SUBLIMARE SI ARHETIP IN OPERA DE ARTA SI IN FENOMENUL RELIGIOS

Autor: Marius Romila
Editura Institutul European
Colectia Academica. Antropologie
An aparitie : 2020
Editia I
ISBN 978-606-24-0287-7
Nr pagini : 310
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 55 lei la Editura, 52,25 lei la elefant, lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Din cartea de fata poti afla multe despre sublimare si arhetip, cercetate comparativ in opera de arta si in reconstructia religioasa a lumii, autorul organizand o informatie care, bine asezata, putea sa fie ea insasi scop. Marius Romila stie cum sa lucreze cu datele de sustinere ca, totusi, acestea sa nu para a fi, in sine, nimic, poate neprejudiciind mai mult decat ocultarea (mortificarea) ei prin "multa stiinta", palymatheia care il irita pe Heraclit, ea nedand si "minte" [...].

Acad.Gheorghe Vladutescu

        [...] Cartea Sublimare si arhetip in opera de arta si in fenomenul religios isi propune sa descopere miezul metodei psihanalizei freudiene, ce consta in identificarea pulsiunilor, uneori ilicite, ce se ascund in spatele activitatilor creative din domeniul culturii. Marius Romila integreaza perspectiva deschisa de psihanaliza in cadrul mai larg al antropologiei filosofice de la inceputul secolului XX, cand, prin teoriile lui Max Scheler, Ludwig Klages, Oswald Spengler sau Otto Weininger, aceasta a propus o noua viziune asupra raportului dintre viata si spirit. In acest context, teoria lui Freud este mai aproape de viziunea scheleriana, vazuta ca o forma de convertire, de transfer al vietii in spirit, fara ca prin aceasta operatie vitalul sa fie anihilat, asa cum se contura acest raport in textele lui Ludwig Klages sau mai ales in cele ale lui Oswald Spengler, precum in cartea Declinul Occidentului [...]. Marius Dumitrescu

        Marius Romila este absolvent al Facultatii de Filosofie din cadrul Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi, doctor in filosofie din anul 2018. A beneficiat de o bursa de studiu la Universite de Bourgogne, Dijon, Franta, fapt ce i-a permis accesul la importante resurse bibliografice pe domeniul de interes: antropologia filosofica si psihanaliza. Este si Membru al Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania.

Cuprins:

Cuvant inainte (Acad. Gheorghe Vladutescu) 9

Introducere 11

CAPITOLUL I. CONCEPTELE PSIHOLOGIEI ABISALE DIN PERSPECTIVA FILOSOFIEI 15

I.1. Înainte de psihanaliză - de la androginul platonic la celălalt tărâm 15

I.1.1. Precursori ai psihologiei abisale 15

I.1.2. O privire critică asupra psihanalizei freudiene: Lucian Blaga 24

I.1.3. Influențele apariției psihanalizei asupra filosofiei 27

I.2. Conceptul de inconştient la Sigmund Freud şi la Carl Gustav Jung 28

I.2.1. Sigmund Freud: pulsiunile și inconștientul personal 28

I.2.2. Arhetipurile și inconștientul colectiv în concepția lui Carl Gustav Jung  30

I.2.3. Rolul elementelor inconștientului în actul de creație - proces de sublimare sau devoalare a arhetipurilor? 32

I.2.3.1. Sublimarea freudiană  32

I.2.3.1.1. Procesul terapeutic în Gradiva 32

I.2.3.1.2. Inversarea simbolului în Motivul alegerii casetei 39

I.2.3.2. Fenomenul spiritului în artă din perspectiva lui Carl Gustav Jung 40

I.3. Supraeul la Sigmund Freud 45

I.3.1. Prințul egiptean 45

I.3.2. Moise ca simbol al supra-eului freudian 51

I.3.3. Moise al lui Michelangelo: o perspectivă freudiană 54

I.4. Arhetipul sinelui la Carl Gustav Jung  57

I.4.1. Simbolurile jungiene ale sinelui: Cristos și Mandala 57 

I.4.2. Influențe filosofice determinante în construirea conceptului de arhetip al sinelui 64

I.4.3. Deschiderea spre filosofie a teoriei arhetipurilor 66

CAPITOLUL II. PERSPECTIVE ANTROPOLOGICE ASUPRA RAPORTULUI DINTRE THANATOS-UL FREUDIAN ȘI SACRU

II.1. Violența, pulsiune pură 67

II.1.1. Originea conceptului de Thanatos la Sigmund Freud 67

II.1.2. Comportamentul agresiv – element înnăscut sau dobândit? 72

II.1.3. Caracteristici definitorii ale violenței umane 76

II.2. Canibalism - violența supremă 83

II.2.1. Primele consemnări ale canibalismului în Europa 83

II.2.2. Prânzul ritualic din perspectiva lui Manuel Moros Peña 87

II.2.3. Canibalismul războinicilor și fenomenul psychokiller – două limite extreme ale agresivității 94

II.3. Țapul ispășitor ca formă a pulsiunii thanatice 96

II.3.1. Mecanismul victimar, al țapului ispășitor 96

II.3.2. Rolul Satanei în mimetism 110

II.3.3. Înfrângerea suferită de Satana 112

CAPITOLUL III. PERSPECTIVE ANTROPOLOGICE ASUPRA SIMBOLULUI ARHETIPAL UMBRA - CÂTEVA REPERE DIN ISTORIA FRĂMÂNTATĂ A PERCEPȚIEI IMAGINII DESPRE DIAVOL 115

