MAI MULT TIMP PENTRU SUFLET. Calea spre vitalitate

Autor: Verena Kast
Editura Trei
Colectia Misterele inconstientului colectiv
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: Mehr Zeit für die Seele. Der Weg zur Lebendigkeit
Traducerea Ioana Brigle
ISBN 978-606-40-2057-4
Nr pagini : 160
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 38,25 lei la Editura, 38,25 lei la elefant, 45 lei la libris

Descrierea editurii:

        O carte care te ajută să te deschizi către lumea ta spirituală interioară și să trăiești cu mai multă însuflețire

        „Când vorbim despre suflet, vorbim despre vitalitate", spune Verena Kast. Dar tot mai des avem senzația că suntem înghețați într-o viață de zi cu zi fără vitalitate, cerințele lumii exterioare împingându-ne doar să funcționăm. Atunci este important să ne întoarcem mai mult către lumea spirituală interioară, pentru a ne găsi pacea și echilibrul mental. Și asta necesită timp.

        Renumita analistă și psihoterapeută jungiană susține că trebuie să dedicăm mai mult timp pentru suflet. Apoi, vitalitatea poate apărea din interior, de exemplu prin imaginație ¬- care ne însuflețește amintirile, planurile de viitor și dorințele-, prin preocuparea pentru visele de noapte sau prin perceperea și exprimarea emoțiilor noastre.

        Omul modernității târzii „nu are un obiectiv în fața ochilor, ci un monstru care-i suflă-n ceafă". Care ar fi alternativa? Să-și lase monștrii în urmă, să nu se simtă hăituit, urmărit, ci să se poată așeza iar și iar, să aibă timp pentru a fi în rezonanță, pentru a fi împreună. A fi implicat emoțional în propria viață și a altora, a simți intensitatea datorită acestui lucru — toate acestea ar putea fi temele care să reprezinte un țel. Să poată savura momentele, dar și ceea ce durează, să se simtă ancorat, în ciuda dinamismului, să tindă mereu spre atingerea unui echilibru în viața proprie între ceea ce rămâne și ceea ce trebuie să se schimbe. Verena Kast

        Verena Kast a studiat psihologia, filosofia şi literatura, este doctor în psihologie analitică, profesor de psihologie la Universitatea din Zürich, lector şi analist formator la Institutul C.G. Jung, psihoterapeut cu practică privată. Este preşedintele Societăţii Internaţionale de Psihologie Abisală, al Societăţii Internaţionale de Psihologie Analitică, precum şi al Societăţii Elveţiene de Psihologie Analitică. A publicat numeroase cărţi pe tema emoţiilor, relaţiilor şi simbolisticii.

        Din cartile sale traduse in limba romana:

Umbra din noi. Forta vitala subversiva, Trei 2013, 2020

Fiicele tatalui, fiii mamei. Cai de iesire din complexele paterne si materne, Trei 2014, 2018

Dinamica simbolurilor. Elementele fundamentale ale psihoterapiei jungiene, Trei 2021

Doliul si separarea. Fazele si oportunitatile procesului psihologic, Herald 2021

Cartea imaginilor. Comori din arhiva Institutului C.G. Jung din Zurich (coautor), Trei 2019

Depasirea de sine. Invidia si gelozia ca sanse pentru dezvoltarea personala, Trei 2016, 2022

Mai mult timp pentru suflet. Calea spre vitalitate, Trei 2023

Cuprins:

Cuvânt-înainte  7

Introducere  11

Pierderea tihnei  13

Maturizarea necesită timp  16

Sufletului nu i se face lobby  19

Suflet şi simţuri  23

Rezonanţa: a fi în relaţie  27

Sinele relaţiei  29

Empatia  33

Empatia faţă de noi înşine  36

Sufletul se relevă pe sine în reprezentări  39

Imaginaţia şi emoţiile  43

Bucuria anticipată — determinată de imaginaţie  44

Orientarea după emoţii  47

Emoţiile creează relaţii  48

A avea timp pentru bucurie  50

Eficacitatea reprezentărilor  54

Efecte reciproce: noi influenţăm lumea, iar lumea ne influenţează pe noi  56

Reprezentările imaginative şi limbajul  59

Limbajul sufletului în poezie  60

Simbolurile ca fenomene de rezonanţă  61

Simbolurile conferă viaţă  64

Simbolurile şi semnificaţia lor  64

Dinspre planul simbolic spre planul concret  72

Corpul ca simbol  76

Imaginaţia obstrucţionată  80

Imaginaţia ca fast-food  80

Impersonalul „se" şi determinarea din exterior  85

A simţi emoţiile şi a vorbi despre emoţii  89

Obstrucţionarea imaginaţiei din interior: complexele....92

Reprezentările imaginative arhetipale  96

Problema noastră cu timpul şi cu identitatea  105

Partea întunecată a accelerării  112

Contracararea instigatorului intern  113

Răgaz — contraexperienţa  118

Plictiseala  120

A ne descoperi interesele  123

Plictiseala existenţială şi depresia  126

Ce ne ţine totuşi sănătoşi?  136

Creativitatea şi răbdarea  137

Momentul potrivit: Kairos  139

A trăi în mod creativ  141

Semnificaţia artei  142

Ce ne hrăneşte sufletul?  146

Cuvânt de mulţumire  151

Bibliografie  153

MIJLOCUL VIETII. Intre echilibru si dezechilibru

Autor: Silviu Dragomir
Editura Trei
Colectia Misterele inconstientului colectiv
An aparitie : 2023
Editia I
ISBN 978-606-40-2074-1
Nr pagini : 192
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 46,75 lei la Editura, 41,25 lei la librarie.net, 55 lei la libris
previzualizare google books

Descrierea editurii:

        Mijlocul vieții. Între echilibru și dezechilibru, pe care o recomand pentru claritatea și forța convingerii care o animă, este, pe de o parte, rezultatul studiilor. Pe de altă parte, încorporează precipitatul experiențelor de viață și de psihoterapeut ale autorului. De aceea consider inspirată alegerea sa de a comunica la persoana întâi o ideație în care se îmbină fericit experiența de viață, experiența spirituală și cea de psihoterapeut jungian (analiza personală și activitatea de cabinet). Vasile Dem. Zamfirescu

        Eram nicăieri, ne spune psihanalistul Silviu Dragomir despre propria navigare prin mijlocul vieții, o perioadă care poate dura ani și ani de zbateri și căutări, de spleen și redefiniri, în care ești mereu și asiduu împins spre ieșirea din rutină, spre găsirea adevăratului sens al vieții tale. De unde această forță care ne împinge spre schimbare, spre ieșirea din rutină și programe interioare în care nu te mai regăsești? Autorul ne poartă dinspre întunecare spre geana de lumină și odată cu el, pe aceste drumuri, înțelegem ce înseamnă să îți trăiești viața cu forța plină­tății și a descoperirii cu bucurie, până în ultima clipă, a echilibrului. Mihaela Minulescu

        C.G. Jung spunea că în prima jumătate a vieții omul încearcă să atingă obiective sociale — un loc de muncă, relație, fami­lie, reputație —, lucru care se petrece însă în detrimentul unei „totalități a personalității". El a bănuit că această unilateralitate se află la originea depresiei, a cărei frecvență i se părea deosebit de mare în această perioadă. În spatele acestei depresii intuia existența unei „vieți care ar fi putut fi trăită". La cotitura vieții, a spus Jung, în sufletul omului se petrece o schimbare însemnată. Aceasta este miza cărții lui Silviu Dragomir: descrierea într-o manieră accesibilă a acestor schimbări apărute la mijlocul vieții. Verena Kast

        Mijlocul vieții este o etapă semnificativă în parcursul existenței noastre, un răstimp al tranziției și al transformării, o perioadă de reflecție și reevaluare. Este un moment când oamenii tind să pună sub semnul întrebării sensul propriei existențe, scopul și valorile care le ghidează acțiunile. Mijlocul vieții reprezintă un moment al oportunității, al provocării, o vreme când poți experimenta sentimentul de echilibru și armonie sau de dezechilibru și haos. Mijlocul vieții. Între echilibru și dezechilibru reprezintă nu doar o cuprinzătoare imagine de ansamblu asupra subiectului, ci și o profundă și revelatoare reflecție personală asupra propriei călătorii a autorului. Viziunea lui Silviu Dragomir aduce cu sine bogăția experienței și înțelegerea profundă a temei propuse, extrasă din propriul trecut. Abordarea stimulativă și accesibilă face ca ideile și teoriile complexe să devină ușor de aplicat în existența oricui. Andreas Michel

        Silviu Dragomir (n. 1968) este psihoterapeut, psihanalist jungian și editor. Licențiat în filosofie, a urmat programul de formare internațională al C.G. Jung-Institut din Zürich. Este membru al IAAP (International Association for Analytical Psychology) și analist acreditat al C.G. Jung-Institut. Trăiește și lucrează în București. Mijlocul vieții. Între echilibru și dezechilibru este prima lui carte.

