TEHNOLOGIA INSTRUIRII

Autor: Olga Oprea
Editura Didactica si Pedagogica
An aparitie : 1979
Editia I
Nr pagini : 456
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 8-22 lei pe okazii,
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descriere: (din prefata)

Oferim acasta carte cadrelor didactice, practicienilor invaţamantuli, dorind sa contribuim astfel Ia satisfacerea dezideratulul lor de a beneficia de o informatie grupată cu privire la unele probleme pedagogice şi psihologice care fundamentează activitatea de instruire. 

Opiniile şi propunerile pe care le avansăm in acest volum invita cadrele didactice la un dialog despre condiţiile in care diferite concepţii şi practici pedagogice - constituite in istoria lnvaţamantulul naţianal şi universal - sunt apte sa potenţeze eficienţa instrucţiei in condiţiile cerinţelor vremii noastre. Deşt lucrarea se adresează educatorilor din invăţamantul general şi obligatoriu, unele dintre capitolele ei fac referiri şi la aspecte pedagogice privind subansamblul invăţămfntului preşcolar şi cel superior, in măsura in care a fost necesar să relevăm condiţiile de interferenţa a practicii educaţionale. pe ansamblul sistemului de invăţamant.

Informaţiile din domeniul psihologiei, filozofiei, biologiei, logicii şi al altor discipline ştiinţifice - implicate in conţinutul lucrării - urmăresc sa semnaleze numeroasele deschideri de care beneficiază pedagogia teoretică şi aplicată pentru abordarea interdisciplinară a domeniului

Cuprins:

Prefaţă   7

Capitolul l. Coordonate definitorii ale tehnologiei instruirii 9

1. Condiţiile implicarii tehnicii şi tehnologiei in educaţie 9

2. Inovarea învățămîntului   16

3. Conceptul tehnologia instruirii   20

Capitolul lI.   Învăţarea  32

1. Definiţia conceptului de învăţare şi implicaţiile lui interdisciplinare  32

2. Teorii psihologice ale învăţării 53

2.1. Asociaţionismul  54

2.2. Behaviorismul  36

2.3. Gestaltismul sau psihologia formelor  64

2.4. Alte teorii psihologice care analizează învățarea  67

2.5. Caracteristici generale ale teoriilor învățării  71

3. Condiţiile învățării  75

4. Tipuri de învățare şi strategiile învăţării  82

5. Raportul învățare-dezvoltare  91

Capitolul lll. Obiectivele acţiunii educaţionale 101

1. Ce sint obiectivele educaţiei?  101

2. Despre taxonomia obiectivelor 103

3. Cum definim obiectivele?  115

Capitolul iV. Conţinutul învățămintului  119

1. Condiţionarea sociologică şi pedagogică a conţinutului instrucției 119

2. Structura culturală prin învăţămint  127

3. Structurarea programelor şcolare 

4. Manualul 153

5. Raporturile conţinutului învățămîntului cu orientarea școlară și profesională   134

Capitolul V. Relaţia educator-elev și organizarea activităţii de instruire 166

1. Educatorul şi elevul — factori principali ai sistemului de instruire     166

2. Organizarea activității instructive  171

2.1. Instruirea în colectivități  171

2.1.1. Clasa școlară  171

2.1.2. Învăţămintul monitorial  174

2.2. Învățămiîntul individual și individualizarea instrucției  175

2.3. Instruirea pe echipe  187

Capitolul VI. Tehnicile de instruire  191

1. Rolul tehnicilor de instruire și principiul activismului  191

2. Metodele de instruire  199

2.1. Intuiţia şi euristica  201

2.2. Metode de predare  220

2.2.1. Metode intuitive   220

2.2.2. Metode verbale  223

2.3. Metode de învățare 227

2.3.1. Învăţarea inductivă și deductivă  227

2.3.2. Învăţarea prin descoperire  231

2.3.3. Rezolvarea de probleme  236

2.3.4. Învăţarea cu ajutorul modelelor 249

2.3.5. Exerciţiul  255

2.3.6. Metoda dramatizării  236

2.4. Metode speciale de educare a creativităţii  256

3. Mijloace de instruire    268

3.1. Tipuri de mijloace didactice şi funcţiile lor pedagogice 270

3.2. Selecţia mijloacelor de instruire şi criterii de validare pedagogică   300

3.3. Probleme privind strategia dotării şi administrarea mijloacelor de instruire   306

4. Forme de instruire   303

4.1. Lecţia  314

4.2. Observările   319

4.3. Activităţile de laborator și instruirea în laboratoare  322

4.4. Forme de instruire bazate pe metode de comunicare verbală  326

4.5. Activităţile tehnico-practice  328

4.6. Instruirea programată  330

4.7. Alte forme de instruire  356

Capitolul VII. Evaluarea eficienţei sistemului de instruire   361

Capitolul VIII. Modelul tehnologic   384

Anexe  411

Bibliografie generală   452

CONCEPTUL DE SINE SI PERFORMANTA SCOLARA

Autor: Versavia Curelaru
Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza
Colectia Stiintele educatiei
An aparitie : 2014
Editia I
ISBN 978-606-714-071-2
Nr pagini : 332
Format 145 x 205
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
pdf aici

Descrierea editurii:

        Lucrarea se constituie într-o sinteză a cercetărilor teoretice şi empirice care evidenţiază rolul sinelui în motivarea şi autoreglarea învăţării şcolare. A fost analizată valoarea motivaţională a dimensiunilor stabile ale sinelui (sentimentul valorii personale, competenţele percepute), în raport cu cea a unor structuri mai dinamice, cum ar fi autoeficacitatea percepută. Tema tratată în acest volum este de maximă importanţă pentru domeniul educaţional, întrucât ea oferă un fundament ştiinţific pentru aplicaţiile practice din clasă: autoreglarea eficientă a învăţării, structurarea sarcinilor şcolare, autocunoaşterea şi dezvoltarea personală, rezilienţa şcolară. Lucrarea se adresează atât studenţilor de la psihologie care au nevoie de o introducere monografică în temă, cât şi practicienilor (consilieri şcolari şi profesori diriginţi) preocupaţi de înţelegerea cauzalităţii complexe a performanţelor şcolare.