III.1. Diavolul înainte de Iisus, în vremea Sa și în secolele prigoanei creștinilor 115

III.1.1. Diavolul înainte de Iisus 116

III.1.2. Ispitirile Mântuitorului 121

III.1.3. Diavolul în vremea prigoanei și a primelor secole de creștinism 125

III.2. Sfântul Augustin - despre divinația demonilor 128

III.3. Diavolul la anul 1000 - cristalizarea noțiunii teologice de Satana (secolele XII – XV)  133

III.3.1. Milenarism și sosirea lui Antichrist 133

III.3.2. Raoul Glaber și prima descriere concretă a demonului  136

III.3.3. Satana i se arată Sfântului Bernard, Abate de Clairvaux  138

III.3.4. Bernard de Clairvaux și Ordinul Cavalerilor Templieri 141

III.3.5. Sectele cathară, albigendă și valdeză invadează Europa 145

III.3.6. Catedralele gotice – semne ale puterii și măreției Bisericii Catolice 149

III.3.7 Amour courtois și izgonirea din Biserică 153

III.4. Răbufnirea lui Satan în istorie (secolele XV – XVII) 156 

III.4.1. Frica populară și cea cultă 156

III.4.2. 1348, 1453, 1484, 1492 sau 1517- care an a reprezentat cu adevărat anul Diavolului? 159

III.4.2.1. Epidemia de ciumă de la 1348 160

III.4.2.2. Căderea Constantinopolelui sub asaltul turcilor: 1453   161

III.4.2.3. Descoperirea Lumii Noi și a Bastionului Satanei: 1492  162

III.4.2.4. Reforma și Contrareforma: 1517   163

III.4.2.5. Schimbarea unui eon: 1484  166

III.4.3. Amplificarea pulsiunilor violente în mentalul colectiv 169

III.4.3.1. Pogromurile antiiudaice ale Evului Mediu 169

III.4.3.2. Răspunsul evreilor la prigoana creștină  171

III.4.3.3. Gilles de Rais, de la admirația regelui la moartea pe rug 174

III.4.3.4. Diavolul în mânăstiri 176

III.4.3.5. Femeia, reprezentant al lui Satan pe pământ 178

III.4.3.6. Execuțiile publice ale vrăjitoarelor 181

III.5. Moartea lui Satana și învierea sa 186

III.5.1. Câteva repere privind problema răului 186

III.5.1.1. Răul ca lipsă a binelui: Sfinții Augustin și Toma d'Aquino 186

III.5.1.2. Primele victorii ale rațiunii 188

III.5.1.2.1. René Descartes și condamnarea la ieșirea din istorie a demonului 188

III.5.1.2.2. Încercarea de mediere a raţiunii cu credinţa - răul metafizic sau cum poate fi Diavolul alungat 190

III.5.2. Metamorfoza lui Satana 193

III.5.2.1. Aventura Prințului tenebrelor în Franța: de la Diavolul șchiop la Demonul îndrăgostit 194

III.5.2.2. Viziunea Diavolului interior 197

III.5.3. Perspectiva psihanalizei asupra Diavolului 198

III.5.3.1. Diavolul ca substitut patern la Sigmund Freud 199

III.5.3.2. Arhetipul umbra și materializarea răului 202

III.5.3.3. Antichristul Apocalipsei în viziunea lui Carl Gustav Jung 205

III.5.4. Câteva crochiuri ale Diavolului în opera de artă 207

CAPITOLUL IV. MITUL LUI FAUST - MEFISTOFEL ȘI ARHETIPUL UMBRA

IV.1. Magister Johann Faustus - adevăratul Doctor 213

IV.2. Un aventurier de geniu - Christopher Kit Marlowe 214

IV.3. Marele Faust creator - Johann Wolfgang von Goethe 218 

IV.4. Meșterul Twardowski sau Faustul polonez 229

IV.5. Epilog la mitul lui Faust - Maestrul și Margareta 233

CAPITOLUL V. ARHETIPUL TRECERII IN PERSPECTIVA TEORIEI INCONSTIENTULUI COLECTIV 239

V.1. Definirea conceptului 239

V.2. Micul Prinţ și redescoperirea sinelui 240

V.2.1. Cine a fost de fapt Antoine de Saint-Exupéry? 240

V.2.2. O perspectivă psihanalitică asupra poveștii 241

V.2.2.1. Regresia – sau cum a apărut ideea poveștii? 243

V.2.2.2. Simboluri arhetipale identificate în Micul Prinț 244

V.3. Frumusețea divinității în opera lui Dante Alighieri 248

V.3.1. Viața lui Dante - influența și limbajul secret al Fedeli d'Amore 248

V.3.2. Pulsiuni și simboluri arhetipale în Divina Commedia 254

V.3.2.1. Principiile freudiene în opera lui Dante 254

V.3.2.2. Prezența simbolurilor arhetipale 260

V.3.3. Frumusețea divinității și frumusețea Beatricei 263

V.4. Mitul lui Ahasverus - simbol al arhetipului trecerii 266

Cuvant de incheiere (prof. univ. dr. Marius Dumitrescu) 277

Bibliografie  283

Anexa nr. 1 - Termeni si definitii ale unor concepte utilizate  289

Anexa nr. 2 - Fotografii de referinta pentru operele analizate 293