Cuprins:

Prefață (Andreas Michel)

Un vis despre fiica mea (sau de unde porneşte totul)

Paşi către momentul iluminării

Oedip, Odiseu şi firul Ariadnei

Mijlocul vieții din perspectivă psihologică şi psihoterapeutică

Drumul către individuare

În căutarea sensului

Trecut, prezent, viitor. În athanor

Bibliografie

EXISTA IUBIRI FERICITE?. Psihologia relatiei de cuplu

Autor: Guy Corneau
Editura Humanitas
Colectia Practic
An aparitie : 2000, 2006, 2008, 2017, 2022
Editia a V-a
Editia originala: N'y a-t-il pas d'amour heureux?
Traducerea Emanoil Marcu
ISBN 978-973-50-7373-2
Nr pagini : 212
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 29 lei la Editura, 24,65 lei la elefant, 27,55 lei la libris
Disponibilitate BCU (ed 2006)

Descrierea editurii:

        Ea este „femeia care iubește prea mult“, el este „bărbatul care se teme să iubească“. El suferă de „sindromul funiei de gât“, ea – de „sindromul lasoului“. Fără să-și dea seama, fiecare aduce în intimitatea cuplului carențele relației sale din copilărie cu părintele de sex opus. Neînțelegerile și conflictele lor își au de obicei originea în trauma fetiței neglijate de tată și în neajutorarea băiatului supraprotejat de mamă. Şi totuși, iubirile noastre pot fi fericite, susține autorul acestui bestseller internațional. Există soluții pentru formarea unui cuplu viabil – soluții îndrăznețe, la îndemâna noastră, pe care însă ne-ar fi greu să le descoperim pe cont propriu…

    Guy Corneau este un cunoscut analist jungian din Canada. Profesează la Québec și ține în întreaga lume conferințe pe tema cuplului și a raporturilor familiale. Sursa: Humanitas

        La noi au fost traduse:

Exista iubiri fericite? Psihologia relatiei de cuplu, Humanitas 2000, 2006, 2017, 2022

Tot ce e mai bun în tine. Învaţă să te cunoşti, să-ţi fructifici potenţialul, să ai încredere în tine, Humanitas 2012

Eliberarea din frica. Descatusarea puterii personale, Elena Francisc 2008, 2019 (Editia anterioara avea titlul: Calau si victima. Eliberarea din frica)

Cuprins:

Introducere  7

Iubirea in razboi  10

Te nasti barbat sau femeie  19

Notiunea de identitate  20

Iubirea de sine  28

Identitate si diferenta sexuala  34

Animus si anima  39

Triunghi familial sau triunghi infernal?  45

Tati si fiice: iubirea in tacere  51

Tatal tacut  52

Femeia ranita  56

Mama si fiica  69

Vindecarea de tata  74

Mama si fiu: cuplul imposibil  85

Cuplul mama-fiu  86

Zestrea si datoria  106

Culpabilitatea  116

Reflectii asupra rolului mamei  127

Iubirea in suferinta  139

Ea si El la ananghie  140

Teama de angajare  146

Nevoia de romantism  156

Razboiul sexelor  162

Iubirea in sarbatoare  169

Opera iubirii  170

Contractul de casatorie psihologic  181

Intimitatea cu sine  187

Intimitatea reusita incepe cu sine  188

Incheiere: Iubirea nu e o relatie, ci o stare  200

Bibliografie  202

Note  205

ELIBERAREA DIN FRICA. Descatusarea puterii personale

Autor: Guy Corneau

Editura Elena Francisc
An aparitie : 2008, 2019
Editia a II-a
Editia originala: Victimes des autres, burreau de soi-meme
Traducerea Adina Călăraşu
ISBN 978-606-9035-11-5
Nr pagini : 380
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 67 lei la Editura, 67 lei la libraria boema, 62 lei la eusunt
pdf pe scribd (ed. anterioara)

Descrierea editurii:

        Cine a cercetat mai adânc profunzimile sufletului ştie că nu ura ci frica este opusul iubirii. Frica, ca închidere în sine, ca zid ridicat în jurul unui eu mic, limitat, neputincios, rupt de Univers, de Sine, de Sursa profundă a întregii creaţii. Frica este cea care ne face să ne simţim într-un permanent conflict cu ceilalţi, apărând o iluzie şi tot  frica este cea care ne face să ne agăţăm de ei, cerându-le cu disperare afecţiunea şi recunoaşterea fără de care ne simţim morţi.

    Guy Corneau este un cunoscut analist jungian din Canada. Profesează la Québec și ține în întreaga lume conferințe pe tema cuplului și a raporturilor familiale. Sursa: Humanitas

        La noi au fost traduse:

Exista iubiri fericite? Psihologia relatiei de cuplu, Humanitas 2000, 2006, 2017, 2022

Tot ce e mai bun în tine. Învaţă să te cunoşti, să-ţi fructifici potenţialul, să ai încredere în tine, Humanitas 2012

Eliberarea din frica. Descatusarea puterii personale, Elena Francisc 2008, 2019 (Editia anterioara avea titlul: Calau si victima. Eliberarea din frica)

Cuprins:

1. VICTIMA CELORLALŢI?  11

   O înfrângere fără drept de apel  11

   Un bob zăbavă  12

   Pe firul apei  16

   Forţa unei legende  18

   Cunoaşterea de sine începe cu uitarea de sine  21

2. LEGENDA ÎN CARE DUMNEAVOASTRĂ SUNTEŢI EROII  24

   Povestea lui Isis şi a lui Osiris  24

   Cum trebuie să citim legenda  28

   O grădină luxuriantă  30

   De la ritul agrar la misterul spiritual  31

   Interpretarea psihologică  32

3. LA ÎNCEPUT A FOST ORGOLIUL  38

   Prima capcană  38

   Ştiţi ce înseamnă gloria?  40

   Osiris în glorie  42

   Naşterea zeilor  43

   Pretenţiile personajului  52

   Ce înseamnă să te iei în serios  55

   Repetiţia este mama învăţăturii  56

4. CE MAI AŞTEPTĂM CA SĂ FIM FERICIŢI?  60

   E bine ca oamenii să afle care este gustul gloriei  60

   Reţeta fericirii  63

   Nevoile, bunăstarea, elanurile  76

   Gratificările asociate comportamentelor distructive  90

   Splendoarea uitată  98

5. FRICA DIN NOI  101

   Cea de-a doua capcană  101

   Personalitate şi individualitate  109

   Istoria fricii din noi  121

   Teama de a fi diferit  132

   Schiţa unei programări  142

   Dimensiunea interioară  147

6. CARTEA NEAGRĂ  151

   Cea de-a treia capcană  151

   Blestem sau binecuvântare?  161

   Seth, marele iniţiator  171

   în faţa statuii lui Ramses  175

7. JOCUL VICTIMEI ŞI AL CĂLĂULUI  180

   Dansul vieţii  180

   Roluri amuzante  184

   Nefericirea confortabilă  203

8. A DOUA MOARTE  213

   Coitus interruptus  213

   A patra capcană  222

   Stăpâna capcană: frica  233

9. CEL CE DOARME SĂ SE TREZEASCĂ!  237

   Dragostea e cea care vindecă  237

   Autovindecarea  250

   Două genuri de medicină  261

   Harta eliberării voastre  268

10. LUPTA DINTRE UMBRĂ ŞI LUMINĂ  273

   în faţa ringului  273

   Un imn pentru nevrozaţi  274

   Violenţa în miezul sinelui  279

   în caverna dragonului  290

   Violenţa în inima lumii  300

11. FLACĂRA INTERIOARĂ  308

   Ultimul vals  308

   Ochii şoimului  316

   Stăpân pe sine însuşi  330

   Un vis luminos  338

Concluzie  339

   Arta schimbării  339

   Vei veni  341

Anexă: Legenda lui Isis şi a lui Osiris  344

Lista lucrărilor citate  358

Informaţii  360

Mulţumiri  361

MISTERELE FEMEII. Simboluri si ritualuri de initiere de-a lungul timpurilor

Autor: Mary Esther Harding
Editura Herald
Colectia Arhetip
An aparitie : 2022
Editia I
Editia originala: Women's Mysteries: Ancient & Modern
Traducerea George Arion Jr.
ISBN 978-973-111-997-7
Nr pagini : 288
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 45,90 lei la Editura, 48,60 lei la elefant, 54 lei la libris

Descrierea editurii:

        „Cartea scrisa de dr. Esther Harding este o incercare de a prezenta anumite fundamente arhetipale din psihologia feminina. […] Structura psihica nu este formata numai din continutul constient, […] ci si din idei care par sa se bazeze pe perceptii senzoriale alterate in chip ciudat – perceptii senzoriale care sunt modificate de elemente formative apriorice si inconstiente, adica de arhetipuri. Tragem concluzia ca o parte a structurii psihice poate fi explicata prin cauze recente, dar ca o alta parte a ei duce undeva, departe, in cele mai adanci straturi ale istoriei noastre ca rasa. […] Cercetarea sa este valoroasa si importanta, nu doar pentru specialisti, ci si pentru un public profan cultivat, care este interesat de o psihologie fondata pe experienta vietii si pe intelegerea oamenilor.” Extras din introducerea cartii, semnata de C. G. Jung

        Mary Esther Harding (1888–1971), eleva a doctorului C. G. Jung, a fost primul analist jungian marcant din Statele Unite. Absolventa a primei scoli de medicina pentru femei din Londra, a devenit ulterior analist jungian, formandu-se la Küsnacht, langa Zürich, intr-un cerc restrans de studenti din preajma renumitului profesor. De origine britanica, Esther Harding este co-fondatoarea primelor societati stiintifice din Statele Unite ale Americii si din Canada dedicate psihologiei analitice. A fost o scriitoare prodigioasa si a sustinut numeroase prelegeri, oferind publicului american ocazia sa se familiarizeze cu teoriile lui Jung despre inconstient. Lucrarile sale au fost traduse in numeroase limbi. 