        Versavia Curelaru este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi. Domenii de competenţă: psihologia educaţiei, consiliere psihopedagogică, managementul clasei de elevi. A obţinut titlul de doctor în psihologie cu lucrarea Implicaţii ale conceptului de sine în performanţa academică. 

Cuprins:

Prefață (Marcela Rodica Luca)  11

Introducere  119

Capitolul 1. Conceptul de sine – istoric şi clarificări terminologice  25

1.1. Surse ale diversităţii conceptuale în abordarea sinelui  25

1.2. Încercări de simplificare terminologică  29

1.3. Perspective istorice în abordarea sinelui  30

1.3.1. Reflecţiile filosofilor asupra sinelui  32

1.3.2. Contribuţia lui William James la dezvoltarea teoriilor psihologice cu privire la conceptul de sine  34

1.3.3. Interacţionismul simbolic  37

1.3.4. Psihanaliza  39

1.4. Consacrarea conceptului de sine ca obiect de studiu al psihologiei  41

1.4.1. Contribuţia psihologiei umaniste la reintroducerea sinelui în câmpul psihologiei  42

1.4.2. Emergenţa cercetărilor sinelui în psihologia socială  43

Capitolul 2. Modele teoretice ale sinelui  47

2.1. Studierea sinelui în cadrul paradigmei cognitive  47

2.1.1. Modelul sinelui ca structură mnezică asociativă  48

2.1.2. Modelul sinelui ca sistem de referinţă  51

2.1.3. Modelul sinelui ca schemă 54

2.1.4. Modelul tripartit al sinelui  57

2.2. Teoria sociocognitivă a sinelui  61

2.3. Abordarea fenomenologică a sinelui  63

2.3.1. Introspecţia ca metodă de explorare a sinelui 64

2.3.2. Sinele perceput şi sinele conceput  65

2.4. Modele multidimensionale ale conceptului de sine  66

2.4.1.Aplicabilitatea modelelor multidimensionale în cercetare  66

2.4.2. Modelul cognitiv al lui Hattie  68

2.4.3. Modelul multidimensional-ierarhic al lui L’Ecuyer  70

Capitolul 3. Conceptul de sine academic  75

3.1. Modelul multidimensional-ierarhic lui Shavelson  76

3.2. Modelul multidimensional al lui Marsh  81

3.3. Dezvoltarea şi diferenţierea conceptului de sine academic  86

3.4. Modelul cadrelor de referinţă în evaluarea conceptului de sine academic  89

Capitolul 4. Autoeficacitatea percepută – structură dinamică a sinelui  95

4.1. Teoria autoeficacităţii  96

4.2. Relaţia dintre conceptul de sine şi autoeficacitatea percepută  100

4.2.1. Criterii de diferenţiere a conceptului de sine şi autoeficacităţii percepute

din perspectivă conceptuală  103

4.2.2. Criterii de diferenţiere a conceptului de sine şi autoeficacităţii percepute din

perspectivă metodologică  105

4.3. Stima de sine şi autoeficacitatea percepută 106

4.3.1. Valoare şi competenţă în autoevaluarea personală  107

4.3.2. Competenţa ca sursă a valorii personale  109

4.4. Surse ale convingerilor despre sine  111

4.4.1. Importanţa cadrelor de referinţă în dezvoltarea şi activarea convingerilor despre sine  111

4.4.2. Rolul experienţelor de succes şi eşec în dezvoltarea autoeficacităţii percepute  113

4.4.3. Rolul experienţelor vicariante în autocunoaştere  118

4.4.4. Persuasiunea ca sursă a cunoaşterii de sine  120

4.4.5. Rolul stărilor fiziologice şi emoţionale în autocunoaştere  121

4.5. Procesele prin care acţionează autoeficacitatea percepută  122

4.5.1. Procesele cognitive  122

4.5.2. Procesele motivaţionale  123

4.5.3. Procesele emoţionale  124

4.5.4. Procesele de selecţie  125

4.6. Abordarea metodologică a constructului autoeficacitate percepută  125

4.7. Impactul teoriei autoeficacităţii  127

Capitolul 5. Motivaţia şi autoreglarea învăţării din perspectiva teoriilor sinelui  131

5.1. Argumente privind valoarea motivaţională a sinelui  132

5.1.1. Argumente din partea teoreticienilor motivaţiei şcolare  132

5.1.2. Argumente din partea teoreticienilor sinelui  134

5.2. Teoriile motivaţionale cu focusare pe sine  134

5.2.1. Modelul atribuirii cauzale a succesului şi eşecului  134

5.2.2. Modelul fundamentat pe schemele de sine  144

5.2.3. Motivaţia derivată din competenţă şi autoeficacitate  153

5.3. Rolul conceptului de sine în autoreglarea performanţei  155

5.3.1. Perspectiva cognitivă asupra autoreglării  157

5.3.2. Locul sinelui în cadrul modelului cognitivist al autoreglării  159

5.3.3. Perspectiva sociocognitivă asupra autoreglării  161

Capitolul 6. Performanţa şcolară şi reprezentările acesteia la nivelul sinelui  167

