 4. A. Clasificarea handicapurilor fizice 30

B) Tulburarile de psihomotricitate 33

Il. 5. B. Componentele de baza ale psihomotricităţii 33
II. 6. B. Tulburările de psihomotricitate 43

CAPITOLUL III

HANDICAPUL DE AUZ 49

III. 1. Delimitari conceptuale 49

III. 2. Noţiuni de anatomie si fiziologie a urechii 52

III. 3. Fizica suneteler 54

III. 4. Cauzele producerii tulburarilor de auz şi clasificarea acestora 56

III. 5. Testarea si protezarea auzului 58

III. 6. Dezvoltarea psihofizică a copilului surdomut si consecintele deficientei de anz in procesul educativ 62

III. 7. Aspecte psihopedagogice ale formării conumicarii verbale la copilul surdomut 65

Ill. 8. Compensarea si fenomenul de demutizare 68

III. 9. Integrarea socială a surdomutilor 73

CAPITOLUL IV

DEFICIENTA DE VEDERE 76

lV. 1. Delimitari conceptuale 76

IV. 2. Clasificarea deficienţelor vizuale 82

IV. 3. Anatomia şi flziologia analizatorului vizual 84

IV. 4. Cauze şi manifesari ale ambliopiei şi orbirii 88

IV. 5. Conseeinţe primare şi consecinţe secundare ale ambliopiei 93

IV. 6. Compeasaţia in ambliopie 100

IV. 7. Probleme psihologice si pedagogice ale invălării citit-scrisului in sistemul Braille 105

IV. 8. Orientarea profesională şi incadrarea în muncă a deficienţilor de vedere 112

CAPITOLUL V

ELEMENTE DE PSIHOPEDAGOGIE A PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT 116

V. 1. ConsIderaţii preliminare 116

V. 2. Perspective teoretice explicative asupra tulburilrilor de comportament 117

V. 3. Definirea tulburărilor de comportament/devianţelor comportamentale 120

V. 4. Cauzele tulburărilor comportamentale la copiii deficienţi 121

V. 5. Principalele forme ale tulburărilor de comportament 125

V. 6. Problema disciplinei scolare in clasă 133

V. 7. Modalităli de prevenire si corectare a tulburărilor de comportament 137

REFERINTE BIBLIOGRAFICE 141

ANEXE 145

17/04/2013

DIDACTICA. Fundamente si dezvoltari cognitiviste

Autor : Florin Frumos

Editura Polirom

Colectia STIINTELE EDUCATIEI.Structuri, continuturi, tehnici

An aparitie :2008

ISBN 978-973-46-1242-0

Nr pagini :216

Format 160x235

Pret : 9,99 lei la Editura, 20,21 lei la elefant ,8 lei la librarie.net

Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

Cercetarile recente din domeniul stiintelor cognitive, in special din psihologia cognitiva, creeaza premisele unor restructurari semnificative ale conceptiilor pedagogice privind modul in care se produce invatarea. Lucrarea ofera o analiza din perspectiva cognitivista a didacticii generale, abordind teoriile invatarii vehiculate de literatura psihologica si pedagogica. Prezentarea acestora in maniera istorica si comparativa, sintetizarea paradigmelor educative pe care le genereaza contribuie la conturarea cadrului de dezvoltare teoretica a noii didactici de factura cognitivista. Profesorii vor gasi in volum indrumari atit de ordin stiintific, vizind cu precadere teoriile invatarii, cit si de ordin metodic.

Dintre cartile sale:

Didactica. Fundamente si dezvoltari cognitiviste, Polirom 2008

Deficienţele senzoriale, fizice şi psihocomportamentale, Stef 2009

Formarea pentru cariera didactica – demersuri teoretice si empirice (coord), Ed. Universitatii Alexandru Ioan Cuza, 2021

Cognitia epistemica. Fundamente si implicatii in educatie, Polirom 2023

Cuprins:

Prefaţă (Constantin Cucoş) 9

Cuvânt înainte13

Poziţionări epistemologice preliminare 17

Capitolul I. Teoriile învăţării şi incidenţa lor asupra restructurării didacticii 21

I.1. Cunoaştere şi învăţare 23

I.1.1. Sensurile noţiunii de învăţare 23

I.1.2. Concepţii şi teorii despre cunoaştere şi învăţare - excurs istoric 25

I.2. Orientările majore în psihologia învăţării şi în educaţie în secolul XX: behaviorismul, constructivismul, socioconstructivismul şi teoriile cognitiviste 27

I.2.1. Behaviorismul 27

I.2.1.1. Behaviorismul în psihologie 27

I.2.1.2. Teorii psihologice ale învăţării de inspiraţie behavioristă 29

I.2.1.3. Influenţele behaviorismului asupra educaţiei: intelectualismul 31

I.2.2. Constructivismul 32

I.2.2.1. Constructivismul în psihologie 32

I.2.2.2. Teoriile psihologice ale învăţării de inspiraţie constructivistă 32

I.2.2.3. Influenţele constructivismului în educaţie - paradigma constructivistă 34