Cuprins:

Introducere  7

Prefaţă de C.G. Jung  11

1. Mitul şi mintea omului modern  17

2. Luna aducătoare de fertilitate  39

3. Luna în viaţa modernă  48

4. Reprezentări timpurii ale zeităţii Lunii  60

5. Ciclul lunar al femeilor  78

6. Înţelesul lăuntric al ciclului Lunii  88

7. Omul din Lună  110

8. Luna mamă  125

9. Zeiţa fecioară  147

10. Preoţii şi preotesele Lunii      158

11. Nunta sacră  177

12. Ishtar  189

13. Isis şi Osiris  203

14. Jertfirea fiului  229

15. Renaşterea şi nemurirea  246

16. Luna cea schimbătoare  256

17. Inspiraţia şi sinele  272

IN UMBRA LUI SATURN. Despre ranirea si vindecarea barbatilor

Autor: James Hollis
Editura Herald
Colectia Arhetip
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: Under Saturn's Shadow: The Wounding and Healing of Men (Studies in Jungian Psychology by Jungian Analysts)
Traducerea Andrei Gaitanaru, Sorana Otetea
ISBN 978-630-6550-23-4
Nr pagini : 208
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 36,55 lei la Editura, 43 lei la carturesti, 43 lei la libris

Descrierea editurii:

        In acest volum bazat pe psihologia jungiana, mitologie si anecdote personale, James Hollis pune in lumina miturile intunecate care marcheaza sufletele oamenilor pentru a oferi o intelegere subtila si plina de compasiune a provocarilor cu care se confrunta barbatii in ziua de azi

        Hollis sustine ca societatea moderna pune asteptari nerealiste asupra barbatilor, ceea ce poate conduce la sentimente de inadecvare, depresie si o senzatie de lipsa de sens. El exploreaza modalitatile prin care barbatii pot fi raniti de aceste asteptari sociale si cum pot incepe sa se vindece si sa dezvolte un sens al scopului autentic in viata.

        Cartea ofera insight-uri despre ranile psihologice profunde pe care barbatii le poarta cu ei, si ofera ghidare despre cum pot incepe sa se vindece si sa se indrepte catre o viata mai implinita si plina de sens.

        De-a lungul istoriei, barbatii au fost impovarati psihologic si spiritual de mostenirea saturniana (abominabilul zeu roman Saturn si-a mancat copiii, in incercarea de a-i opri sa-i uzurpe puterea) suferind de falsificarea emanciparii, fiind condusi de frica lor de femei si de alti barbati, ranindu-se pe ei si pe ceilalti.

        In aceasta carte, apreciatul autor James Hollis abordeaza principalele problematici ale devenirii masculine, complexele psihologice care ne conduc inconstient toate relatiile, lipsa riturilor de trecere spre viata de adult, lipsa insotirii formatoare si a unei educatii sanatoase de care actuala cultura moderna sufera. Hollis ne dezvaluie tuturor dureroasele secrete ale psihicului masculin in incercarea de a ne insufla curajul de a imbratisa vindecarea:

• vietile barbatilor sunt la fel de mult guvernate de asteptarile de rol ca si vietile femeilor;

• barbatii sunt condusi in secret de frica;

• puterea femininului are o importanta imensa in economia psihica a barbatilor;

• pentru ca barbatii trebuie sa o paraseasca pe Mama si pentru ca ei trebuie sa transceada complexul matern, ranirea este necesara;

• barbatii participa la o conspiratie a tacerii al carei scop este inhibarea adevarului lor emotional;

• vietile barbatilor sunt violente pentru ca sufletele lor au fost violate;

• fiecare barbat poarta un dor profund pentru Tatal sau si pentru tatii sai tribali;

• ca sa se vindece, barbatii trebuie sa activeze in interiorul lor ceea ce nu au primit din exterior.

        James Hollis, doctor in psihologie, este absolvent al institutului C. G. Jung din Zürich. A sustinut numeroase conferinte in America de Nord despre mitologie si religie, despre problemele barbatilor si criza varstei mijlocii. 

Cuprins:

INTRODUCERE  11

1. Moştenirea saturniană: Juguri, roluri, aşteptări  19

2. Groaza de dragon: Femeia interioară şi femeia exterioară  41

3. Rănirea necesară: Rituri de trecere  87

4. Foamea de Tată  117

5. Vindecând sufletele bărbaţilor  141

Cele 8 Secrete  141

Complexul Matern / Sarcina Tatălui  154

Ce este vindecarea şi cine este vindecătorul?  157

7 paşi către vindecare  162

BIBLIOGRAFIE  191

INDEX  197

RISCURILE PUTERII CELOR CARE AJUTA. Pentru psihologi, medici, asistenti sociali, profesori si preoti

Autor: Adolf Guggenbühl-Craig
Editura Trei
Colectia Psihologia pentru toti
An aparitie : 2017
Editia I
Editia originala: Psychologische Praxis, Band 45 Macht als Gefahr beim Helfer 5., unveranderte Auflage
Traducerea Violeta Bîrzescu
ISBN 978-606-719-897-3
Nr pagini : 176 
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti

Descrierea editurii:

        Fie că suntem psihologi, medici, profesori sau asistenți sociali, ne-am dedicat unei profesii în care ajutăm oameni aflați în suferință, în nevoie, în neștiință, oameni pe care îi salvăm, îi protejăm, îi susținem sau îi creștem. Profesii dificile, care cer mari eforturi, dar oferă și mari satisfacții. Există însă doar această parte luminoasă? Putem face doar bine? Confruntați în permanență cu destine tragice, terapeuții pot aluneca pe panta umbrei, evitând suferința neputinței. Prin cartea de față, scrisă într-un limbaj accesibil și plină de exemplificări, Guggenbühl-Craig ne permite să examinăm si latura întunecată a profesiei, unde îi gasim pe cei care ajută urmărind nu beneficiul celuilalt, ci propriul beneficiu și deținerea puterii – șarlatanul, impostorul, ipocritul, falsul profet. Și să descoperim și soluția – maturizarea psihică, reducerea clivajelor prin explorarea psihicului în întregimea sa, astfel încât asistentul social să nu mai considere că își poate practica profesia inginerește, profesorul să nu mai creadă că doar elevii sunt copilăroși, iar terapeutul să nu mai vadă boala doar la pacienții lui.

        Se vorbește foarte mult despre dificultățile clienților și ale pacienților, dar foarte puțin despre umbra analistului. Formarea asistenţilor sociali, a surorilor medicale, a profesorilor, a asistentelor comunitare, a medicilor ș.a.m.d. ar trebui să urmărească informarea într-o manieră cât mai limpede a celor aflaţi în formare referitor la faptul că, în sensul descris de mine, problemele clienților lor sunt și ale lor. Asemenea replicii judecătorului englez care vede un criminal condamnat la moarte îndreptându-se către locul execuției, şi cei ce și-au ales aceste profesii ar trebui să-și spună mereu: „Doar prin mila Domnului nu sunt eu în locul lui". - Adolf Guggenbühl-Craig

        Un psihoterapeut poate suferi de anumite simptome nevrotice compulsive de care îl poate elibera totuşi, pe pacient. Dar procesul de individuare al pacientului va fi doar arareori activat dacă în terapeut acest proces nu este activ. Pentru analist, confruntarea cu umbra analitică este parte din procesul de individuare. Este foarte dificil pentru analist să intre în contact cu propriul sine fără să-și activeze umbra profesională. Căci sarcina sa, propria sa cale către individuare, trece prin însuși câmpul de lucru al activității sale profesionale, așa cum se întâmplă, de altfel, și în cazul altor oameni. - Adolf Guggenbühl-Craig

        Adolf Guggenbühl-Craig a fost profesor la Institutul C.G. Jung din Zürich, analist jungian cu peste 50 de ani de experiența clinică.

