STRESUL PSIHIC SI BOLILE INTERNE

Autor: Ioan Bradu Iamandescu
Editura All
Colectia  Medicinalis
An aparitie : 1993
Editia I
ISBN 973-9156-02-9
Nr pagini : 286
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf aici

Despre autor:

        Ioan-Bradu Iamandescu (1942-2018) a fost medic, psiholog şi profesor universitar. În lucrările ştiinţifice din domeniul psihologiei medicale, porneşte de la opinia conform căreia omul bolnav este de cele mai multe ori un individ normal din punct de vedere psihic, cu probleme existenţiale de suprafaţă, nu abisale, iar - deşi psihologia medicală aspiră la umanizarea actului medical. A fost fondator şi Preşedinte al Societăţii Române de Psihosomatică Aplicată si a ajutat la introducerea în ţara noastră a prezentării utilităţii terapeutice a muzicoterapiei

        Dintre cartile sale:

Stresul psihic si bolile interne, All 1993

Elemente de psihosomatica generala si aplicata, Infomedica 1999

Psihologie medicala, vol. 1. Psihologia sanatatii, Infomedica 2005

Psihologia medicala, Vol 2. Psihosomatica generala si aplicata, Infomedica 2008

Muzicoterapia receptiva, Infomedica 2004, Grafoart 2021

Psihocardiologie, All 2015

Comportament si sanatate, Amaltea 2006

Cuprins:

Introducere   xv 

I. DATE CONCEPTUALE DESPRE STRESUL PSIHIC 

1. Conceptul general de stres 

1.1. Etimologie şi origine   1 

1.2. Nuanţări şi controverse in evoluţia conceptului general de stres 4 

1.3. Caracteristici definitorii pentru stres in general   5 

1.4. Tentative contemporane de dezvoltare a conceptului de stres   9 

2. Conceptul de stres psihic (SP) 

2.1. Definiţie şi caractere generale   11 

2.2. Caracteristici specifice ale stresului psihic in raport cu alte tipuri de stres   12

2.2.1. Particularităţile agenţilor stresori   12 

2.2.2. Principalele circumstanţe de apariţie a SP prin interacţiunea agenţilor stresori (AS) cu particularităţile psiho-fizice ale subiectului   13 

2.2.3. Răsunetul SP asupra fiziologiei diverselor aparate şi organe sub forrna tulburărilor psihosomatice   15 

2.3. Eustress şi distress   17 

2.4. Principii de diagnostic al SP   19 

2.4.1. Anamneza   19 

2.4.2. Modificări psiho-comportamentale   22 

2.4.3. Modificări neuro-endocrino-vegetative   22 

2.4.4. Metode de laborator utilizate in diagnosticul SP   23 

2.5. Concluzii cu rol de definiţie lărgită a SP   25 

3. Cei doi poli ai interacţiunii generatoare de stres: agenţii stresori şi organismul uman 

3.1. Agenţii stresori (AS): Caractere generale, clasificare ai descrierea principalilor reprezentanţi   32 

3.1.1. Caractere generale   32 

3.1.2. Clasificarea AS   33 

3.1.3. Situaţii conflictuale generatoare de SP persistente   35 

3.1.4. Descrierea sumară a principalilor AS situaţionali   37 

3.2. Particularitaţile personalităţii subiectului expus mai frecvent Ia stresuri psihice   43 

3.2.1. Definiţii şi caracteristici de bază ale personalităţii umane   43 

3.2.2. Trilsături de personalitate cu rol favorizant fn apariţia SP   44 

4. Interactiunea dintre AS şi psihicul uman. Condiţii de desfăşurare, caractere generale şi consecinte in planul adaptării individului (inclusiv inducerea SP) 

4.1. Situaţia stresantă - cadru al interacţiunii dintre AS şi individ   50 

4.2. Modelul interacţiunii dintre AS şi psihicul subiectului intr-un anumit moment al existenţei sale biopsihosociale   52 