6.1. Succesul şi insuccesul şcolar – indicatori obiectivi sau trăiri subiective ale performanţei şcolare  168

6.2. Factorii individuali şi contextuali ai performanţei şcolare  172

6.3. Standardele şi rolul lor în autoevaluare  176

6.3.1. Niveluri de structurare a standardelor de autoevaluare  177

6.3.2. Dinamica standardelor de autoevaluare  181

6.4. Abordarea eficienţei şcolare prin raportare la reprezentările sinelui  183

6.5. Reacţii afective şi comportamentale faţă de rezultatele şcolare  184

Capitolul 7. Direcţii de cercetare a sinelui multidimensional în domeniul psihologiei educaţiei  189

7.1. Cercetări ale conceptului de sine în domeniul educaţional  192

7.1.1. Studii de validare a conceptului de sine academic  192

7.1.2. Relaţia dintre conceptul de sine academic şi performanţa şcolară  194

7.2. Cercetări ale autoeficacităţii percepute (AEP) în domeniul educaţional  202

7.2.1. Rolul AEP în dezvoltarea competenţelor cognitive la elevi  202

7.2.2. Relaţia dintre AEP şi performanţa academică  212

7.2.3. AEP în autoreglarea învăţării  218

Capitolul 8. Cercetări privind relaţia dintre concepţiile despre sine şi performanţa şcolară în mediul educaţional românesc  223

8.1. Prezentare generală a cercetărilor  223

8.1.1. Introducere  223

8.1.2. Diferenţieri ale principalelor constructe utilizate în cercetare  224

8.1.3. Obiective şi aspecte metodologice generale  229

8.2. Stima de sine, schemele de sine şi performanţa  231

8.3. Conceptul de sine academic şi performanţa şcolară  245

8.4. Conceptul de sine academic, autoeficacitatea percepută şi performanţa  254

8.5. Stima de sine, competenţa percepută şi performanţa academică  274

8.6. Limite şi posibilităţi de dezvoltare a cercetărilor  288

Capitolul 9. Implicaţii educaţionale ale explorării şi dezvoltării conceptului de sine la elevi  291

9.1. Aplicaţii ale paradigmei sociocognitive în cercetarea performanţei şcolare  291

9.2. Concluzii privind rezultatele cercetării relaţiei dintre conceptul de sine şi performanţa şcolară  294

9.3. Un model integrator  297

9.4. Arii aplicative ale cercetărilor realizate în domeniul educaţional  300

9.4.1. Autoreglarea învăţării  300

9.4.2. Structurarea curriculum-ului şi a sarcinilor de învăţare  301

9.4.3. Intervenţie şi dezvoltare personală  302

Referinţe bibliografice  305

 

PSIHOEDUCATIA. "Bagajul" unui educator bun

Autor: Maria Cruz Sanchez, Maria Victoria Martin Cilleros, Juan Jose Mena Marcos
Editura Litera
Colectia Descopera psihologia Vol 38
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: Psicoeducación. La maleta del buen educador
Traducerea Mihaela Coman
ISBN 978-606-33-9394-5
Nr pagini : 144
Format 160 x 230
Pretul la data postarii : 33,92 lei la Editura, 29,92 lei la librarie.net, 31,92 lei la libris

Descrierea editurii:

        Acest volum analizează câteva dintre numeroasele probleme cu care se confruntă cadrele didactice în cariera lor profesională. Discutăm despre greutățile pe care le poartă ca într-un bagaj atunci când se ocupă de munca lor zilnică în cel mai riguros mod posibil. Acest „bagaj“ include patru compartimente interconectate, în care orice profesor își adună abilitățile, deprinderile, experiențele și cunoștințele. Compartimentele au în vedere elevii (în special, modul în care învață), educatorul însuși (predarea), centrul educațional în care predă (școala) și familiile elevilor.

        María Cruz Sánchez Gómez este Profesor la Universitatea din Salamanca, María Victoria Martín Cilleros este Doctor al Universității din Salamanca, Juan José Mena Marcos este Profesor titular la Universitatea din Salamanca

Cuprins:

Introducere 9

ELEVII 13

Învăţământul primar 15

Ce trebuie să știm despre dezvoltarea copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani? 16

Dezvoltarea personalității 23

Sunt toţi elevii la fel? 25

Dar cum putem face faţă unei asttel de diversităţi? 29

Care este rolul unui educator bun? 33

Ce aspecte ar trebui să ia în considerare un profesor în mentoratul elevilor? 34

Mentoratul este doar responsabilitatea cadrului didactic? 35

Concluzii 36

ȘCOALA 37

Centrele de educaţie 39

Definirea unui centru de educaţie: proiectul educaţional (PE) 49

Ceea ce se predă elevilor: propunerea sau proiectul curricular (PC) 41

Aspecte educaţionale care nu sunt predate la clasă: programul general anual (PGA) 42

Regulamentul școlar: regulamentul de ordine interioară (ROI)  42

Aspectele financiare ale școlii: proiectul de management (PM)  42

Înregistrarea activităţilor din școală: raportul anual (RA)  43

PROFESORII  45

Abordare și planificare  4

La ce ne referim atunci când vorbim despre curriculum școlar în învățământul primar?  48

Abordarea profesorului. Predarea care se potrivește tuturor: Proiectarea universală pentru învăţare  50

Planificarea activităţii de predare: de la propunerea curriculară la unităţile didactice 54

Competenţele  55

Obiectivele  56

Conținuturile  56

Metodologia de predare  57

Activităţile  58

Sarcinile  58

Criteriile de evaluare  60

În ce constă planul de lecţie pentru un curs? 60

Ce ar trebui să ia în considerare un profesor înainte de a începe  62

Predarea lecţiei. Ce înțelegem prin instruire? 69

Modalităţile de predare  69

Metodele de predare 70

Strategiile de predare  74

Elevii vor coopera întotdeauna? Managementul clasei ca grup  81

Aspectele de care un educator bun trebuie să țină cont pentru un management adecvat al clasei  82

Cum rămâne cu disciplina în clasă?  89

Disciplina impusă din exterior sau autodisciplina?  90

Cum se poate controla comportamentul elevilor într-o clasă de școală primară?  92

Climatul social și emoţional  93

Evaluarea: întrebările pe care le pun profesorii în clasă  97

Ce tipuri de întrebări pune de obicei un profesor în clasă? 98

Cum formulează profesorii întrebările în clasă?  102

Cum sunt evaluați elevii?  105

Ce se înțelege prin examen?  107

Cum sunt notaţi elevii?  112

Care sunt criteriile de notare utilizate?  113

Evaluarea finală a elevilor: notele  114

FAMILIA  119

Mediul sociofamilial  121

Ce rol joacă familia în dezvoltarea integrală a copiilor? 123

Care ar fi condiţiile familiale optime pentru o dezvoltare bună a copiilor?