Cuprins:

Cuvânt înainte. Și ne ferește de cel rău? 7

Asistenţa socială și Inchiziţia 11
Psihoterapeutul: șarlatan și fals profet 29
Primul contact dintre analist și analizand 44
Relaţia este fantasmă 52
Analistul și viaţa pacientului din afara cabinetului 63
Sexualitate și analiză 68
Frica distructivă faţă de homosexualitate 77
Analistul măgulitor 82
Căutarea abuzivă a sensului 85
Medicul cel puternic și pacientul infantil 91
Arhetipul „vindecător–bolnav" și puterea 96
Clivajul arhetipului 100
Depăşirea clivajului prin exercitarea puterii 105
Medic, psihoterapeut, asistent social și profesor 113
Umbră, distructivitate și răutate (Homo homini lupus) 120
Este analiza sortită eșecului? 135
Analiza nu ajută 140
Erosul 147
Individuarea 150
Psihoterapeutul neajutorat 157
Din nou despre Eros 162

TREZIREA EROULUI INTERIOR. Douasprezece arhetipuri care ne ajuta sa ne regasim si sa ne transformam lumea

Autor: Carol S. Pearson
Editura Trei
Colectia Psihologia pentru toti
An aparitie : 2018
Editia I
Editia originala: Awakening the Heroes Within: Twelve Archetypes to Help Us Find Ourselves and Transform Our World
Traducerea Mirela Foghianu
ISBN 978-606-40-0094-1
Nr pagini : 512
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 49 lei la librariile alexandria, 

Descrierea editurii:

        După cum știm, eroii omoară dragoni, salvează domnițe la ananghie, descoperă și aduc înapoi comori. La încheierea călătoriei, deseori se căsătoresc. Au ajuns la un „final fericit" al drumului, în care „noul lor adevăr înnoitor" se manifestă în viața pe care o trăiesc – în comunitate, cu familia lor nouă și cu alți oameni. Acest model mitic descrie procesul psihologic al dezvoltării umane. În călătoria sa în viață, Eul-Erou poate fi călăuzit de douăsprezece arhetipuri – printre care Magicianul, Înțeleptul, Războinicul – descrise de Carol S. Pearson în cartea de față. 

        Trezirea eroului interior se adresează oamenilor aflați în oricare stadiu al drumului vieții: este chemarea la aventură pentru aceia care doar tatonează terenul sau care abia își încep călătoria; asigură susținere călătorilor care se află de mult timp pe drum; și este un instrument pentru oamenii care sunt deja departe în călătoriile lor, care caută modalități de a împărtăși și duce mai departe ceea ce au învățat. 

        Atunci când suntem de părere că expedițiile noastre nu sunt importante și eșuăm în confruntarea cu dragonii noștri și în căutarea comorilor noastre, ne simțim goi pe interior și lăsăm un vid care ne afectează pe toți. Psihologii lumii moderne nivelatoare au un nume pentru cazul rar al cuiva cu "deliruri de grandoare", însă nu au nici măcar o categorie pentru cea mai răspândită maladie, delirul lipsei de importanță. Deși este adevărat că nu există un om mai important decât celălalt, fiecare dintre noi are câte un dar important de oferit – unul pe care nu îl putem dărui dacă nu reușim să pornim în călătorie.- Carol S. Pearson

        Atât Conducătorul, cât și Magicianul vor să controleze realitatea și să schimbe circumstanțele negative într-unele pozitive. Înțelepții nu au nevoie să controleze sau să schimbe lumea; ei doar vor să o înțeleagă. Calea Înțeleptului este călătoria de aflare a adevărului – despre noi înșine, despre lume și univers. La nivelurile sale cele mai înalte, nu este vorba numai de a obține cunoașterea, ci și de a deveni înțelept. Înțeleptul interior este cel care rezonează cu proverbul: "Atunci când vei știi adevărul, el te va elibera."- Carol S. Pearson

        Carol S. Pearson este profesor la University of Maryland și a predat psihologie la University of Colorado, Georgetown University, și la Goucher College. Este recunoscută internațional pentru studiile despre arhetipuri și aplicarea acestora în domeniul organizațional. A scris numeroase articole și cărți despre manifestarea arhetipurilor în viața cotidiană.

Cuprins:

Introducere

Cum să folosim această carte

Partea I

Dansul Eului, Sinelui şi sufletului

1. Etapele călătoriei

2. Eul: protejând copilul interior

3. Sufletul: Pătrunzând misterele

4. Sinele: exprimarea propriei persoane în lume

5. Dincolo de eroism: dansul

Partea a II‑a

Pregătirea pentru călătorie

6. Inocentul

7. Orfanul

8. Războinicul

9. Protectorul

Partea a III‑a

Călătoria — Aducerea în real

10. Căutătorul

11. Distrugătorul

12. Iubitorul

13. Creatorul

Partea a IV‑a

Întoarcerea — A deveni liber

14. Conducătorul

15. Magicianul

16. Înţeleptul

17. Bufonul

Partea a V‑a

Onorând diversitatea — transformându‑ţi lumea

18. De la dualitate la unitate — un model de viaţă stadial

19. Gen şi dezvoltare umană pe parcursul vieţii

20. Gen, diversitate şi transformarea culturii

21. Revendicarea mitului propriei vieţi

Apendice. Chestionarul Mitului Eroic (Forma E)

Mulţumiri

INTALNIRI CU JUNG

Autor: Edward Armstrong Bennet
Editura  Trei
Colectia Psihologia pentru toti
An aparitie : 2014
Editia I
Editia originala: Meetings With Jung. Conversations recorded during the years 1946–1961
Traducerea Sofia-Manuela Nicolae
ISBN 978-973-707-876-6
Nr pagini : 176
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 14-15 lei pe okazii, 19,99 lei la targul cartii, 23 lei la psihoshop

Descrierea editurii:

        E.A. Bennet l-a întâlnit pentru prima dată pe Jung la începutul anilor 1930 iar, între 1935 şi 1961, cei doi au menţinut un contact neîntrerupt. Relatările întâlnirilor, adunate în acestă carte, oferă o imagine mai puţin cunoscută a vieţii şi a gândirii lui Jung şi reflectă impresii despre existenţa de zi cu zi, despre stilul său de viaţă natural, spontan. Cartea ne invită să facem un exerciţiu de imaginaţie: să ni-l închipuim pe Jung pe malul lacului, în grădină, în intimitatea camerei de studiu, înconjurat de familie şi de colaboratorii apropiaţi, la Bollingen sau la Küsnacht, discutând despre război, religie, prelegerile ţinute de la Yale, despre Freud şi psihanaliză, vindecare prin psihanaliză, despre simboluri şi conţinuturile inconştientului, umbră, sincronicitate, arhetipuri, tipurile psihologice şi hipnoză.

        Seara, după prelegerea mea şi după cina târzie luată cu prietenii, m-am întors la Küsnacht la ora 10:15. Mi-a deschis doamna Jung şi mi-a spus că erau în bibliotecă. C.G. stătea pe scaunul lui obişnuit, lângă fereastră, sub lampadar. Părea ceva mai bătrân şi puţin obosit, dar era plin de viaţă şi, ca întotdeauna, a deschis un subiect. Voia să ştie câte revendicări sunt în Tatăl Nostru, deoarece scria despre aceasta (corecta, cred, şpalturile la cartea sa despre Iov). Am spus că erau mai degrabă cerinţe sau solicitări decât revendicări, iar el a fost de acord, cerinţe era cuvântul potrivit. „Dă-ne nouă astăzi pâinea noastră cea de toate zilele", nu o pâine oarecare, ci lucrul după care ne călăuzim vieţile. El prefera formularea Sfântului Ieronim.

        C.G. a spus că îi plăcea să-şi bea cafeaua de la micul dejun pe îndelete —„Apoi voi prinde viaţă fără grabă. «Omnis festinatio a parte diaboli est», a citat el în limba latină —orice grabă vine de la diavol". Este o veche zicală alchimică. L-am întrebat din nou despre modelul de pe faţa lui Mercur, sculptat pe piatra de lângă turn. „Ajunsesem într-un mare impas când am scris despre sincronicitate —mi-a spus el —la partea despre statistică. Apoi am văzut acel chip în piatră, mi-am pus hârtiile deoparte, mi-am luat sculele şi l-am cioplit. Era hoţul de Mercur." A continuat: „Alchimiştii cunoşteau acest blocaj, iar ei îl numeau adesea pe Mercur, bufonul".

        Edward Armstrong Bennet s-a născut în Irlanda de Nord. A studiat iniţial filosofia şi teologia, iar după Primul Război Mondial a absolvit medicina la Trinity College, în Dublin. A primit titlul de doctor în ştiinţe la acelaşi colegiu. Încă de la începutul carierei sale medicale, interesul dr. Bennet s-a îndreptat spre psihiatrie. După război s-a mutat la Londra, alăturându-se personalului Clinicii Tavistock.