4.3. Etapele adaptării, cu sau fără SP, la solicitările AS potenţiali   54 

4.3.1. Etapa de evaluare a semnificaţiei AS   54 

4.3.2. Etapa decizionala   56 

4.3.3. Etapa utilizării strategiilor adaptative   57 

4.4. Premize psihosociale contemporane de proliferare a stresului psihic   62 

4.4.1. Factori specifici progresului tehnic: suprasolicitarea psihică prin creşterea exigenţelor socio-profesionale   63 

4.4.2. Factori de poluare şi dezorganisare a vieţii spirituale   65 

4.5. Remarci conclusive asupra interacţiunii dintre agenţli stresori şi psihic   66 

5. Mecanisme psiho-fixiologice de activare neuro-endocrină in SP 

5.1. Principalele mecanisme de activare cortico-subcorticală in SP   71 

5.1.1. Nivelul cortical   71 

5.1.2. Regiunile subcorticale   73 

5.1.3. Sistemul limbic   74 

5.1.4. Sistemul activator ascendent al formaţiei reticulate a trunchiului cerebral     75

5.2. Participarea sistemului neuro-vegetativ central şi periferic   76 

5.2.1. Centrii neuro-vegetativi superiori   76 

5.2.2. Sistemul neuro-vegetativ periferic   78 

5.3. Horrnonii de stres   80 

5.3.1. Axa hipofizo-corticosuprarenală in SP   81 

5.3.2. Reacţia catecholaminică din SP   85 

5.3.3. Alti hormoni de stres (posthipofizari şi glandulotropi antehipofizari)   89 

5.3.4. Opioidele endogene   95 

6. Cadrul prioritar de acţiune a SP in domeniul patologiei 

6.1. Caractere generale. Sfera acţiunii prioritare   97 

6.2. Modificări premorbide induse de SP prelungit   98 

6.2.1. Modilicări funcţionale, la nivel de organe şi aparate   99 

6.2.2. Modificările reacţiilor endocrine in cursul SP prelungit sau al unor SP repetitive   99 

II. PROBLEME DE ORDIN PRINCIPIAL PRIVIND PARTICIPAREA STRESULUI PSIHIC, CA FACTOR DE RISC, GENEZA ŞI/SAU RITMAREA EVOLUTIEI BOLILOR INTERNE 

1. Date epidemiologice şi experimentale privind influenţa SP asupra funcţiilor diferitelor organe aparate, precum şi a apariţiei unor boli interne 

1.1. Date epidemiologice   105 

1.1.1. Epoca dinaintea apariţiei conceptului de SP   105 

1.1.2. Epoca actuală   108 

1.1.2.1. Cercetări epidemiologice in legătură cu natura agenţilor stresanti   108

1.1.2.2. SP implicate de schimbări recente (life change) in viaţa diferiţilor indivizi (Scala Holmes şi Rahe)   109 

1.1.2.3. SP caracteristice unor profesiuni stresante   109 

1.1.2.4. Studii epidemiologice centrate pe o anumita funcţie a unor organe şi aparate, raportată Ia tipurile de situaţii stresante   110 

1.2. Date experimentale   111 

1.2.1. Obiective de studiu   111 

1.2.2. Studii experirnentale asupra SP la om   111 

1.3. Argumente clinico-psihologice şi experimente privind rolul şi mecanismele prin care SP se implică in patogeneză   116 

1.3.1. Caractere generale privind conceperea unor metode .perimentale de SP ("teste de stres")   116 

1.3.2. Clasificarea testelor inductoare de SP   117 

2. Noţiunea de etiologie psihogenă in contextul plurietiologic al bolilor interne 

2.1. Contextul plurietiologic al bolilor interne   123 

2.2. Declanşarea reflex condiţionată a unor manifestări patologice 124 

2.3. Modalităţi de participare a SP şi de intricare cu alţi agenţi etiologici la diferitele etape din evoluţia bolidor   125 

2.3.1. Participă la constituirea bolii   125 

2.3.2. Participă la ritmarea puseelor evolutive   125 

2.3.3. Participă la intreţinerea evoluţiei prelungite sau cronice şi la apariţia complicaţiflor   126 

2.3.4. Participă ca factor declanşant direct al decesului   126 

2.3.5. lnserţia SP in randul celorlalţi agenţi etiologici ai bolilor interne   126 

2.4. Tranziţia de la manifestările psiho-endocrino-vegetative şi somato-viscerale din cursul SP la apariţia tulburărilor patologice (Poenaru)   127 

3. Boala ca sursă majoră de variate stresuri psihice 

3.1. Consideraţii generale   128

3.2. "Acceptarea bolii" (recunoaşterea bolii si "intrarea" in situatia de bolnav   129

3.2.1. Recunoasterea bolii şi acceptarea situaţiei de bolnav 129 

3.2.2. Ignorarea bolii   130 

3.2.3. Negarea bolii   130 

3.3. Atitudini faţă de suferinţele determinate de boală   131 

3.4. Suferinte somatice şi psihice impuse de boală. Implicaţiile lor, ca şi cele ale schimbării de statut si rol social, asupra comportamentului omului bolnav   132 