Care sunt diferențele dintre educaţia în mediul familial și cea școlară? 126

Cum este relaţia familie-școală?  129

De ce este important ca familiile să colaboreze îndeaproape cu școala?  131

Factori psihologici care influenţează succesul sau eşecul şcolar 135

Factorii psihologici și infiuenţa cercetărilor asupra performanţei elevilor 135

Bibliografie  139

METACOGNITIE SI MOTIVATIE IN INVATAREA ACADEMICA. Repere psihodidactice

Autor: Ioana Stancescu 
Editura Universitara
Colectia Stiinte ale educatiei
An aparitie : 2011, 2017
Editia a II-a
ISBN 978-606-28-0596-8 
Nr pagini : 196
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii: (fragment din introducere)

         Domeniul de cercetare şi reflecţie pe care ni-l propune autoarea, dr. Ioana Stăncescu, se situează între preocupările moderne, cu rată mare de actualitate în actualul câmp investigativ al ştiinţelor educaţiei din România şi, deopotrivă, din străinătate. Metacogniţia şi motivaţia, semnificativ corelate în tot ceea ce semnifică învăţarea umană, în special cea academică, sunt două dintre conceptele devenite nuclee paradigmatice prioritare, provocativ epistemologice destinate investigaţiilor în ştiinţele educaţiei şi în psihologia educaţiei. Centrele de interes vizează deopotrivă reuşita autoarei de a le defini cât mai limpede la nivelul conexiunilor interdisciplinare, de a le descoperi valenţele pragmatic-acţionale pe care acestea le au în procesul creşterii coeficientului de impact asupra calităţii conduitelor şi rezultatelor

învăţării, al eficientizării studiului academic.

         Economia lucrării, una cu aleasă factură de armonie arhitecturală, trimite la temeiuri argumentative solide, productive şi incitatoare pentru lectorul ce îşi asumă dorinţa şi voinţa de a pătrunde în mecanismele structurale şi funcţionale ale domeniilor menţionate. Recunoaştem că

niciunul nu este uşor de cunoscut, de cercetat experimental şi de valorizat instituţional sau personalizat. Pentru o mai atentă cuprindere mentală a diversităţii problematicii examinate de autoare, suntem tentaţi ca, printr-un efort de disciplinare şi de corelare a demersurilor analitice, armonizate cu unele de sinteză, să propunem şi să realizăm o trecere în revistă a pilonilor

de construcţie a lucrării, explicit să surprindem valenţele principalelor segmente valorice ale lucrării, exerciţiu practicat de nu puţini autori şi, mai apoi, a valorilor ei globale.

Cuprins:

ACRONIME  8

LISTA FIGURILOR  8

LISTA TABELELOR  10

RECONSTRUCŢII IDEATICE ÎN ÎNVĂŢAREA ACADEMICĂ - METACOGNIŢIE ŞI MOTIVAŢIE, prof. univ.emerit dr. Ioan Neacşu  13

ARGUMENT  17

CAPITOLUL I. DIDACTICA MODERNĂ – UNITATE DE COGNIŢIE, METACOGNIŢIE ŞI MOTIVAŢIE. CONCEPTE. VALORI. MECANISME. TEORII. APLICAŢII  21