Cuprins:

Mulţumiri / 9

Prefaţă / 11

Introducere / 13

Primăvara anului 1946 / 17

Vara anului 1946 / 22

Vara anului 1947 / 26

Vara anului 1949 / 29

Toamna anului 1950 / 35

Vara anului 1951 / 43

Iarna anului 1952 / 47

Iarna anului 1955 / 57

Vara anului 1955 / 74

Toamna anului 1955 / 82

Vara anului 1956 / 85

Iarna anului 1957 / 94

Vara anului 1957 / 125

Primăvara anului 1959 / 146

Toamna anului 1959 / 158

Iarna anului 1961 / 167

GHID DE LECTURA LA CARTEA ROSIE DE C.G.JUNG

Autor: Sanford L. Drob
Editura Trei
An aparitie : 2016
Editia I
Editia originala: Reading the Red Book. An Interpretative Guide to C.G. Jung's Liber Novus
Traducerea Manuela Sofia Nicolae, Victor Popescu
ISBN 978-606-719-390-9
Nr pagini : 440
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 34,30 lei la Editura, 36,75 lei la elefant, 49 lei la libris

Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Oricine s-a încumetat să pătrundă tainele Cărţii Roşii a lui C.G. Jung a simţit provocarea pe care aceasta o aduce intelectului şi sufletului. Lucrarea de faţă, o veritabilă călăuză pe un drum sinuos şi imprevizibil, plasează Cartea Roşie în contextul mai larg al operei jungiene şi al momentului istoric şi cultural în care a fost scrisă, reuşind să ofere cititorului un set de repere clare pe acest parcurs.

        În exegeza sa, Sanford L. Drob se opreşte asupra fiecărui capitol al Cărţii Roşii şi a fiecăreia dintre imaginile sale unice, vădind curiozitatea unui explorator şi obiectivitatea unui om de ştiinţă, fără a pierde, însă, nici perspectiva sintetică.

        Acest ghid este o lucrare de referinţă pentru toţi cei interesaţi să capete o mai bună înţelegere asupra uneia dintre cele mai mari opere culturale ale secolului al XX-lea, asemuită cu Faust şi cu Aşa grăit-a Zarathustra.

        Sanford L. Drob este doctor în filosofie şi psiholog clinician cu practică privată în New York. A scris mai multe cărţi şi articole despre opera lui C.G. Jung şi despre misticismul iudaic, interpretat dintr-o perspectivă contemporană.

Cuprins:

Mulțumiri 7

Cuvânt înainte de Stanton Marlan  11

Introducere  21

Notă despre referințe  29

Capitolul 1

Prologul lui Jung: inspirație și cunoaștere din „Profunzimi"  33

Capitolul 2

În căutarea sufletului  33

Capitolul 3

Despre zei, eroi și profeți  96

Capitolul 4

Întâlniri ce făuresc sufletul  137

Capitolul 5

Vindecarea lui Izdubar  180

Capitolul 6

Coborârea în iad  211

Capitolul 7

Biblioteca, bucătăria și casa de nebuni  221

Capitolul 8

Magie, simboluri și critica rațiunii  267

Capitolul 9

Reflecții filosofice și teologice  297

Capitolul 10

Eul, Sinele, profetul, sufletul și Dumnezeu  323

Capitolul 11

Cele șapte învățături către morți  355

Capitolul 12

Întâlniri finale, reflecții finale  398

Capitolul 13

Cartea Roşie și psihologia contemporană  412

Index  432

ABORDAREA SIMBOLISTICII ARBORELUI IN PSIHOLOGIA ANALITICA JUNGHIANA

Autor: Corina Nicoleta Ogrezeanu
Editura Lumen
Colectia Colectie de succes
An aparitie : 2006
Editia I
ISBN 978-973-1703-19-0
Nr pagini : 85
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 23,97 lei la Editura, 

Descrierea editurii:

        Lucrarea de față are ca principal scop prezentarea simbolisticii arborelui, din perspectiva marelui psiholog şi psihiatru elvețian Carl Gustav Jung, una dintre personalitățile cele mai importante ale secolului XX, analizând totodată şi semnificația arborelui din punct de vedere mitologic. Ideea ce a stat la baza motivației ce m-a determinat să aleg această temă a avut ca punct de pornire informațiile obținute din literatura de specialitate, a mitologiei, a simbolisticii arborelui, precum şi a numeroaselor elementele adunate din opera lui Jung. (Autoarea)

Cuprins:

Introducere  7

Arborele ca imagine arhetipală  17

Diferite aspecte ale arborelui 23

Simbolismul arborelui cosmic şi cultele vegetatiei 37

Arborele – simbol al mitologiei  51

Basmele ca proiecŃie a imaginilor arhetipale 61

Basmele în terapie 64

Tehnica de introducere a basmului 67

Testul arborelui  69

Cercetare experimentală 73

Obiectivul lucrării  73

Ipotezele cercetării 73

Metode de cercetare  74

Studii de caz 75

Concluzii 83

Bibliografie  85

PSIHICUL SI CORPUL. Descoperirile si implicatiile psihologiei analitice

Autor: Renate Daniel
Editura Trei
Colectia Misterele inconstientului colectiv
An aparitie : 2022
Editia I
Editia originala: Psyche und Soma
Traducerea Adrian Oroșanu
ISBN 978-606-40-1463-4
Nr pagini : 220
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 41,65 lei la Editura, 49 lei la clb, 49 lei la libris

Descrierea editurii:

        Teoria complexelor dezvoltată de Carl Gustav Jung, împreună cu perspectivele sale despre emoții, imaginație și puterea creatoare a psihicului, a deschis calea cercetărilor actuale privind efectele placebo și interacțiunile dintre psihic și sistemul imunitar. Conceptul lui Jung despre relația minte-corp ajută la depășirea noțiunilor nepotrivite de cauză și vină. Este important de menționat că prevenirea și tratarea bolilor fizice sunt imposibile fără a lua în considerare psihicul uman, așa cum este exemplificat în practica psihoterapeutică prin numeroase studii de caz, care servesc la ilustrarea conținutului acestei cărți.

        „Din perspectiva psihologiei jungiene, o piatră de temelie a terapiei psihosomatice este lucrul cu complexul, adică abordarea experiențelor, emoțiilor și fanteziilor timpurii, deoarece acestea influențează procesele metabolice. (…) În descrierea experiențelor sale, Jung vorbește despre felul în care cele trei niveluri ale corpului, emoției și imaginii se influențează reciproc și despre cum reușește să facă și să păstreze legătura cu toate aceste niveluri în care experiențele noastre complexe sunt reprezentate în memorie. Pornind de la experiențele lui Jung și ale altor cercetători, se pare că este foarte important pentru sănătatea psihică și corporală faptul că este posibilă comunicarea între aceste trei niveluri, adică energia poate circula nestingherită între niveluri în toate direcțiile. La mulți oameni, fluxul de energie între nivelurile menționate este obstrucționat sau chiar întrerupt, ceea ce face dificilă maturizarea sau recuperarea personalității." Renate Daniel

        Renate Daniel este psihiatru, psihoterapeut și psihanalist jungian și, totodată, director de programe al Institutului C.G. Jung din Zürich

        Lucrarile sale traduse la noi:

Cosmarurile. Cum sa alungam spaima din timpul noptii, Trei 2018

Sinele. Bazele si implicatiile unui concept central din psihologia analitica, Trei 2021

Psihicul și corpul. Descoperirile și implicațiile psihologiei analitice, Trei 2022

Cuprins:

Cuvânt introductiv

Introducere

1. Cercetări empirice privind interacțiunea dintre psihic și corp

1.1. Studiile lui C.G. Jung de asociere a cuvintelor — emoție, imaginație și corp

1.2. Cercetări privind efectul placebo — așteptare,speranță și corp

1.3. Psihoneuroimunologie — stres, emoție și sistem imunitar

1.4. Relevanța pentru practica psihoterapeutică

1.4.1. Lucrul cu emoțiile

1.4.2. Lucrul cu imaginația

1.4.3. Dorințe, speranțe și credințe

2. Teorii privind legătura dintre corp și suflet și semnificația lor pentru viața de toate zilele și pentru terapie

2.1. Corpul și psihicul sunt separate: dualismul

2.2. Există doar unul dintre cele două: monismul materialist și monismul idealist

2.3. O misterioasă substanță primordială: monismul cu dublu aspect

2.4. Conceptul de sincronicitate al lui C.G. Jung

2.5. Relevanța teoriilor privind legătura dintre corp și suflet pentru practica psihoterapeutică

3. Sensul bolii în psihologia analitică

3.1. Conceptul de umbră și semnificația lui pentru psihosomatică

3.2. Conceptul de Sine și semnificația lui pentru psihosomatică

3.3. Boala semnificativă

3.4. Anorexia — o boală semnificativă

3.5. Durerea — un sindrom semnificativ

4. Aspecte terapeutice

4.1. Complexul și semnificația lui pentru psihosomatică

4.2. Făptașul și victima ca poli ai complexului și semnificația lor pentru psihosomatică

4.3. Despre semnificația și necesitatea jocului

4.4. Corpul terapeutului

4.5. Corporalul în vis

5. Cancerul

5.1. Cancerul provoacă anxietate

5.2. Fenomenul biologic cancer

5.3. Aspectele metaforice ale cancerului

5.4. Numele „cancer" și contextul lui simbolic

5.5. Malignitatea cancerului: umbra arhetipală și umbra personală

Postfață

Bibliografie

Indice

COMPORTAMENTUL MORAL. Interogatii jungiene

Autor: Oana Lenta

Editura Presa Universitara Clujeana
An aparitie : 2020
Editia I
ISBN 978-606-37-0881-7
Nr pagini : 410
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 67 lei la librarie.net, 70,40 lei la libris

e-book gratuit (la editura)