3.4.1. Simptome de discomfort somatic si psihic generatoare de SP   132 

3.4.2. Boala, ca situaţie de impas existenţial (servituţi, restricţii modificări ale modului de viaţă, provizorii sau definitive impuse de boală)   134 

3.5. Modificări comportamentale induse de boală   138 

3.5.1. Regresia afectivă si comportamentală   138 

3.5.2. Evaziunea    140 

3.5.3. Exaltarea eu-lui   141 

3.5.4. Contagiune inforrnaţională   141 

3.5.5. Boala sursă a solidarităţii umane   141 

4. Boli psihosomatice, tulburări psihosomatice somatopsihice 

4.1. Concepţia psihosomatică in medicina contemporană   142 

4.2. Tulburări psihosomatice şi somatopsihice   145 

4.3. Bolile psihosomatice   149 

4.3.1. Definiţie - cadru noţional   199 

4.3.2. Problema tipului de personalitate a bolnavului cu BPS    151 

4.3.3. Predispoziţia de organ problema somatizării traumelor psihice   152 

4.3.4. Tulburările neurotice in BPS  154 

4.4. Date concluzive   156 

5. Probleme ale cercetării ştiinţifice domeniul surselor actuale de SP, mecanismului de apariţie şi implicaţiflor sale in patogeneză 

5.1. Importanţa focalizării preocupărilor multidisciplinare in vederea unei cunoasteri aprofundate a problematicii SP   158 

5.2. Probleme referitoare la SP ce se cer prioritar abordate   160 

5.2.1. Definirea stării de SP   161 

5.2.2. Studiul emoţiilor din punct de vedere psihofiziologic   161 

5.2.3. Stabilirea legăturii dintre un anume SP si apariţia unei anumite boli   161

5.2.4. Studiul tipurilor de personalitate cu rezonanţă crescută la SP   162 

5.2.5. Stabilirea unor măsuri de profilaxie   162 

5.2.6. Studii de psihofarmacologie   162 

5.2.7. Stabilirea momentului ancorării SP în organicitate   162 

5.2.8. Studiul agentilor stresori   163 

5.3. Probleme de cercetare de ordin metodologic   163 

5.3.1. Selecţia loturilor   163 

5.3.2. Problema lotului martor   164 

5.3.3. Problemele "tehnice" ridicate de măsurarea emoţiilor"  166 

III. INTERVENŢIA STRESULUI PSIHIC CU ROL DECLANŞANT ŞI MODULATOR AL EVOLUŢIEI PRINCIPALELOR BOLI INTERNE CU ACCENT PE BOLILE PSIHOSOMATICE 

1. Consideraţii de ordin metodologic practic   169 

A. Rolul SP in geneza si ritmarea evoluţiei bolilor interne   169 

B. Plan de studiu al principalelor boli psihosomatice   171 

2. Stresul psihic si bolile aparatului respirator   173 

A. Consideraţji introductive   173 
B. Tulburări funcţionale psihogene ale aparatului respirator   173 
C. Rasunetul cerebral al bolilor respiratorii   174 

