INOCENTA SI VIOLENTA EROTICA. Abuzul sexual exercitat în familie asupra minorilor

Autor: Sorin M. Radulescu
Editura Lumina Lex
An aparitie : 2010
Editia I
ISBN 978-973-758-218-8
Nr pagini : 422
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU

Cuprins:

INTRODUCERE  23

CAPITOLUL I
PERSPECTIVE TEORETICE ŞI CERCETARI EMPIRICE IN DOMENIUL ABUZULUI SEXUAL ÎMPOTRIVA MINORILOR  25
1. Abuzul sexual asupra copiilor ca problemă socială  25
2. Formele de manifestare ale abuzului sexual  27
3. Incestul ca jormă de abuz intrafamilial  31
4. Multitudinea definiţiilor date abuzului sexual asupra copiilor 37

CAPITOLUL II
INCIDENTA ABUZULUI SEXUAL ÎN LUMEA CONTEMPORANA  44
1. Amploarea abuzului sexual în întreaga lume  44
2. Tendinţe ale abuzului sexual asupra copiilor evidenţiate în statisticile diferitelor state  45
    2.1. Statele Unite  45
    2.2. Canada 46
    2.3. Australia  48
    2.4. America Centrală şi America de Sud  50
    2.5. Africa  51
    2.6. Orientul Mijlociu  52
    2.7. Asia  52
    2.8. Europa  53
        2.8.1. Franţa  53
        2.8.2. Marea Britanie  54
        2.8.3. Germania  55
        2.8.4. Spania  56
        2.8.5. Elveţia  57
        2.8.6 Suedia  57
        2.8.7. Polonia  57
        2.8.8. Letonia  58
        2.8.9. Rusia  58
3. Studii şi evaluări la nivel internaţional cu privire la ratele de prevalentă ale fenomenului de abuz sexual asupra copiilor  58
4. Abuzul sexual comis de femei asupra copiilor şi adolescenţilor  60

CAPITOLUL III
TEORII ŞI MODELE EXPLICATIVE ALE FENOMENULUI DE ABUZ SEXUAL COMIS ASUPRA COPIILOR  66
1. Explicatii/e biologice sau biologiste  66
2. Explicatii/e psihologice msihologiste} şi psihiatrice  70
    2.1. Teoriile psihanalitice 70
    2.2. Teoriile psiho- sociale 73
        2.2.1. Teoria învăţării sociale  73
        2 2.2. Teoria ataşamentului  75
        2.2.3. Rolul iactoril or familialiin geneza agresivităţii şi în comiterea abuzului sexual asupra copiilor  76
3. Explicaţiile sociologice  79
    3.1. Agresivitatea sexuală ca formă de socializare  80
    3.2. Teoria „raportului între anomie şi oportunitate“  82
    3.3. Teoria controlului social  83
4. Teorii cu caracter ideologic  84
    4.1. Modelul umanist  84
    4.2. Perspectiva feministă  84
5. Teorii şi cercetări cu privire la caracteristicile principale ale agresorilor sexuali şi la etiologia abuzului sexual împotriva copiilor 87
    5.1. Congruenţa emoţională  89
    5.2. Excitaţia sexuală  91
    5.3. Blocajul  92
    5.4. Dezinhibarea  95
6. Factori de risc care potenteaza comiterea actelor de abuz sexual  98
    6.1. Vârsta  99
    6.2. Sexul  101
    6.3. Alţi factori de risc şi diverse variabile care influenţează incidenţa abuzului sexual  102
7. Perspective critice asupra teoriilor cu privire la abuzul sexual asupra minorilor elaborate până in prezent  104

CAPITOLUL IV
PROBLEME PRIVIND INVESTIGAREA CONCRETA A ABUZULUI SEXUAL CONTRA MINORILOR  106
1. Obstacole şi probleme cu care se confruntă cercetarea empirică in domeniul abuzului sexual comis asupra copiilor  106
2. Preocupări actuale în domeniul metodologiei investigaţiei abuzului sexual contra minorilor  107
    2.1. Evaluarea gradului de credibilitate şi sugestibilitate a minorilor, victime ale abuzului sexual comis de adulţi  107
    2.2. Estimări privind fidelitatea declaraţiilor minorilor cu privire la actele de abuz sexual comise asupra lor  108
    2.3. Rolul interviurilor-diagnostic şi al experimentelor cu rol simulator în estimarea veridicităţii relatărilor minorilor  111
    2.4. Factori care determină sau influenţează riscul de sugestionare a copiilor  115
3. Necesitatea optimizării tehnicilor de chestionare a copilului abuzat sexual 119
4. Deficienţe şi insuficiente metodologice în investigarea fenomenului de abuz sexual asupra copilului in România  122