Descrierea editurii:

        Tematica sufletului uman reprezintă unul dintre subiectele care au manifestat o atracție constantă pentru demersul explorator al cunoașterii umane. Cine suntem, în esența trăirilor și gândurilor noastre, ce anume ne definește dincolo de structura anatomică și spre ce tindem ca entități conștiente de sine? Sunt doar câteva dintre interogările în jurul cărora a gravitat meditația umană filozofică timpurie. Explicația mitico-religioasă a constituit o îndelungată perioadă de timp cea mai bine întemeiată replică elaborată la aceste interogări existențiale primordiale. Odată cu desprinderea de viziunea medievală teologică și apariția Renașterii și apoi a Iluminismului, civilizația occidentală cu precădere a simțit nevoia unei acute renunțări la conceptele tradiționale de suflet și Divinitate, concepte moștenite dinspre resurecția creștină împletită cu tradiția filozofică a vechilor greci. Astfel, așezându-se sub semnul îndoielii existența Dumnezeului creștin și, implicit, a sufletului nemuritor uman, a fost necesară deschiderea unui câmp al cercetărilor specifice menite să argumenteze poziția acestor negări conceptuale, precum și să propună alte perspective și opțiuni alternative.

Cuprins:

REPERE INTRODUCTIVE  17 

1. Carl Gustav Jung și întrepătrunderea dintre viața și opera sa  17 

2. Descrierea rezumativă a lucrării. Registrul tematic. Expunerea contextului conceptual  31 

CAPITOLUL I. DOGMATISMUL AMORAL FREUDIAN DREPT BAZĂ MOTIVAȚIONALĂ A GÂNDIRII PSIHANALITICE A LUI CARL GUSTAV JUNG  37

I.1. Orizonturi propedeutice pentru gândirea psihanalitică a lui Carl Gustav Jung.

Noua deschidere spre inconștient, emotivitatea și compasiunea psihoterapeutică  37

I.1.1. Freud și interogarea psihanalitică asupra Mitului lui Oedip. O motivație a

inaugurării cercetărilor lui C.G. Jung. Senzația de culpabilitate în versiunea

psihanaliticii fruediene. Evocarea fenomenelor de transfer și contra-transfer drept

repere ale demersurilor psihanalitice terapeutice. Pulsiunea sexuală sublimată drept

temei al activităților umane din perspectiva gândirii freudiene. Survenirea gândirii

mitice sau ancestral-arhaice pe fondul suspendării sau insuficienței gândirii normal

logice. Fantasma incestului – concept freudian resurecționar și controversat 37 

I.1.2. Gândirea nedirecționată – temă esențială pentru explorările psihanalitice.

Dualitatea conceptual-operațională: gândire direcționată – gândire nedirecționată.

Înlocuirea limbajului logic-argumentativ cu cel simbolic. Reveria, visul, fantasmarea.

Funcția onirică a inconștientului. Psihologia abisală nietzscheeană și raportul psihic

generativ apolinicdionisiac. Introducerea conceptelor jungiene de umbră, inconștient

colectiv și simbolism arhetipal  41 

I.1.3. Misiunea psihologiei moderne în raport cu funcțiile de conștiință ectopsihice și endopsihice. Sesizarea kantiană a existenței zonelor inaccesibile gnoseologic.

Reprezentările obscure sau lucrul în sine drept astfel de zone ce dețin monopolul

asupra dinamicii gnoseologice omenești. Tipologia funcțiilor ectopsihice și

endopsihice din perspectiva hermeneuticii psihanalitice propuse de Jung. Importanța

etică și morală a acestor funcții în contextul necesității menținerii personalității

individuale la stadiul unei echilibrări comportamentale în raport cu ea însăși și cu

celelalte personalități  48

I.1.4. Ipostaza empatică a psihanalistului și stadiile vindecării transferului negativ. Necesitatea ca transferul psihic autentic să fie involuntar. Dimensiunea afecțiunilor psihice ca univers diferit ontic și gnoseologic. Proiecția imaginii arhetipale. Efectele, la nivelul ținutei comportamentale și morale, a reușitei celor patru etape ale abordării terapeutice asupra transferului negativ, înțelese drept secvențe operaționale clinice. Responsabilitatea psihoterapiei și valoarea morală a pacientului  58

I.2. Hermeneutica psihanalitică a lui Carl Gustav Jung asupra parametrilor conceptuali freudieni. Cazul tematicilor ce vizează conduita morală 69

I.2.1. Nihilismul freudian din perspectiva lui Carl Gustav Jung. Nevrozele și măștile moralității secolului al XIX-lea. Critica absolutismului dogmatic freudian. Freud voltairian. Bigotism și ateism: tendințe extreme ale secolului al XIX-lea. Uitarea lui deus absconditu și a experienței lui mysterium tremendum prin antropologizarea imaginii Divinității. Totem și tabu din perspectiva forțării evidențelor științifice 69
I.2.2. Sincopele analiticii freudiene anti-moraliste din perspectiva lui Carl Gustav Jung. Reticența analiticii freudiene în asumarea tezelor artistice, teologice sau filozofice. Adaptarea forțată a acestor domenii conceptului de libido sexual. Isteria interpretată freudian ca derapaj psihic întemeiat pe un traumatism sexual infantil. Respingerea acestei teze freudiene de către Jung și acceptarea avantajelor tehnicii terapeutice de abregație. Captivitatea discursului freudian în superstițiile științifice ale secolului al XIX-lea, cu precădere cele ale raționalității, materialismului și nihilismului. Lipsa auto-analizei la Freud din perspectiva criticii lui Jung 79
I.2.3. Etapele freudiene ale isteriei și cenzura morală asupra dinamicii libidinale. Fixația și energetica inconștientului. Pierre Janet, Josef Breuer și Ludwig Binswanger, precursori ai lui Freud în definirea isteriei drept nevroză psihogenă. Șocul traumatizant, nodurile de blocaj psihic și retenția psihică. Respingerea jungiană a tezei freudiene asupra naturii strict sexuale a șocului excitant inițial. Dinamica fantasmei constelate în evoluția nevrozei. Redefinirea conceptului de libido în gândirea psihanalitică jungiană. Complexul lui Oedip și complexul Electrei. Reevaluarea dimensiunii etice a psihicului uman odată cu respingerea de către Jung a unilateralității tezei freudiene asupra bazelor nevrozei. Responsabilitatea morală a psihanalizei 86
I.2.4. Opțiuni divergente în abordările psihanalitice ale lui Carl Gustav Jung și Sigmund Freud. Noi trimiteri conceptuale spre arealul trăirii religioase și al ținutei morale. Critica jungiană asupra viziunii sceptice freudiene drept o perspectivă centrată în jurul stărilor umane maladive. Valoarea pozitivă a inconștientului în abordarea psihanalitică a lui Carl Gustav Jung. Diferențieri radicale între viziunea freudiană și cea jungiană asupra moralei și fenomenului religios. Limitele dogmatice ale interpretării freudiene ce vizează bazele inconștiente ale moralei și comportamentului etico-religios 100

I.3. Jung și relansarea capacităților inconștientului dincolo de pansexualismul sau exclusivismul principiului sexual freudian. Reînvestirea axiomatică a moralei în versiunea psihanalitică jungiană 113