1. Metacogniţia – nucleu al învăţării academice  21

1.1. Învăţarea şi stilurile de învăţare la studenţi  21

1.2. Metacogniţia - studii şi abordări teoretice  30

1.3. O posibilă structură funcţională a metacogniţiei  32

1.4. Modele metacognitive în învăţare – dincolo de potenţialitate  35

1.5. Relaţia cogniţie-metacogniţie   37

1.6. Relaţii cu sens între metacogniţie şi motivaţie  38

1.7. Metacogniţia în educaţie – aplicaţii  41

 1.7.1. Metacogniţia – structură generativă în cadrul activităţilor matematice şi de lectură  41

 1.7.2. Metacogniţia şi studiul academic la studenţi   46

 1.8. Studiul experimental al metacogniţiei. Instrumente şi tehnici de investigare - valori şi limite  47

2. Motivaţia învăţării - o realitate polivalentă, cu multiple provocări  54

2.1. Concept, forme, mecanisme funcţionale  54

2.2. Teorii şi modele explicative ale motivaţiei în spaţiul şcolar  56

2.3. Strategii de motivare a studenţilor în activităţile de învăţare  60

3. Practica reflectivă a profesorului şi dezvoltarea metacogniţiei la studenţi  61

CAPITOLUL II. PROIECTUL INVESTIGATIV AL ÎNVĂŢĂRII MOTIVATE COGNITIV ŞI METACOGNITIV LA STUDENŢI  68

1. Întrebări deschise în studiul problemei  68

2. Scopul şi obiectivele cercetării  68

3. Variabilele cercetării   69

4. Ipotezele cercetării  70

5. Populaţie investigată. Caracteristici  70

6. Abordare temporală a cercetării - Diagrama Gantt  71

7. Metode şi instrumente de cercetare  72

 7.1. Inventarul metacognitiv  72

 7.2. Chestionarul pentru studenţi  75

 7.3. Scala de identificare a motivaţiei pentru învăţarea academică 83

 7.4. Chestionarul strategiilor de învăţare motivată  85

 7.5. Focus-group-ul pentru cadrele didactice universitare  90

 7.6. Experiment cu potenţial formativ: Programul de antrenament metacognitiv şi motivaţional la studenţi (PAMM)  92

 7.7. Metode statistice de culegere, prelucrare şi interpretare a rezultatelor  98

CAPITOLUL III. REZULTATE - ANALIZE, INTERPRETĂRI, COMENTARII   99

1. Metacogniţia şi învăţarea academică: cunoaştere şi reglare  99

1.1. Metacogniţia – analiză globală  99

1.2. Metacogniţia – analiză la nivelul componentelor  107

 1.2.1. Cunoaşterea metacognitivă  107

 1.2.2. Reglarea metacognitivă  113

 1.2.2.1. Strategii metacognitive   114

 1.2.2.2. Strategii de gestionare a emoţiilor  123

 1.2.3. Corelaţia cunoaştere cognitivă – reglare cognitivă  126

 1.3. Învăţarea academică  129

 1.4. Strategii de promovare şi dezvoltare metacognitivă la studenţi 132

2. Motivaţia învăţării academice la studenţi: de la extrinsec la intrinsec  134

 2.1. Motivaţia – analiză globală  134

 2.2. Motivaţia – analiză la nivelul componentelor  138

 2.2.1. Motivaţia extrinsecă  138

 2.2.2. Motivaţia intrinsecă  140

3. Corelaţia metacogniţie – motivaţie în învăţarea academică  142

4. Programul de antrenament metacognitiv şi motivaţional pentru studenţi – sinteze interpretative  146

5. Impactul şi limitele cercetării  158

CAPITOLUL IV. CONCLUZII. GHID DE BUNE PRACTICI ÎN DOMENIUL METACOGNITIV MOTIVANT LA STUDENŢI  160

BIBLIOGRAFIE  178

ANEXE  185

Anexa 1 – Fişă de reflecţie PAMM  185

Anexa 2 – Fişa nr. 1 - PAMM  186

Anexa 3 – Fişa nr. 2 - PAMM  188

Anexa 4 – Fişa nr. 3 - PAMM  189

Anexa 5 – Fişa nr. 4 - PAMM  192

Anexa 6 – Fişa nr. 5 - PAMM  194

Anexa 7 – Fişa nr. 6 - Matricea SEM PAMM  195

Anexa 8 – Matricea cercetării  196 

MOTIVATIE SI ANGAJAMENT IN INVATAREA SCOLARA

Autor: Valeria Negovan, Raluca Tomsa 
Editura Universitara
Colectia Psihologie
An aparitie : 2017
Editia I
ISBN 978-606-28-0567-8 
Nr pagini : 184
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Volumul de fata se adreseaza tuturor specialistilor interesati de motivatie si angajament in invatarea scolara si academica. In prima parte a volumului propunem o serie de clarificari teoretice utile in problematica motivatiei si angajamentului in invatare, in timp ce a doua parte reuneste o serie de cercetari realizate de absolventi ai specializarii Psihologie din cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti.

        Intr-o perioada in care mass-media, dar si unele studii vorbesc tot mai frecvent despre scaderea calitatii invatamântului din România, va invitam sa cititi un volum despre educatie care este totodata si un rezultat al unui proces de educatie formala.

        Chiar daca publicul larg ignora adeseori aceste aspecte, majoritatea specialistilor din domeniu considera ca singura paradigma de actualitate este cea a cercetatorului-practician (scientist-practitioner) deoarece pentru a reusi sa se mentina la suprafata in oceanul de informatie disponibil astazi, practicianul trebuie sa fie inarmat cu gândire critica (pentru a selecta concluziile bazate pe dovezi pe care le va aplica in practica), precum si competente si abilitati pentru a-si testa propriile ipoteze.

        De aceea, in volumul de fata veti gasi pe lânga incursiunile teoretice si  cercetari recente in domeniul psihologiei educatiei, care atesta ca absolventii  FPSE si-au insusit conceptele teoretice necesare fundamentarii constructiei  unui demers investigativ si abilitatile de a finaliza cercetari aplicative corecte, realizate in lumea reala, acolo unde isi vor desfasura si ei pe viitor activitatea.

        Nevoia de interventii bazate pe dovezi este crescuta in sanatate, educatie, protectie sociala (in fapt, asistam la o criza acuta de programe bazate pe informatii stiintifice si testate ca atare in orice tip de politici publice). Cu atât  mai mult in educatie, aflata mai mereu in criza (rasturnarea de valori, subfinantarea, schimbarile sociale), avem nevoie de cercetari reale care sa surprinda mecanismele ce pot duce la fluctuatia motivatiei si a performantelor, pentru a putea preveni esecul si poate chiar abandonul scolar.

        Valeria Negovan este doctor, profesor universitar emerit (Universitatea din Bucuresti) si profesor universitar asociat (Universitatea Titu Maiorescu) cu expertiza in domenii ca psihologie generala, psihologia educatiei, psihologia invatarii, psihologia carierei, formare si consiliere profesionala, consiliere scolara, consiliere vocationala, cercetare. Autor a  34 de carti si capitole in carti, a numeroase articole publicate in reviste cu factor de impact sau  indexate BDI si in volumele proceedings indexate in baze de date internationale reprezentative ale conferintelor internationale;  Este Laureat Profesor BOLOGNA (2015), distinctie decernata de Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR). Sursa: Meteor Press

        Dintre cartile sale:

Introducere in psihologia educatiei, Curtea Veche 2004, Universitara 2005, 2006, 

Psihologia carierei, Universitara 2010, Meteor Press 2021

Psihologie pozitiva aplicata in educatie, Universitara 2013, Meteor Press 2021

Ghid de studiu al specificului cunoasterii stiintifice în psihologie (coautor), Universitara 2013, 2014

Psihologia invatarii. Forme, strategii si stil, Universitara 2007, 2010, 2013

Motivatie si angajament in invatarea scolara (co-coord), Universitara 2017

Motivatia pentru invatare la varsta adulta (co-coord), Universitara 2017

Adolescentii si cariera (co-coord), Universitara 2017

Cuprins:

Introducere / 7

Motivatia invatarii scolare (Raluca Tomsa) /9

Perspective teoretice asupra motivatiei/ 10

Definirea si caracterizarea formelor motivatiei / 18

Motivatia autonoma versus motivatia controlata / 19

Amotivatia sau demotivarea elevului in activitatea de invatare/ 23

Motivatia extrinseca pentru invatare / 25

Motivatia intrinseca pentru invatare / 28

Studii in Romania/ 31

Masurarea motivatiei scolare – perspectiva teoriei autodeterminarii (Valeria Negovan) / 39

Masurarea motivatiei scolare sub aspectul surselor ei/ 42

Masurarea motivatiei scolare sub aspectul tipurilor de scopuri / 49

Probleme comune ale utilizarii instrumentelor/scalelor de evaluare a motivatiei scolare / 54

Angajamentul scolar – conceptualizare si masurare (Valeria Negovan) / 62

Angajamentul scolar – un construct multidimensional / 62

Masurarea angajamentului scolar / 67

Motivatie si angajament in activitatea si invatarea scolara – doua constructe distincte dar interrelationate (Valeria Negovan, Raluca Tomsa)/ 80

Motivatia pentru invatarea scolara/academica in relatie cu tranzitia la un ciclu superior de instruire (Anca Maria Blajan) / 94

Motivatie si integritate academica la elevii de liceu (Smaranda Maria Gutu) / 109

Motivatia pentru invatare si perceptia stilului parental in adolescenta – aspect corelationale si diferentiale (Iulia Alexandra Serbu) / 126

Motivatia academica si valorizarea de sine in alegerea domeniului de studii universitare (Georgiana-Maria Tiboaca) / 142

Motivatia academica si angajamentul scolar in relatie cu profilul studiilor la elevii de liceu (Oana Paraschiv) /156

Angajamentul si orientarea scopului invatarii in relatie cu nivelul educational (Cristina-Mihaela Tintesan) / 169

TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRII. TEORIA SI METODOLOGIA EVALUARII

Autor: Elena Dimitriu-Tiron,
Editura Didactica si Pedagogica
Colectia Idei pedagogice contemporane
An aparitie : 2019
Editia I
ISBN 978-606-31-0783-2 

Nr pagini : 280
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 35 lei la librinet, 35 lei la emag,
pdf aici

Descrierea editurii:

        Lucrarea Teoria şi metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării reprezintă un manual destinat studiilor universitare ale studenţilor din domeniul tehnic, în special, în cadrul Programului de formare psihopedagogică şi de certificare a competenţelor psihopedagogice.
        Acest manual este structurat modular, potrivit exigenţelor curriculare actuale, şi este alcătuit din modulele Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria și metodologia evaluarii.

        Prin acest manual, autorii îşi propun să prezinte tematica esenţială a instruirii şi evaluării didactice atât din punct de vedere teoretic, cât şi metodologic într-un limbaj pedagogic clar, concis şi adaptat studenţilor unei universităţi tehnice pentru care pregătirea psihopedagogică reprezintă a doua specializare. În acelaşi timp, gama largă de informaţii, modalitatea accesibilă, aplicativă, stilul explicativ şi intuitiv oferă toate argumentele ca acest manual să depăşească nivelul de necesitate şi să-l atingă pe cel de interes şi atracţie pentru pregătirea psihopedagogică a studenţilor. 

Cuprins:

Introducere  6

TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII (Elena Tiron)  8

I. CONCEPTUL DE DIDACTICĂ ŞI EVOLUŢIA SA ISTORICĂ  8

I.1. Jan Amos Comenius (Komenski, 1592 – 1670)  8

I.2. Jean-Jacques Rousseau (1712 – 1778)  9

I.3. Johann Heinrich Pestalozzi (1746 – 1827)  10

I.4. Johan Friedrich Herbart (1776 – 1841)  12

I.5.Curente pedagogice în secolul al XX-lea. Pedagogia experimentală  13

I.6. J. Dewey (1859 – 1952)  15

I.7. Maria Montessori (1870 – 1952)  17

I.8. Édouard Claparède (1873 – 1970)  18

I.9. Ovide Decroly (1871 – 1932)  19

I.10. Concluzii  20

Bibliografie  22

II. PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT – OBIECT DE STUDIU AL DIDACTICII (TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII)  24

II.1. Semnificaţii şi definiţii ale procesului de învăţământ  24

II.2. Caracteristicile procesului de învăţământ  26

II.3. Componentele şi dimensiunile procesului de învăţământ  30

II.4. Predarea-învăţarea-evaluarea (instruirea)  33

II.5. Modele ale procesului de învăţământ  45

II.6. Evaluarea  47

Bibliografie  49

III. CARACTERUL NORMATIV AL PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT  52

III.1. Caracteristicile principiilor didactice  52

III.2. Conceptul şi semnificaţiile principiului intuiţiei  55

III.3. Principiul integrării teoriei cu practica  56

III.4. Principiul însuşirii conştiente şi active a cunoştinţelor  58

III.5. Principiul sistematizării şi al continuităţii cunoştinţelor  59

III.6. Principiul accesibilităţii cunoştintelor sau al respectării particularităţilor de vârstă  61

III.7. Principiul individualizării şi al diferenţierii învăţării sau al respectării particularităţilor individuale  62