CAPITOLUL V
ESTIMAREA AMPLORII CU CARE SE MANIFESTA ÎN ROMANIA FENOMENUL DE ABUZ EXERCITAT DE CATRE PARINTI ASUPRA COPIILOR - ANALIZA SECUNDARA  126
1. Studii si cercetări întreprinse in România asupra abuzului contra copiilor 126
    1.2. Studiul cu reprezentativitate naţională ”Copilul abuzat şi neglijat în România”, realizat de Agenţia Naţională Pentru Protecţia Copilului şi Adoptie  127
2. Analiza datelor statistice existente la nivelul diverselor instituţii cu privire la amploarea cazurilor de abuz comise in familie asupra copilului  137
    2.1. Informaţii oferite de statisticile Agenţiei Naţionale Pentru Protecţia Copilului şi Adoptie  137
    2.2. Date rezultate din Rapoartele Organizaţiei ”Salvaţi Copiii” în perioada 2004—2008  146

CAPITOLUL VI
CE SPUN STATISTICILE OFICIALE DESPRE FENOMENUL DE ABUZ ŞI EXPLOATARE SEXUALA A COPIILOR ÎN ROMANIA  157
1. Penuria relativă a datelor cu privire la abuzul intrafamilial 157
2. Date aflate in evidenta Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea
Criminalităţii din Inspectoratul Poliţiei  158
    2.1. Evoluţia diverselor forme de violenţă aplicate copiilor, evidenţiată de statisticile organelor de poliţie  176
    2.2. Compararea abuzului comis asupra minorilor cu cel comis asupra populaţiei generale, indiferent de vârstă  181
        2.2.1. Violul ca formă frecventă de abuz sexual  182
        2.2.2. Infracţiunile comise prin violenţă  184
3. Analiza secundară a informaţiilor existente in statisticile penitenciarelor din subordinea Administraţiei Nationale a Penitenciarelor  186
    3.1. Caracteristici ale Victimelor abuzului sexual asupra copiilor  187
    3.2. Indicatori principali care caracterizează victimele violenţei întreprinsă asupra copiilor  194
    3.3. Informaţii suplimentare cu privire la infracţiunile cu caracter fizic si sexual comise în familie de către infractorii închişi în Penitenciarele din România în luna decembrie 2009  201
        3.3.1. Caracteristici generale ale deţinuţilor agresori  203
        3.3.2. Câteva trăsături ale victimelor infracţiunilor comise de către deţinuţii agresori în cadrul familiei  222
4. Statisticile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Analiză victimologică  233
    4.1. Distribuţia victimelor infracţiunilor de natură sexuală în anul 2006  233
    4.2. Evoluţia ponderii victimelor infracţiunilor de natură sexuală în perioada 2005-semestrul I al anului 2007  238
    4.3. Caracteristici ale victimelor infracţiunilor comise prin violenţă în familie, în anul 2006  244
    4.4. Evoluţia ponderii victimelor violenţei familiale în perioada 2005-semestrul I al anului 2007  249

CAPITOLUL VII 
CERCETARI EMPIRICE INTREPRINSE, IN CADRUL INSTITUTULUI DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMANE, CU PRIVIRE LA COPIII ABUZATI SEXUAL  259
1. Constatări rezultate din ancheta întreprinsă, in luna mai 2008, de Institutul Gallup  259
    1.2. Caracteristici principale ale copiilor abuzati sexual şi modalităţile de comitete a abuzului  260
2. Victime şi agresori în domeniul abuzului sexual comis in familie - studii de caz  276
    2.1. Utilitatea studiilor de caz în analiza abuzului sexual comis asupra minorilor  276
    2.2. Studii de caz în domeniul abuzului sexual comis în familie contra minorilor  277
        2.2.1. Factori principali cu rol favorizant în comiterea actelor de abuz sexual  278
        2.2.2. Caracteristicile principale ale victimelor agresiunilor sexuale  279
    2.3. Trăsături generale ale agresorilor  280
3. Cazuri concrete de minori abuzati  281
    3.1. A.M. (internată în Centrul de Plasament ”Sf. Maria", Vălenii de Munte, judeţul Prahova)  281
    3.2. T.I. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucuresti)  285
    3.3. V.D. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucureşti) 291
    3.4. R.M. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucureşti)  300
    3.5. M.R. (internată în Casa de Tip Familial Găvana - Piteşti)  306
    3.6. A.D. (internată în Complexul de apartamente "Floare de colt" din Botoşani)  318
    3.7. I.D. - adultă care a fost victimă, în cursul copilăriei, a unui act de abuz sexual (deţinută la Penitenciarul Târgşor)  323
4. Cazuri de abuzatori adulti  328
    4.1.G.M. (deţinut în Penitenciarul din Botoşani)  328
    4.2. C.V. (deţinut în Penitenciarul din Botoşani)  332
    4.3. T.D. (deţinut în Penitenciarul din Botoşani)  341
    4.4. M.C. (deţinut în Închisoarea din Ploieşti)  346
    4.5. CB. (deţinut în Penitenciarul din Mărgineni)  350
    4.6. MP. (deţinut în Închisoarea din Mărgineni)  355
    4.7. O.S. (deţinut în Penitenciarul din Iaşi)  359
    4.8. D.M. (deţinut in Închisoarea din Miercurea Ciuc)  363
5. Constatări rezultate din convorbirile realizate cu reprezentantii diferitelor instituţii implicate in activitatea de protectie a copilului abuzat  367
    5.1. Dificultăţi existente în activitatea de asistenţă şi protecţie a minorilor abuzaţi în familie  367
        5.1.1. Absenţa resurselor financiare şi insuficienţa personalului calificat  367
        5.1.2. Deficienţe în colaborarea reprezentanţilor instituţiilor de asistenţă şi protecţie a copilului abuzat cu celelalte instituţii de la nivel comunitar  370
        5.1.3. Carenţe ale legislaţiei în vigoare cu privire la măsurile care se impun în cazul copilului abuzat  371
    5.2. Aprecieri cu privire la factorii principali care determină sau favorizează abuzurile sexuale şi asupra caracteristicilor victimelor şi abuzatorilor  373
6. Câteva concluzii vizând constatările studiilor de caz si opiniile expertilor 378
    6.1. Principalii factori de risc in comiterea actelor de abuz sexual asupra minorilor din familie  378
    6.2. Caracteristici comune ale agresorilor  379
    6.3. Trăsături distinctive ale victimelor  380