D. Principalele boli psihosomatice respiratorii   174 

1. Astmul bronşic   174 

1.1. Argumente epidemiologice şi experimentale privind intervenţia SP in apariţia şi evoluţia bolii   175 

1.2. Problema tipului de personalitate a bolnavului astmatic  181 

1.3. Relaţia dintre astm şi nevroza   182 

1.4. Mecanisme demonstrabile sau posibile privind inserţia SP in contextul etiopatogenic al astmului bronşic 183 

1.4.1. Modalităţi de declanşare psihogenă a crizelor de astm   183 

a. Scăderea pragului de excitabilitate bronşică   184 

b. Declanşarea directă   185 

c. Declanşarea sumativă   187 

1.4.2. Mecanisme intime prezumptive ale acţiunii mediatorilor eliberaţi In cursul SP  188 

1.5. Caracteristicile de teren somatic şi psihic al .bolnavilor cu astm bronşic şi trigger psihogen   190 

1.6. Simptome cardinale ale astmului, corelabile cu SP   191 

1.7. Implicaţii profilactice şi terapeutice   192 

1.8. Aprecierea indicilor de caliatate a la bolnavul astmatic   196 

2. Tuberculoza pulmonară   197 

3. Frenocardia   199

4. Sindroame dispneizante de etiologie psihogenă   199 

5. Bronsita cronica si emfizemul pulmonar cronic 200

6. Insuficienţa respiratorie cronică   200 

3. Stresul psihic şi bolile aparatului cardio-vascular   201 

A. Consideraţii introductive   201 

B. Tulburări funcţionale psihogene cardio-vasculare   203 

1. Modificări regulate ale frecvenţei cardiace (tahicardii şi bradicardii) induse psihogen   204 

2. Aritmii psihogene   204 

3. Tulburări de conducere pasagere induse psihogen   206 

4. Dureri precordiale, retrosternale sau cu alt sediu toracic   206 

5. Dispneea "cardiacă" In cursul SP   207 

6. Variaţii ale tonusului vasomotor, inclusiv ale tensiunii arteriale   207 

7. Tulburări funcţionale cardio-vasculare evidenţiate exclusiv prin metode paraclinice   209 

C. Răsunetul cerebral al tulburărilor aparatului cardio-vascular   210 

1. Tulburări neurologice la bolnavii cardio-vasculari   211 

2. Tulburări somato-psihice inductoare de SP la bolnavii cardio-vasculari   211 

3. Răsunetul psihic negativ al stXtrii de boală cardică   212 

D. Principalele boli cardiovasculare psihosomatice   212 

1. Cardiopatia ischemică cronică   212 

1.1. Argumente epidemiologice şi de laborator privind rolul SP in apariţia şi evoluţia cardiopatiei ischemice cronice   213 

a. Angina pectorală   213 

b. Infarctul miocardic   214 

c. Insuficienţa cardiacă   218 

d. Tulburări de ritm si conducere   219 

e. Moartea subită   219 

1.2. Mecanisme demonstrate sau posibile privind relaţia dintre SP si cardiopatia ischemică cronică   220 

1.2.1. Mecanisme "primare"   220 

1.2.2. Mecanisme "secundare" activate de ischemia coronariană   223 

1.2.3. Ischemia miocardică silenţioasă   224 

1.3. Simptome cardinale corelabile cu SP   224 

1.4. Posibilitătile de limitare a apariţiei SP sau de atenuare a efectului său la bolnavii coronarieni   225 

1.4.1. Principii de psihoterapie şi psihofarmacologie la lobii coronarieni   225 

1.4.2. Psihoterapia de susţinere şi terapia psihotropă in infarctul miocardic acut   227 

1.4.3. Tentative de restructurare a schemei psihocomportamentale de tip A la bolnavii conmarieni   230 

2. Hipertensiunea arterială (HTA)   232 

2.1. Consideretii introductive   232 

2.2. Argumente epidemiologice şi experimentale privind rolul SP in geneza sau agravarea HTA   234 

2.2.1. Relaţia dintre incidenta HTA si modul de viaţia stresant la nivel de colectivităţi umane  234 

2.2.2. Caracteristici ale situatiilor stresante la bolnavii cu HTA   235 

2.2.3. Trăsaturi de personalitate la bolnavii hipertensivi   236 

2.2.4. Argumente experimentale   236 

2.3. Mecanisme demonstrate sau posibile acţionate de SP la bolnavii hipertensivi   238 

2.3.1. Mecanismele fiziologice de reglare a tensiunii arteriale   238 

2.3.2. Particularităţi hemodinamice şi metabolice la bolnavii hipertensivi, cu rol perrnisiv pentru SP   240 

2.4. Simptome cardinale corelabile cu interventia SP in modelarea evoluţiei HTA   241 

2.5. Principii de profilaxie a SP şi de limitare a efectului său la bolnavii hipertensivi   242 

3. Hipotensiunea arterială   245 

4. Cardiopatiile valvulare   246 

4.1. Valvulopatiile reumatismale   246 

4.2. Prolapsul de valvă mitrală   248 

5. Tahicardiile paroxistice de ritm cu declanşare predominant psihogenă   250 

6. Sindromul X (Likoff)   253 

7. Distonia (astenia) neuro-circulatorie      255 

8. Sindromul hiperkinetic primitiv   258 

9. Tulburările psihosomatice şi psihopatologice la cardiacii operaţi   260 

10. Sindromul psihic al purtătorului de pacemaker  260 

D. Principii de abordare psihosomatică a bolnavilor cardio-vasculari 261 

Bibliografie selectivă   263