III.8. Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor, a priceperilor şi a deprinderilor  63

Bibliografie  64

IV. TEHNOLOGIA DIDACTICĂ. TEHNOLOGIA INSTRUIRII ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT  66

IV.1. Diferenţieri conceptuale  66

IV.2. Metode didactice: caracteristici, funcţii, clasificare, descriere  69

IV.2.1. Clasificarea metodelor de învăţământ  70

IV.2.2. Clasificarea metodelor în funcție de interacţiunea dintre criterii și combinarea metodelor  72

IV.2.3. Clasificarea metodelor didactice după M. Ionescu  74

IV.2.4. Clasificarea metodelor didactice după C. Moise și E. Seghedin (2009)  76

IV.3. Descrierea metodelor de învăţământ  77

IV.3.1. Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor   77

IV.3.2. Metode de cercetare (explorare) a realității  88

IV.3.3. Metode bazate pe acțiunea practică  98

IV.3.4. Metode de raţionalizare a conţinuturilor şi operaţiilor de predare-învăţare (centrate pe eficienţă, pe performanţa maximă): metodele algoritimice, instruirea asistată de calculator etc. (I. Cerghit)  102

Bibliografie  105

V. METODE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE INTERACTIVE, DE COLABORARE ŞI CREATIVE  108

V.1. Argumentare  108

V.2. Clasificare  111

V.2.1. Metode de predare-învăţare interactivă în grup  113

V.2.2. Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare  118

V.2.3. Metode de rezolvare a unor probleme prin stimularea creativităţii  123

Bibliografie  136

VI. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT  139

VI.1. Delimitări conceptuale  139

VI.2. Funcţiile mijloacelor de învăţământ  139

VI.3. Clasificarea mijloacelor de învăţământ  141

VI.4. Integrarea mijloacelor de învăţământ în procesul didactic  143

VI.5. Strategia didactică  144

Bibliografie  146

VII. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII PEDAGOGICE  148

VII.1. Proiectarea pedagogică - de la acţiune eficientă la concept: semnificaţii, funcţii şi caracteristici ale proiectării pedagogice  148

VII.2. Modele ale proiectării pedagogice  151

VII.3. Etapele proiectării pedagogice  153

VII.4. Nivelurile proiectării pedagogice  155

Bibliografie  166

VIII. FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI EDUCAŢIONAL  168

VIII.1. Lecţia – forma principală de proiectare și de desfășurare a procesului de învățământ  169

VIII.2. Alte forme de proiectare și organizare a procesului de învățământ  178

Bibliografie  192

 TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII (Tudor Stanciu)  195

I. Precizări terminologice şi de revizuire a vocabularului  196

II. Scurt istoric şi importanţa evaluării  199

III. Funcţiile evaluării  203

III.1 Funcția pedagogică  203

III.2 Funcția socială  204

IV. Strategiile de evaluare  206

V. Tipuri şi forme de evaluare  211

V.1. Momentul realizării evaluării  211

V.2. Cantitatea cunoștințelor evaluate  211

VI. Metode şi instrumente de evaluare  214

VI.1 Descrierea unor metode tradiționale de evaluare  215

VI.2 Descrierea unor metode complementare de evaluare  226

VII. Metodologia elaborării şi a utilizării instrumentelor de evaluare  250

VII.1. Principalele instrumente de evaluare. Tipologia itemilor  251

VII.2. Calitățile instrumentelor de evaluare  262

VII.3 Factori perturbatori și erori în evaluare și notare  271

VIII. Concluzii  275

Bibliografie  276

COMUNICARE SI INVATARE

Autor: Gheorghe Dumitriu
Editura Didactica si Pedagogica 
An aparitie : 1998
Editia I
ISBN 973-30-5178-0
Nr pagini : 256
Format 170 x 240
Anticariat
Pretul la data postarii : 6 lei la printrecarti, 
Disponibilitate BCU

De acelas autor:

Psihologia procesului de învatamânt, EDP 1997

Comunicare si învatare, EDP 1998

Sistemul cognitiv si dezvoltarea competentelor, EDP 2004

Dezvoltarea competentelor profesionale ale cadrelor didactice debutante, Alma Mater 2011

Cuprins:

PARTEA ÎNTÂI 

Cuvânt inainte   3 

Capitolul 1. Orientari contemporane in teoriile invaţării  5 

1.1. Acceptiuni şi caracterisitici ale invatarii  5 

1.2. Teorii şi modele ale invatarii   9 

1.2.1. Teoriile invatarii comportamentale  10 

1.2.2. Teorii cognitive  11 

1.2.3. Teorii metacognitive 19 

1.2.4. Teoriile invatarii sociale  20

 

Capitolul 2. Abordarea psihosocială a invăţitrii şcolare  31 

2.1. Perspectiva psihosociologica a invatarii şcolare 31 

2.2. Dialog şi conflict sociocognitiv in invatare  35 

2.3. Preferinta interpersonala in situatia de invatare şcolara  42 

2.4. Caracteristicile psihosociale ale mediului şcolar  53 

2.4.1. Spre o taxonomie a contextului şcolar 54 

2.4.2. Caracteristicile mediului liceal şi ale sintalitatii grupului de elevi 56 

2.4.3. Interactiunea dintre caracteristicile persoanei şi cele ale situatiei in studiul comportamentului de invaţare 59 

2.5. Un model de abordare psihosociala a invatarii şcolare  64 

2.5.1. Fundamente teoretice şi practice 64 

2.5.2. Modelul psihosocial aI invatarii  73 

Capitolul 3. Comunicarea şl Invaţarea şcolară 84 

3.1. Procesul de comunicare in situatia didactica 84 

3.2. Caracteristicile sursei emitatoare  87 

3.3. Forma şi continutul mesajului 90 

3.4. Caracteristicile receptorului  96 

3.5. Schimbarea atitudinilor şi comportamentelor  100 

3.6. Contextul comunicarii  109 

3.7. Variabile psihosociale ale comunicarii   112 

3.8. Contextul psihosocial al activitatii şcolare  117 

PARTEA A DOUA 

Capitolul 4. Cercetarea unor condiţii psihosociale ale invaţarii scolare  135 

4.1. Cunoaşterea prealabila a grupurilor şcolare  135 

4.2. Obiectivele şi ipoteza generala a cercetarii   150 

4.3. Metodologia cercetarii  151 

Capitolul 5. Rolul interacţiunii psihosociale in invaţarea scolară - cercetare experimentală   155 