CAPITOLUL VIII
REGLEMENTARI LEGISLATIVE VIZAND PREVENIREA ŞI SANCTIONAREA ABUZULUI SEXUAL ASUPRA COPIILOR, PRECUM ŞI PROTECTIA ACESTORA  382
1 Promovarea la nivel internaţional a drepturilor copilului  382
2 Evoluţia legislatiei in domeniul protecţiei şi asistenţei sociale a copilului in România 387
    2.1. Documente juridice internaţionale ca bază a reglementărilorjuridice interne  388
    2.2. Organizarea şi funcţionarea sistemului institutional de protecţie şi asistenţă socială a copilului  390
    2.3. Protecţia copiilor şi a celorlalţi membri ai familiei împotriva actelor de violenţă  394
    2.4. Proiecte şi activităţi ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPCD)  400
    2.5. Prevenirea şi combaterea traficului de copii, inclusiv protejarea acestora de exploatarea sexuală sau exploatarea prin muncă  402
    2.6. Perfecţionarea legislaţiei cu privire la drepturile copilului  407

ÎN LOC DE CONCLUZII  412

SOCIOLOGIA VIOLENTEI (INTRA)FAMILIALE. Victime si agresori în familie

Autor: Sorin M. Radulescu
Editura Lumina Lex
An aparitie : 2001
Editia I
ISBN 973-588-323-6
Nr pagini : 352
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU

Cuprins:

INTRODUCERE 8

I. PROBLEME TEORETICE. VIOLENTA FAMiLIALA - O PROBLEMA SOCIALA ACUTA CU CARE SE CONERUNTA SOCIETATILE CONTEMPORANE ÎN GENERAL, ROMANIA ÎN SPECIAL  13

1. CARACTERISTICI ŞI FORME PRINCIPALE ALE VIOLENTEI (INTRA)FAMILIALE  16
1.1. Violenţa familială ca problema sociala. Violenţa ”legitima" şi cea ”ilegitima”  16
1.2. Violenţa (intra)familiala şi distribuţia structurii de putere în familie. Tipuri de violenţă şi categorii de agresori  20
1.3. Agresivitarea exercitata în grupul familial 25
1.4. Abuzul in familie. Forme principale de comportament abuziv 28
1.5. Violenţa familiala şi ciclul de viaţa  31
1.6. Conceptii privind agresivitatea masculină in cadrul familiei  33
1.7. Teorii cu privire la ataşamentul victimei faţă de agresor 38

2. VIOLENTA CONTRA COPIILOR - O COMPONENTA PRINCIPALA A VIOLENTEI EXERCITATE ÎN CADRUL FAMILIEI  42
2.1. Amploarea şi principalele cauze ale violenţei contra copilului 42
2.2. Definitii si evaluari ale maltratării minorilor  47
2.3. Infanticidul (pruncuciderea) şi abandonul ca forme de violenţă extremă contra copilului  49
2.4. Incestul ca forma de violenta impotriva minorilor  53
2.5. Evoluţii ale protecţiei minorilor impotriva actelor de maltratare  60