I.2.3. Socioconstructivismul 35

I.2.3.1. Socioconstructivismul în psihologie 35

I.2.3.2. Teoriile psihologice ale învăţării de origine socioconstructivistă 35

I.2.3.3. Influenţa socioconstructivismului asupra educaţiei 39

I.2.4. Cognitivismul 40

I.2.4.1. Cognitivismul în psihologie 40

I.2.4.2. Conceptele şi teoriile cognitiviste semnificative pentru procesul învăţării 43

I.2.4.3. Influenţele cognitivismului asupra educaţiei - paradigma formativistă 54

Capitolul II Modificabilitatea inteligenţei şi procesuaiitatea educaţiei 59

II. 1. Controverse asupra ideii de modificare a inteligenţei 61

II.2. Teorii psihologice partizane ale modificabilităţii inteligenţei 65

II.2.1. Teoria inteligenţelor multiple (TIM) - Howard Gardner 65

II.2.2. Gândirea critică 69

II.2.3. Teoria novici/experţi 73

II.2.4. Metacogniţia 80

II.3. Modificabilitatea inteligenţei şi educaţia cognitivă 89

II.3.1. Modificabilitatea inteligenţei 89

II.3.2. Educaţia cognitivă 91

Capitolul III. Redefinirea unor topici „clasice” ale didacticii din perspectivă cognitivistă 97

III.1. Consideraţii preliminare 99

III. 1.1. Câteva elemente de istorie a didacticii 99

III. 1.2. Didactica şi pedagogia 102

III. 1.3. Didactică versus teorie a curriculumului - o falsă opoziţie? 103

III.2. Finalităţile educaţiei în viziunea psihologiei cognitive107

III.2.1. Perspectiva didacticii 107

III.2.2. Obiectivele definite în raport cu marile categorii comportamentale: taxonomiile 111

III.2.2.1. Domeniul cognitiv 111

III.2.2.2. Domeniul afectiv 117

III.2.3. Operaţionalizarea obiectivelor pedagogice 120

III.2.4. Noile ipostaze ale finalităţilor sub „lupa” psihologiei cognitive 124

III.3. Conţinutul învăţământului în viziune cognitivistă 132

III.3.1. Perspectiva didacticii 132

III.3.1.1. Conceptul de conţinut al învăţământului 132

III.3.1.2. Sursele şi criteriile de selecţie a conţinuturilor 134

III.3.1.3. Criteriile de organizare şi structurare a conţinuturilor 136

III.3.1.4. Resemnificarea dialecticii cultură generală-cultură profesională în configurarea conţinutului 138

III.3.2. Concepţia curriculară asupra conţinuturilor: o analiză cognitivistă 141

III.3.2.1. Sensurile noţiunilor de conţinut al învăţământului şi conţinut al curriculumului 141

III.3.2.2. Principiile de organizare a conţinuturilor curriculare, în „lectură” cognitivistă 142

III.3.2.3. Modalităţile de organizare a conţinuturilor curriculare 144

III.4. Metodologia instruirii în perspectivă cognitivistă 149

III.4.1. Consideraţii preliminare 149

III.4.1.1. Metodologia didactică: concepte de bază 150

III.4.1.2. Fundamentele metodelor didactice 152

III.5. Principiile didactice - o analiză cognitivistă 163

III.5.1. Problema normativităţii activităţii didactice 163

III.5.2. Caracterizarea principiilor didactice -o perspectivă cognitivistă166

III.5.3. Alte principii didactice 174

III.6.Regândirea strategiilor de evaluare sub influenţa achiziţiilor psihologiei cognitive 176

III.6.1. Evaluarea - consideraţii preliminare.176

III.6.2. Formele evaluării 180

III.6.3. Evaluarea formativă şi perspectiva cognitivistă asupra învăţării 184

III.6.3.1. Autoevaluarea şi regularizarea învăţării 185

III.6.3.2. Regularizarea învăţării - reflex al influenţelor psihologiei cognitive asupra evaluării 188

III.6.3.3. Rolul metacogniţiei în evaluarea şi regularizarea învăţării 189

III.6.3.4. Rolul motivaţiei elevului în regularizarea învăţării 192

III.6.3.5. Sentimentul eficacităţii personale a elevului, profesorului şi părinţilor 195

III.6.3.6. Sugestii şi concluzii: de la logica retroacţiunii la o logică proactivă în învăţare şi evaluare 197

Capitolul IV. Concluzii şi sugestii pentru beneficiari 199

IV. 1. Decidenţii în materie de politică educaţională, conceptorii de planuri, programe şi manuale şcolare 202

IV.2. Cercetătorii/teoreticienii din domeniul ştiinţelor educaţiei, metodicienii (pedagogii) 203

IV.3. Cadrele didactice: profesori şi învăţători 205

IV.4. Studenţi, elevi 205

IV.5. Publicul larg: specialişti din alte domenii, mass-media, părinţi etc 206

IV.6. Consideraţii finale 206

Bibliografie 209