5.1. Interacţiune sociala şi acţiune individuala in grup  155 

5.2. Compatibilitatea cognitiv-afectiva in grup şi performanţa invaţarii   181 

Capitolul 6. Rolul comunicării in activitatea de invăţare scolară - cercetare experimentală   190 

6.1. Comunicare şi invaţare interactiva în grup  190 

6.2. Conflictul sociocognitiv in grup şi perforrnanţa invaţarii   196 

Capitolul 7. Influenţa climatului psihosocial din grup asupra invaţării şcolare - cercetare concretă  203 

7.1. Relaţiile preferentiale în clasa şcolara 203 

7.2. Caracteristicile climatului psihosocial şi activitatea de invaţare  211 

Concluzii şl strategli de intervenţle 220

 

Anexe  239 

Bibliografie 245 

COMUNICAREA PRIN INTERMEDIUL IMAGINII LA VARSTA PRESCOLARA

Autor: Doinita Venera Dinca 
Editura Universitara
Colectia Stiinte ale educatiei
An aparitie : 2021
Editia I
ISBN 978-606-28-1227-0 
Nr pagini : 334
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 45 lei la Editura, 38,25 lei la delfin, 38,25 lei la dzc
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Lucrarea pe care am elaborat-o este structurata in cinci capitole la care se adauga Anexele și Bibliografia, intregul edificiu posedand o  coerenta interna optima. Bibliografia este diversificata și include lucrari din domeniile comunicarii, psihopedagogiei, filosofiei și artei, fiind focalizata pe necesitatile de tratare ale temei care face obiectul cercetarii. Anexele cuprind mai multe tipuri de documente precum grile de observatie, tabele, chestionarul aplicat cadrelor didactice, materiale illustrative utilizate in demersul cercetarii, fotografii din activitatile desfașurate cu preșcolarii și ale produselor activitatii lor.

Cuprins:

Multumiri / 5

Rezumat / 7

Summary / 11

Cuprins / 15

Index de tabele / 17

Index de figuri / 19

INTRODUCERE / 21

I. SPECIFICITATEA PROCESULUI DE COMUNICARE IN INTERACTIUNEA UMANA / 25

I.1. Elementele actului de comunicare / 25

I.2. Functiile comunicarii / 36

I.3. Tipurile şi formele comunicarii / 39

I.4. Modalitati de comunicare specifice interactiunii umane / 41

II. CARACTERIZAREA PSIHOLOGICA A VARSTEI PREȘCOLARE / 62

II.1. Caracteristici ale creșterii și dezvoltarii copilului de varsta preșcolara / 62

II.2. Procesele cognitiv-senzoriale / 64

II.3. Procesele cognitiv superioare / 67

II.3.1. Gandirea / 67

II.3.2. Memoria / 72

II.3.3. Imaginatia / 74

II.4. Procesele de comunicare / 77

II.4.1. Limbajul / 78

II.4.2. Rolul activitatilor și proceselor reglatorii: atentia, afectivitatea, motivatia, vointa / 82

III. COMUNICAREA PRIN INTERMEDIUL IMAGINII /  91

III.1. Delimitari conceptuale și acceptiuni ale imaginii ca mijloc de comunicare / 91

III.2. Functii indeplinite de imagini in perimetrul existentei umane / 96

III.3. Tipologia imaginilor / 99

III.4. Caracteristici ale mesajului visual / 103

III.5. Invatarea perceptiv-vizuala. Argumente de sustinere și promovare / 104

III.6. Caracteristicile imaginilor mintale / 106

III.7. Relatia dintre culoare și sunete in comunicare / 108

III.8. Efectele senzoriale induse de principalele culori / 109

III.9. Efectele culorilor in planul psihic și in functionarea optima și echilibrata a acestuia / 115

III.10. Utilizarea culorilor in analiza unor trasaturi ale personalitatii / 117

III.11. Rolul imaginii de sine in comunicare / 118

IV. ABORDAREA EXPERIMENTALA A RELATIILOR EXISTENTE INTRE IMAGINE ŞI DIMENSIUNILE PERSONALITATII COPILULUI DE VARSTA PREŞCOLARA  / 129

IV.1. Scopul cercetarii / 130

IV.2. Obiectivele cercetarii / 130

IV.3. Ipotezele cercetarii / 131

IV.4. Metodologia cercetarii / 132

IV.5. Etapele demersului investigativ / 140

IV.5.1. Proba A / 144

IV.5.2. Proba B / 145

IV.5.3. Proba C / 146

IV.5.4. Proba D / 147

IV.5.5. Proba E / 148

IV.5.6. Proba F/ 154

V. EFECTELE COMUNICARII PRIN IMAGINE ASUPRA DEZVOLTARII PERSONALITATII COPILULUI DE VARSTA PREŞCOLARA DUPA DERULAREA PROGRAMULUI DE CERCETARE / 155

V.1. Prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor cercetarii / 155

V.2. Concluziile cercetarii / 215

V.3. Concluzii generale și directii viitoare de cercetare / 225

BIBLIOGRAFIE / 229

Webografie / 245

ANEXE / 256