3. VIOLENTA CONJUGALA ŞI EFECTELE EI ASUPRA FEMEIDOR VICTIME  69
3.1.7 Amploarea şi actualitatea fenomenului de violenta conjugala 70
3.2. Conflicte conjugale constructive si destructive  74
3.3. Surse principale de evaluare a gradului de răspândire a fenomenului de violenta conjugala  76
3.4. Cauze generale şi specifice ale violenţei conjugale  78
    3.4.1. Conflictele legate de modul de administrare a bugetului familial  83
    3.4.2. Consumul de alcool si alcoolismul. in general  84
    3.4.3. Gelozia  86
    3.4.4. Problemele sexuale ale cuplului 87
    3.4.5. Certurile cu privire la copiii rezultati din convieţuinea comuna sau cu un alt partener 88 
    3.4.6. Dorinţa soţiei de a deveni independenta economic 89
3.5. Etape principale ale violenţei conjugale. Mijloace de soluţionare sau de amplificare a conflictelor între parteneri  96
3.6. Clasificari ale agresorilor si ale principalelor forme de violenţă conjugala 103

4. MALTRATAREA VARSTNICILOR DE CATRE COPII SI SUSTINATORII LOR LEGALI  109
4.1. Formele cele mai răspândite de violenţă contra vârsuucilor din familie  110
4.2. Cauze principale ale violenţei împotriva vârstnicilor  112
    4.2.1. Abuzul contra batranilor ca efect al unor mentalitati generalizate in majoritatea societăţilor contemporane  112
    4.2.2. Motivaţiile principale ale agresoiilor vârsmicilor  114
    4.2.3. Factori care precipita violenţa contra bătrânilor  116

5. PREOCUPARI ACTUALE ÎN DOMENIUL PREVENIRE ŞI COMBATERII VIOLENTEI (INTRA)FAMILI.ALE  120
5.1. Premise principale ale programelor destinate prevenirii si combaterii violenţei in familie  120
5.2. Masuri structurale în scopul intervenţiei mai active a autoritatilor si a organizatiilor nonguvemarnentale în cazurile de violenţa (intra)familiala 122
    5.2.1. Reforma sistemului legislativsi juridic  122
    5.2.2. Inovarea unor sisteme mai eficace de identificare si prevenire a cazurilor de agresiune  125
    5.2.3. Reforma sistemului medical  131
5.3. Prevenirea violenţei (intra)familiale la nivel comunitar  135
5.4. Evaluarea gradului de eficacitate a programelor de tratament aplicate agresorilor  140
    5.4.1. Programe comunitare privind prevenirea violenţei conjugale  141
        5.4.1.1. Principalele obiective ale programelor comunitare  141
        5.4.1.2. Modele teoretice care stau la baza administrarii programelor comunitare  144
        5.4.1.3. Modalităţi de tratament utilizate in cadrul programelor comunitare  146
    5.4.2. Indicatori de succes a eficienţei programelor de tratament  149
        5.4.2.1. Rata de abandon si eficienta operationala a programelor de tratament  150
        5.4.2.2. Recidivismul ca indicator al eficacitatii tratamentului  155
    5.4.3. Modificarea comportamentului subiectilor inclusi în programele de tratament  160
    5.4.4. Impactul programelor în funcţie de specificul tratamentului urmat  165
5.5. Programe de tratament aplicate agresorilor deţinuţi în instituţiile corecţionale  166
    5.5.1. Principii si modele teoretice utilizate in cadrul institutiilor corecţionale  166
    5.5.2. Efecte directe ale programelor de tratament din instituţiile corecţionale  169

II. STUDIUL PRACTIC. EVALUARI I STUDII DE CAZ CU PRIVIRE LA VIOLENTA PAMILIALA ROMANIA. ANALIZA PRESEI ŞI A ALTOR SURSE DE INFORMARE  174

1. VIOLENTA CONTRA COPIILOR  175
1.1. Maltratarea 175
1.2. Pruncuciderea 184
1.3. Incestul  189

2. VIOLENTA CONJUGALA IN ROMANIA ŞI MASURILE DE PREVENIRE ÎN ACEST DOMENIU  197
2.1. Estimări oficiale cu privire la diversele forme de violenţa conjugala existente în România  199
2.2. Programe de protectie a victimelor violentei conjugale în România 209

3. VIOLENTA CONTRA VARSTNICILOR DIN FAMILIA ROMANEASCA  214
3.1. Maltratarea parintilor de catre copii sau alte rude  214
3.2. Infractiuni comise prin violenţa, finalizate prin moartea victimei  217
3.3. Abandonul batranilor ca forma specifică de abuz si violenţa 222

4. CONSTATARI PRINCIPALE REZULTATE DIN ANALIZA DE PRESA A CAZURILOR DE VIOLENTA FAMIUAIA DIN ROMANIA  228
4.1. Metodologie 228
4.2. Constatări principale  229
    4.2.1. Categorii de rude implicate în violenţa exercitata în cadrul familiei  229
    4.2.2. Mediile de locuire si judetele în care au avut loc cele mai frecvente conflicte familiale  230
    4.2.3. Sexul agresorului si al victimei  234
    4.2.4. Vârsta agresorului si a victimei  236
    4.2.5. Forma de violenta cea mai frecvent exercitata asupra victimei  240
    4.2.6. Instrumente de victimizare folosite de agresori  244
    4.2.7. Forma de finalizare a actului de agresiune (starea victimei)  245
    4.2.8. Cele mai frecvente motive ale agresiunilor 251
4.3. Câteva concluzii pe marginea analizei de presa  264