I.3.1. Jung și interpretarea monistă freudiană asupra arhitecturii inconștientului. Dogmatismul freudian și riscurile sale concretizate prin tendințele spre amoralitate și ateism. Declasarea valorică a conceptelor primordiale creștine și postularea fantasmei incestului. Eros și Thanatos. Interogarea freudiană asupra trecutului pacientului și interogarea jungiană asupra viitorului pacientului. Asumarea de către Jung a dificultăților psihanalitice drept probleme de morală și nu doar de metodică psihologică. Supraeul și raportul postulat de Johann G. Fichte între Eu și Non-eu. O paralelă cu teza autoafirmării la Alfred Adler 113
I.3.2. Reinterpretarea conceptului freudian de libidou de pe pozițiile criticismului jungian. Libidoul ca pulsiune sexuală și libidoul ca energie psihică primară. Asemănări conceptuale între interpretarea jungiană a termenului de libido și viziunea schopenhaueriană asupra conștiinței drept voință pură, parte a impulsiunii primordiale universale. Riscurile etice ale viziunii freudiene asupra libidoului. Cele trei etape majore ale evoluției sexualității din perspectiva lui Jung. Respingerea jungiană a ideii freudiene de perversitate infantilă sau de sexualitate polimorf-perversă 123
I.3.3. Complexul imagoului parental și hiperbolizarea amintirii. Impactul sedimentărilor psihice ale copilăriei asupra progresiei comportamentale. Simbolistica arhetipală a tatălui. Insuficiența abordării dimensiunii psihice a copilăriei doar din perspectiva dorinței erotice primare. Reafirmarea, în cadrul explorărilor psihanalitice, a prestanței morale aferente educației 129
I.3.4. Teoria asociațiilor și logica atipică a inconștientului. Mecanismul fantazării și reprezentările mitologice. Lucrul în sine kantian și conceptul de filozofie a inconștientului postulat de Nicolai Hartmann. Considerații jungiene asupra activității onirice. Visul ca mozaic informativ-simbolic inconștient. Armonia asociațiilor informative inconștiente. Date inconștiente în cazul creației poetice și botezului creștin. Necesitatea morală, dar și științifică, a depășirii tezelor dogmatice freudiene 133

CAPITOLUL al II-lea. FUNCȚIA MORALĂ A STRUCTURILOR ARHETIPALE  141

II.1. Moralitate și arhetip. Mobilitățile inconștientului în sfera actului moral. Conștientul și imperativul social-religios al conduitei etice  141

II.1.1. Arhetipul ca temei al mentalităților morale și invalidările de ordin conceptual ale Supraeului. Două stadii ale fenomenalității conștiinței morale din pespectiva gândirii psihanalitice a lui Jung. Non-manifestarea conștiinței morale drept o conscientia peccati. Supraeul freudian și Supraomul nietzscheean. Revelația morală și mentalitate etică. Religia în limitele psihanalizei după versiunea jungiană și religia în limitele rațiunii după gnoseologia kantiană  141

II.1.2. Personalitatea numărul unu și personalitatea numărul doi. Decizia morală subliminală și miza sa inconștientă. Moștenirea expresiilor arhetipale și impactul funcției lor morale. Funcția reglativmorală arhetipală, fenomenul eticii social-religioase și moralitatea. Conduita moral-religioasă și exercitarea controlului arhetipal asupra energiei psihice inconștiente. Problema resturilor și sedimentelor arhaice pulsative. Paradoxul credinței din perspectivă psihanalitică. Scurtă trimitere la interpretarea lui Søren Kierkegaard asupra secvenței vetero-testamentare a sacrificiului solicitat lui Avraam  150

II.1.3. Inconștientul drept temei al conștiinței morale și axiomatica relativă a conduitelor morale. Delimitarea conștiinței morale de tradiția morală, de fapt etică. Impulsul negativ inconștient evocat de epistolele paulinice. Vox Dei ca arhetip și sentimentul datoriei etice în versiunea psihanalitică jungiană. Bipolaritatea psihică inconștientă amintită de Johann W. von Goethe prin ipostaza faustică  157

II.1.4. Participation mystique și deschiderea arhetipală psihoidă spre unus mundus. Introducerea conceptelor de inconstient colectiv și sincronicitate. Transferul lui mea culpa prin mijlocirea inconștientului colectiv. Conștientul etic și inconștientul moral drept rațiune și har în registrul teologic. Dilema conștiinței morale inconștiente negative sau chipul obscur al lui Vox Dei. Etosul ca sinteză psihosocială. Răspunsul cristic la drama lui Iov sau reunirea cristică a personalității iovice cu spiritualitatea lui Yahve  166

II.2. Constituția arhetipal-noumenală a binelui și răului  187

II.2.1. Conștientul în raport cu binele și răul relative. Inconștientul în raport cu binele și răul absolute. Eritis sicut Deus, scientes bonum et malum. Interpretarea de nuanță scolastică a binelui și răului absolute ca aspecte ale voinței divine de tip tremendum și fascinosum. Transpunerea aspectelor voinței divine în principii de ordin arhetipalnoumenal. Experimentarea lui excessu affectus  187

II.2.2. Depășirea deficienței nevrotice sau confruntarea cu umbra drept rău cumulativ primordial. Felix culpa ca deficiență gnoseologică în raport cu posibilitatea cunoașterii binelui și răului absolute. Eroul arhetipal și relativitatea verdictelor noastre etice 195

II.2.3. Brahma Ātman și Brahma Brahma sau versiunea orientală a raportului psihanalitic dintre inconștientul individual și cel colectiv. Relativitatea axiomatică a lumii sau Maya. Trimiteri la constatările eclesiatice, dialectica hegeliană, Da-sein-ul heideggerian și panteismul spinozist. Hermeneutica termenilor Ich și Selbst: Eul și Sinele absolut ca totalitate psihică. Depășirea contrariilor umbră–lumină, bine relativ–rău relativ și proiecția spre sfera inconștientă guvernată de imaginea arhetipală divină. Binele și răul ca repere ale unui dincolo inconștient sau ale Sinelui absolut. Arhetipul central și inconștientul drept supraordonare psihică trăită numinos  203

II.2.4. Anatman: formula budistă a evitării violenței prin conștientizarea iluziei lumii sau întoarcerea atenției din conștient spre inconștient. Necunoscutul inconștient jungian și necunoscutul gnoseologic schopenhauerian. Evitarea conștientizării umbrei prin forme surogat de ținută morală. Riscurile eticii ezoterice și temeiurile indescriptibile ale binelui și răului absolut  209

II.3. Morala primară de ordin arhetipal și tipologii comportamentale aferente  218

II.3.1. Respingerea antagonismului freudian dintre natură și cultură. Morala primară și morala secundă. Morala primară drept cultură prenatală din perspetiva ontogenetică a lui Jung. A prioricul kantian și inconștientul arhetipal drept a priori psihanalitic. Noumenul sau lucrul în sine și inconștientul. Binele și răul în versiunea filogenetică jungiană. Arhetipul și lumea Ideilor perfecte la Platon. Supra-omul ca înstrăinare de natura inconștientului uman și utopia nietzscheeană a unui dincolo de bine și de rău  218

II.3.2. Psihologia fără suflet ca rezultantă a perspectivelor științifice materialiste și cauzaliste. Critica jungiană a înțelegerii nevrozelor drept afecțiuni anatomo-glandulare. Psihanalistul și asistentul spiritual drept modele de ținută și manifestare morală. Inconștientul sau transcendența spiritului drept actualitate permanentă. Blocarea accesului la pozitivitatea inconștientului sau înțelegerea heideggeriană a așezării sub autoritatea impersonalului Se. Simplitatea atitudinală psihanalitică și imitatio christi drept ipostazieri ale moralității comportamentale. Enantiodromia heraclitiană și revelația paulinică pe drumul Damascului în versiunea psihanalitică a lui Jung. Neglijarea activității morale a structurilor arhetipale și lipsa de control asupra umbrei. Deblocarea funcționalității ordonator-morale a acestor structuri primare inconștiente   234

II.3.3. Deschiderile arhetipale și responsabilitatea morală în abordările teologice catolice și protestante. Psihificație și fenomenologie din perspectiva lui Jung. Cinci forme majore de factori instinctiv-pulsionali în gândirea jungiană și replica etică la adresa lor sau morala secundă. Moduri semifiziologice de comportament: sexualitatea, vârsta și dispoziția ereditară. Trei raporturi fundamentale indicate de Jung pentru moduri psihologice de comportament: conștientinconștient, introversie-extroversie și materialitate-spiritualitate. Constanta istorică a dualismului materie–spirit. Cenzura și controlul arhetipal ca temelie a comportamentului moral. Materializarea arhetipurilor negative sau concretizarea pulsiunilor distructiv-haotice inconștiente la nivelul simbolisticii totalitare. Führerul și Cel mai iubit fiu al poporului: exemplele conversiei negative a arhetipului Salvatorului  258

II.3.4. Cauzalitatea non-fiziologică pentru afecțiunile psihice complexe și raportul lor cu sferele de manifestare etico-religioase. Principiul contrarietății la nivelul dinamicii psihicului uman. Logica raționalității și logica inconștientului, etica conștientului și morala arhetipală a inconștientului. Flexibilitatea terapeutică ca mijloc de reducere a reticențelor pacientului nevrotic. Depășirea influențelor sistemelor totemice religioase și a mecanismelor psihanalitice standardizate în abordarea patologiei dezechilibrelor psihice. Dincolo de superstiția morală și insuficiența analizelor niezscheene și freudiene asupra acestei problematici, în opinia lui Jung. Cunoașterea de sine individuală drept traseu psihanalitic și gnoseologic spre cunoașterea de sine a întregii omeniri. Noutățile morale interpretate ca imoralități. Conștiința biologică și conștiința istorică. Asumarea individuală și colectivă a nucleului arhetipal moral  285