5. STUDII DE CAZ IN DOMENIUL VIOLENTEI (INTRA)FAMILIALE DIN ROMANIA 265
5.1. Cazuri de abuz şi violenta contra copiilor  265
5.2. Cazuri de violenţa conjugala  270
5.3. Cazuri de violenta împotriva vârstnicilor din familie  280

ÎN LOC DE ÎNCHEIERE: MITURI ŞI REALITATI CU PRIVIRE LA VIOLENTA (INTRA)FAMILIALA  282

BIBLIOGRAFIE  295
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA  306

ANEXE  320

CRIMINOLOGIE. Tratat de teorie si politica criminologica

Autor : Tudor Amza , Cosmin Petronel Amza
Editura Lumina Lex
An aparitie : 2002, 2008
Editia a II-a
ISBN 978-973-758-136-5
Nr pagini : 734
Format 130 x 200
Pretul la data postarii :  60 lei la librariileonline, 60 lei la librarultau, 30 lei pe okazii, 50 lei la anticariat-unu
Disponibilitate BCU



Cuprins:

Cuvânt înainte  5

Abrevieri  7

CAPITOLUL I

SOCIETATEA, DREPTUL ŞI ŞTIINŢA CRIMINOLOGICĂ. OBIECTUL, SCOPUL, FUNCŢIILE ŞI DEFINIŢIA CRIMINOLOGIEI  11

1. Societatea, omul şi dreptul în perimetrul cercetării Criminologie  11

1.1 . Societatea - locul convieţuirii umane   11

1.2. Rolul dreptului în formarea conştiinţei sociale  13

1.3. Cercetarea criminologicã si societatea  14

2. Originile ştiinţei criminologice  15

2.1. Retrospectiva istorică  15

2.2. Cercetarea criminologică în atenţia O.N.U  21

3. Obiectul criminologiei  22

3.1. Criminalitatea ca fenomen social  24

     3.1.1. Criminalitatea legală  25

     3.1.2. Criminalitatea aparentă   25

     3.1.3. Criminalitatea reală  26

     3.1.4 Cifra neagră  26

3.2. Infracţiunea  28

3.3. Criminalul (Infractorul)  30

3.4. Victima infracţiunii  33

3.5. Reacţia socială împotriva criminalităţii  36

4. Scopul criminologiei  36

5. Funcţiile criminologiei  37

6. Definiţia criminologiei   38

8. Lecturi recomandate   43

CAPITOLUL II

METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE CRIMINOLOGICĂ  45

l. Noţiuni introductive   45

2. Metode de cercetare criminologică   46

2.1. Observaţia   46

2.2. Experimentul   48

2.3. Studiul de caz   51

2.4. Metoda clinică   51

2.5. Metoda tipologică  56

2.6. Metoda comparativă   57

2.7. Metoda de predicţie   57

3. Tehnici de cercetare criminologică  60

3.1. Chestionarul   60

3.2. Interviul   61

3.3. Tehnica documentară - realizată prin interpretări statistice   63

3.4. Tehnici secundare   54

3.4.1. Statisticile internaţionale  64

3.4.2. Statisticile naţionale  65

4. Lecturi recomandate  56

CAPITOLUL III

CONEXIUNILE CRIMINOLOGIEI CU ALTE DISCIPLINE, NECESITATEA EXPLICAŢIILOR TEORETICE ŞI LIMITELE CERCETĂRII  68

1. Conexiunile criminologiei cu alte discipline  68

1.1. Criminologia şi dreptul penal   68

1.2. Criminologia şi dreptul procesual-penal  70

1.3. Criminologia şi ştiinţa criminalistică  71

1.4. Criminologia şi ştiinţa statistică  72

1.5. Criminologia şi sociologia juridică  73

1.6. Criminologia şi ştiinţa dreptului execuţional penal  73

2. Explicaţiile teoretice - o necesitate a cercetării criminologice   74

2.1. Deñnirea conceptului de teorie criminologică  74

2.2. Explicaţiile spirituale ale criminalităţii  78

2.3. Explicaţiile naturale ale criminalităţii  78

     2.3.1. Comportamentul criminal liber ales 79

     2.3.2. Comportamentul criminal cauzat  80

     2.3.3. Comportamentul legii penale  81

2.4. Explicarea crimei ca funcţie a cadrului de referinţă   83

2.5. Clasa socială, rasa şi crima   83

3. Limitele cercetării criminologice  85

3.1. Imposibilitatea efectuării de experimente  85

3.2. Limitele care depind de natura obiectului observat  85

3.3. Limitele care depind de personalitatea cercetătorului  86

4. înţelegerea criminologiei  86

5. Lecturi recomandate  87

CAPITOLUL IV

CRIMINOLOGIA CLASICĂ   89

1. Consideraţii introductive   89

2. Teoreticienii preclasici şi ideile lor  90

3. Cesare Beccaria şi Şcoala clasică  92

3.1. Legea trebuie aplicată pentru a menţine contractele sociale  93

3.2. Numai legiuitorul trebuie să creeze legi  93

3.3. Judecătorii trebuie să impună pedepse numai în concordanţă cu legea şi ei nu trebuie să creeze legi sau să le interpreteze  94

3.4. Asupra seriozităţii crimelor  94

3.5. Asupra pedepselor proporţionale  94

3.6. Asupra severităţii pedepselor  95

3.7. Asupra promptitudinii pedepselor  95

3.8. Asupra siguranţei pedepselor  95

3.9. Despre necesitatea înlăturării torturii   95

3.10. Asupra prevenirii crimelor   97

3.11. Pedeapsa trebuie să fie bazată pe fapte nu pe autori  97

3.12. Pedeapsa ar trebui să fie determinată de crimă   98

3.13. Pedeapsa capitală ar trebui abolită   98

4. Şcoala clasică penitenciară  100

4.1. Elemente specifice şcolii penitenciare clasice   100

4.2. Elementele comune Şcolii clasice criminale cu cele ale Şcolii clasice penitenciare   100

5. Şcoala neoclasică  102

6. Fixarea teoriei lui Beccaria   103

7. Utilitarismul lui Jeremy Bentham   106

8. Clasicismul contemporan: descurajare şi econometrie  107

9. Implicaţii şi concluzii  109

10. Lecturi recomandate   110

CAPITOLUL V

ŞCOALA POZITIVISTĂ   111

1. Explicaţii introductive   111

2. Cesare Lombroso  112

2.1. Omul delincvent  113

2.2. Crima - cauzele acesteia şi remediile   113

2.3. Opinii criminologice în legătură cu teoria lombrosianã   119

3. Enrico Ferri  121

4. Raffaele Garofalo   124

4.l. Elemente bibliografice   124

4.2. Criminologia - opera de bază a lui Garofalo   125

5. Influenţa religiei asupra criminalităţii în opinia lui Lombroso şi Garofalo  127

6. Pozitivismul contemporan   128

7. Concluzii   128

8. Lecturi recomandate   129

CAPITOLUL VI

TEORII BAZATE PE CARACTERISTICI FIZICE   130

1. Explicaţii introductive   130

2. Teoriile tipurilor fizice: fizionomia şi frenologia   130

3. Teoriile antropologiei criminale   133

3.1. Cesare Lombroso   133

3.2. Charles Goring  136

3.3. Ernest Hooten   138

3.4. Precursori în literatură   14O

4. Teoriile tipurilor de corp   141

4.1. Teoria lui Ernst Kretschmer  141

4.2. Teoria lui William Sheldon   142

4.3. Teoria lui Glueck   143

4.4. Teoria lui Juan Cones   144

5. Concluzii   145

6. Lecturi recomandate   146

CAPITOLUL VII

TEORIILE PRIVIND FACTORII BIOIJOGICI ŞI COMPORTAMENTUL CRIMINAL (BIOCRIMINOLOGIA)  147

1. Explicaţii introductive  147

2. Teoria lui Goring: crima - un defect ereditar   147

2.1. Principala teză a teoriei  147

2.2. Critica Teoriei lui Goring  148

3. Biocriminologia modernă  149

3.1. Factorii biochimici  150

     3.1.1. Alergiile alimentare  151

     3.1.2. Regimurile alimentare  151

     3.1.3. Hipoglicemia  152

     3.1.4. Alte opinii  153

4. Teoriile privind studiul gemenilor  154

5. Teoriile privind studiul adoptivilor  155

6. Teoria privind complementul cromozomial xyy  157

7. Teoriile privind dezechilibrul biochimic  158

8. Funcţionarea sistemului nervos central  160

9. Incapacitatea de a învăţa  161

10. F uncţionarea autonomă a sistemului nervos  162

11. Critica biocriminologiei. Implicaţii şi concluzii  163

12. Lecturi recomandate  164

CAPITOLUL VIII

TEORII RAPORTATE LA INTELIGENŢA ŞI INFLUENTA ACESTEIA ASUPRA CRIMINALITATII  166

1 Explicaţii introductive   166

2. Retrospectivă istorică   166