CAPITOLUL al III-lea. FENOMENALITATEA ARHETIPALĂ ȘI VALENȚELE SALE DE ORDIN MORAL  299

III.1. Complexitatea psihanalitică a manifestărilor arhetipale și extrapolarea lor simbolică peste demarcația dintre inconștient și conștient. Psihanalistul între hermeneutică și morală  299

III.1.1. Arhetipologia și clasificări reprezentative ale structurilor arhetipale. Sensul și meta-sensul conceptului de Archetypos. Arhetipurile metafizice, culturale și psihologice. Arhetipurile metafizice transcendente de linie conceptuală platonică. Arhetipurile metafizice imanente de linie conceptuală aristotelică. Destinul arhetipului metafizic sub incidența hermeneutică a gândirii platonice, aristotelice, neo-platonice, patristice, scolastice și renascentiste. Marsilio Ficino și saltul de la arhetipalul intelectului divin la arhetipalul intelectului uman. Arhetipul cultural și Weltanschauung. Arhetipalul în gândirea religioasă și simbolică: Mircea Eliade, Ion Petru Culianu, Ernest Cassier, Gilbert Durand, Gaston Bachelard. Arhetipul psihologic și deschiderea jungiană a problematicii inconștientului colectiv  299

III.1.2. Inconștientul individual ca inconștientul de suprafață psihică și inconștientul colectiv drept inconștientul de adâncime psihică. Mobilități arhetipale la nivelul mitologiei și basmului. Eroul și zeul solari drept imagini arhetipale ancestrale. Interpunerea factorului celest. Expresia simbolică a circularității morții și renașterii în confruntarea cu umbra, la nivelul registrului mitic dionysiac și creștin. Desprinderea de experiența inconștientă personală prin participare la lumea arhetipurilor colective. Similitudini cu participația platonică la lumea Ideilor Perfecte. Cazurile psihologice a lui Niklaus von Flue și Jacob Böhme: imaginea Trinității ca mandală și experimentarea Dumnezeirii drept deus absconditus. Imaginea arhetipală a Divinității. Triada arhetipală umbra-anima-sens primordial. Psihoză și nevroză. Disociație și individuație. Fixația, autonomia și posesiunea arhetipale. Tratarea psihoterapeutică a psihozei și nevrozei drept o problemă de ordin moral  309

III.1.3. Stratificarea psihică: conștientul, inconștientul personal și inconștientul colectiv. Premise conceptuale ale arhetipului la precursorii lui Carl Gustav Jung, Lucien Lévy-Bruhl și Adolf Bastian: motivele mitologice, reprezentări colective, categorii ale imaginației, idei originare sau elementare. Confuzia freudiană dintre inconștientul personal și cel colectiv și interpretările eronate prezente în scrierea sa, O amintire din copilărie a lui Leonardo Da Vinci. Arhetipul universal al dublei maternități mitice și al celor două nașteri. Nazismul ca nevroză colectivă a re-proiecției unor arhetipuri antice negative. Vidul imoral impus prin retragerea arhetipului central ca imagine a divinității. Efectul psihic colectiv al morții lui Dumnezeu   324

III.1.4. Surse ale manifestărilor simbolic-arhetipale: experiența onirică, imaginația activă și ideile exprimate pe fondul delirului bolnavilor psihici, stărilor de transă sau viselor prezente în primul interval al copilăriei. Datele conștiente, arhetipurile individuale și arhetipurile colective. Echilibrul psihic al pacientului drept prioritate morală a demersului psihoterapeutic în raport cu tendința cercetării nonempatice. Psihanalistul ca hermeneut al simbolisticii inconștientului arhetipal colectiv și individual  331

III.2. Manifestări arhetipal-simbolice și impactul lor moral  337

III.2.1. Studiu de caz asupra unui paranoic: revelarea dinamicii arhetipale la nivelul simbolic al delirului schizofrenic. Simbolistica arhetipală a Divinității solare ca prezență imagistică în viziuni nevrotice dar și în creațiile artistice. Realitatea arhetipală a omului ancestral. Trăirea arhetipului și trăirea numinos-hierofanică. Prezența reperelor moralei primordial-arhetipale în experiența acestor trăiri  337

III.2.2. Arhetipurile ca forme deschise conținuturilor psihice inconștiente. Delimitarea jungiană de înțelegerea lor drept reprezentări inconștiente. Postularea jungiană a structurilor arhetipale drept mitologeme tipice sau factori psihici primordiali. Teza autonomiei inconștientului colectiv și a formațiunilor sale arhetipale. Mitul, basmul, legenda ca medii arhetipale. Naivitatea mitologică și realitatea arhetipală a omului primitiv. Identificarea inconștientului drept conștient în universul mitic primitiv. Învestirea arhetipală a naturii. Arhetipul infans. Realitatea moralei arhetipale a vieții mitico-primitive  343

III.2.3. Prezența aspectului relativității în conceptul latin de mores. Perenitatea cutumelor etice în raport cu morala arhetipal-primordială. Studiu de caz asupra unei experiențe onirice: Simbolistica Sfântului Duh drept factor psihic coercitiv. Fenomenul individuației și inversiunea axiologică între conștient și inconștient. Patologicul, normalitatea și supra-normalitatea psihică în raport cu dinamica structurilor inconștiente. Personalități arhetipale autonome. Perechea arhetipală animus-anima și poziționarea ei teluric-inconștientă. Generarea simbiozei contrariilor psihice drept funcție transcendentală și scop moral al demersurilor psihoterapeutice  350

III.2.4. Mediile de manifestare arhetipal-simbolică: patologia clinică, viziunile, experiențele onirice și sfera preocupărilor artistico-religioase. Studiu de caz asupra evidențierii inconștiente a binelui și răului absolute peste registrul perceptiv al conștientului. Metoda amplificării, funcția transcendentă psihică de unificare a contrariilor și individuația. Evocarea imaginii orientale a mandalei sau a cercului sanscrit. Conceptul jungian de persona sau masca conștientului. Dualitatea conceptuală anima-animus. Cele trei niveluri constitutive ale conceptului de anima. Studiu de caz asupra activării arhetipului arhaic central al Divinității. Criptomnezia și riscurile confuziei dintre conținuturile inconștientului individual și cel colectiv. Accederea simbolică arhetipală ca fenomen al deblocării ereditare. Arhetipul Divinității și funcția sa morală inconștientă. Chipul divin ca tabu sacru  358

III.3. Mobilități ale inconștientului colectiv și axiomatica morală sugerată simbolico-arhetipal  367

III.3.1. Posibile definiri ale gândirii psihanalitice jungiene: psihologie analitică, psihologie a complexelor, filozofia inconștientului, noologie abisală. Medii de contact cu informații inconștiente. Imposibilitatea stabilirii unui număr determinat al arhetipurilor individuale și colective. Inconsistența demersului de încadrare numerică a acestora. Componenta simbolică a procesului arhetipal. Posibilitatea întemeierii ultime transcendente a mecanismului inconștient arhetipal. Erupția arhetipal-simbolică în contextul unei situații de criză manifeste  367

III.3.2. Simbolul arhetipal al Sfintei Treimi. Arhetipul triunghiului sau al trinității familiare. Preexistența psihică a arhetipurilor universale. Paralelismele explicative postulate de către morala naturală. Respingerea jungiană a acuzațiilor de misticism. Stratificarea descendentă de la conștientul individual și colectiv către posibila dimensiune transcendentă spre care se deschide inconștientul colectiv. Neîntemeierea religiilor primitive pe fenomenalitatea refulării și sublimării sexuale. Sursa erotică a muzicii. Intuiția și simțământul drept ustensile de cunoaștere și nu de fantazare creațională  371

III.3.3. Abordare de tip materialist-biologist a Divinității drept o realitate psiho-sexuală. Evocarea Persoanei Divinității drept imaginea arhetipală a lui Dumnezeu. Studiu de caz asupra fenomenului sincronicității. Arhetipul Sinelui drept simbol cristic. Arhetipuri tipice, atipice și incadrabile. Transcendența gnoseologic-kantiană a arhetipurilor. Arhetipul ca factor psihoid. Trăsături ale conceptului de unus mundus și similitudini ale acestora cu aspecte din fizica subatomică în viziunea lui Jung. Armonia particulelor subatomice și armonia structurilor arhetipale drept garanție a moralității arhetipale primordiale. Alchimia drept cale spre simbolistica arhetipală și oportunitățile inconștientului colectiv  375

III.3.4. Morala ca rezultantă a exigențelor rațiunii la Kant și morala arhetipală ca temelie a raționalității la Jung. Similitudini conceptuale între gândirea psihanalitică jungiană și ontologia metafizică heideggeriană: Umbra, Persona, Impersonalul Se și Da-sein-ul. Glisarea evolutivă a gândirii psihanalitice jungiene dinspre întemeierea fiziologică a structurilor arhetipale către acceptarea naturii lor numinoase. Postularea, dinspre acceptarea existenței acestei naturi, a moralei arhetipale primordiale, fenomen distinct de morala secundă sau eticile social-religioase  380

BIBLIOGRAFIE  397