3. Testarea inteligenţei şi crima   168

3.1. Teoria lui Alfred Binet   168

3.2. Teoria lui Henry H. Goddard  170

4. Studii ulterioare: delincventei, rasa şi I.Q.   171

5. Implicaţii şi concluzii   172

6. Lecturi recomandate   174

CAPITOLUL IX

TEORIILE PRIVIND PERSONALITATEA CRIMINALULUL   175

1. Consideraţii introductive   175

2. Scurt istoric: Psihiatria, o trambulinã a teoriei psihanalitice  175

3. Pionierii psihologiei criminale  176

4. Sigmund Freud şi Psihanaliza  177

5. Teoria lui Abrahamsen  180

6. Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului criminal  134

7. Cercetări folosind testele de personalitate   189

8. Teoria psiho-fiziologică a lui De Greef  190

9. Psihologia şi criminalitatea  190

9.1. Dezvoltarea psihologică  190

9.2. Dezvoltarea morală  191

10. Psihopatia, sociopatia şi personalitatea antisocială  195

11. Teoria atasării  197

12. Prezicerea pericolelor viitoare  198

13. Mentalitatea disocială în criminologie  199

13.1. Rolul structurilor fundamentale  200

13.2. Efectul educativ   200

     13.2.1. Cadrul familial şi relaţiile cu mama  201

     13.2.2. Relaţiile cu tata  201

     13.2.3. Relaţiile cu cuplul părintesc  202

     13.2.4. Relaţiile copilului cu fraţii şi surorile  202

     13.2.5. Implicaţiile cadrului şcolar şi profesional asupra copilului  203

13.3. Influenţa mediului  203

14. Implicaţii şi concluzii  204

1 5. Lecturi recomandate  205

CAPITOLUL X

TEORIILE COMPORTAMENTULUI  CRIMINAL - CA UN COMPORTAMENT NORMAL INVAŢAT  207

1. Explicaţii introductive  207

2. Consideraţii psihologice  207

2.1. Condiţionarea clasică  208

2.2. Condiţionarea operantă  208

2.3. Modelarea sau învăţământul social  209

3. Gabriel Tarde - sociolog şi criminolog  209

3.1. Teoria imitaţiei  209

     3.1.1. Prima lege a lui Tarde  210

     3.1.2. A doua lege a lui Tarde  210

     3.1.3. A treia lege a lui Tarde  210

3.2. Criminalitate comparată  211

4. Teoria asocierii diferenţiate  213

4.l. Ideile principale  213

4.2. Elementele de bază ale teoriei  214

4.3 .Evoluţia teoriei lui Sutherland  215

5. Teoriile culturale şi subculturale  216

6. Procesul de învăţare şi criminalitatea  219

6.1. Teoria lui James Sort  219

6.2. Teoria lui Sheldon Glueck  220

7. Noile teorii ale procesului de învăţare normală  221

7.1. Teoria lui Daniel Glaser   221

7.2. Teoria lui Burgess şi Akers  222

7.3. Teoria lui Jeffery  223

8. Importanţa teoriei lui Sutherland  223

9. Concluzii  225

10. Lecturi recomandate  227

CAPITOLUL XI

SĂRĂCIA ŞI INEGALITATEA ECONOMICA – FACTORI FAVORIZANŢI AI CRIMINALITAŢII  229

1. Explicaţii introductive  229

2. Retrospectivă istorica  229

3. Consecinţele şomajului asupra criminalităţii  231

4. Sărăcia şi criminalitatea  233

5. Interpretarea studiilor   235

6. Sărăcia, inegalitatea economică şi lipsa relativă  237

7. Implicaţii şi concluzii  238

8. Lecturi recomandate  239

CAPITOLUL XIII

TEORIILE ECOLOGICE ŞI CRIMINALITATEA (Şcoala de ecologie umană de la Chicago)  241

1. Explicaţii introductive  241

2. Teoria Ecologiei Umane  241

3. Cercetarea cauzelor delincventei  244

3.1. Starea fizica 245

3.2. Starea economică  245

3.3. Compoziţia populaţiei  246

4. Critica teoriilor şcolii de la Chicago  248

5. Implicaţii politice  250

6. Concluzii  252

7. Lecturi recomandate  252

CAPITOLUL XIII

TEORIILE STRESULUI ŞI FOMAREA SUBCULTURILOR  254

1. Explicaţii introductive  254

2. Teoria constrangerii a lui Merton (Anomia în economia de piaţă)  254

2.1. Tipologia lui R. Merton a modelelor individuale de adaptare  259

2.2. Clasele sociale şi crima  262

4. Teorii subculturale despre delinvenţă şi crimă  265

4.1. Teoria lui Albert Cohen  267

4.1.1. Testarea şi evoluarea teoriei lui Cohen  268

4.1.2. Diferenţele existente între Merton şi Cohen  270

4.2. Teoria oportunităţilor diferenţiate a lui Cloward şi Ohlin  270

     4.2.1. Testarea şi evaluarea teoriei oportunităţii diferenţiate  273

4.3. Subcultura violenţei. Teoria lui Wolfgang şi Ferracuti  274

4.4. Subculturile delincventei feminine  276

4.5. Delincventa clasei de mijloc  278

5. Evaluarea teoriilor stresului  280

6. Implicaţii politice şi concluzii  283

7. Lecturi recomandate  285

CAPITOLUL XIV

ROLUL FORŢELOR SOCIALE ÎN FORMAREA CONDUITEI UMANE (TEORIA LUI EMILE DURKHEM)  286

1. Contextul social până la Emile Durkheim  286

2. Viaţa şi opera lui Emile Durkheim  288

3. Criminalitatea - un fenomen normal în societăţile mecanice  290

4. Anemia - o sursă a crimei  292

5. Actualitatea teoriei lui Durkhem 295

6. Concluzii  299

7. Lecturi suplimentare  300

CAPITOLUL XV

TEORIILE CONTROLULUI SOCIAL  302

1. Consideraţii introductive  302

2. Cauzele delincventei prin prisma teoriilor lui Reiss, Toby, Nye şi Reckless  304

2.1. Teoria lui Albert Reiss   304

2.2. Teoria lui Jackson Toby   305

2.3. Teoria lui Ivan Nye  306

2.4. Teoria înfrânarii sau a constrângerii  308

3. Teoriile modeme ale controlului  310

3.1. Teoria abaterii a lui David Matza   310

3.2. Teoria controlului social a lui Travis Hirschi  312

     3.2.1. Elementele legăturii sociale  313

     3.2.2. Teoria de alarmă  313

     3.2.3. Concluziile testului lui Hirschi  314

     3.2.4. Auto-controlul  316

4. Evaluarea critică  317

5. Implicaţii şi concluzii  319

6. Lecturi recomandate  320

CAPITOLUL XVI

TEORIILE CRIMINOLOGICE ALE REACŢIEI SOCIALE  321

1. Argumente introductive  321

2. Definiţia crimei în viziunea teoriei reacţiei sociale  321

3. Teoria interacţitmii simbolice  323

4. Teoria etichetării  326

5. Impunerea legilor penale ca urmare a reacţiei sociale  327

6. Rolul reacţiei sociale în promovarea legilor penale  330

7. Concluzii  333

8. Lecturi recomandate  334

CAPITOLUL XVII

TEORIILE CRIMINOLOGICE MARXISTE   335

1. Explicaţii introductive   335

2. Argumentele generale ale teoriei marxiste  336

3. Evoluţia criminologiei marxiste   338

4. Explicarea comportamentului criminal în teoriile marxiste   341

5. Explicarea comportamentului legilor penale prin prisma teoriilor marxiste   344

6. Constrângeri, solicitări şi conflicte în opinia teoriilor marxiste  347

7. Criminologia marxistă - o pistă falsă în combaterea crimei  349

8. Concluzii   351

9. Lecturi recomandate  351

CAPITOLUL XVIII

TEORIILE CONFLICTUALE ŞI REALITATEA CONTEMPORANA  353

1. Explicaţii introductive  353

2. Teoria lui George Vold (Teoria conflictului de grup)  354

3. Teoria lui Richard Quinney  357

4. Teoria incriminării - o teorie a diferenţelor sociale şi culturale   359

5. Teoria lui Chambliss şi Seidman   361

5.1. Referitor la sistemul justiţiei penale  361

5.2. Impunerea legii penale  362

6. Comportamentul legii penale  363

6.1. Defmirea comportamentului  363

6.2. Modalităţi care pot afecta comportamentul legii penale  363

7. Teoria conflictuală unificată a crimei (Elementele comune în teoriile conflictuale)  365

8. Explicarea comportamentului criminal în teoriile conflictuale  366

9. Implicaţiile politice ale teoriilor conflictuale  367

10. Concluzii  369

11. Lecturi recomandate  369

CAPITOLUL XIX

TEORII CRIMINOLOGICE CU PRIVIRE LA TIPURILE SPECIFICE DE INFRACŢIUNI  371

1. Precizări introductive  371

2. Crima organizată  371

2.1. Organizare, preocupări şi implicaţii Suciu-economice şi politice  371

2.2. Crima organizată în contextul teoriilor criminologice 378

2.3. Particularităţile irnplicaţiilor politicului şi al crimei organizate în crearea paradisurilor financiare  379

2.4. încercările grupurilor „racket“ de penetrare şi proliferare în România „w384

2.5. Implicarea crimei organizate în „industria sexului"  388

2.6. Realităţi şi perspective  389

3. Criminalitatea gulerelor albe  390

3.1. Noţiuni introductive  390

3.2. Teoria lui Sutherland cu privire la criminalitatea „gulerelor albe"  391

3.3. Critica teoriei lui Sutherland privind „gulerele albe"  393

3.4. „Gulerele albe" în vizorul altor teorii criminologice  394

3.5. Criminalitatea „gulerelor albe" prin prisma teoriilor privind comportamentul legii penale  395

3.6. Criminalitatea „gulerelor albe" prin prisma teoriilor clasice  396

4. Teorii criminologice privind infracţiunile (crimele) fără victime  397

4.1. Teoria lui Bedan cu privire la crimele fără victime  397

4.1.1. Caracteristicile criminalităţii fără victime  397

4.1.2. Cauzele comportamentului criminal în opinia teoriei lui Bedari  398

4.2. Realităţi şi perspective   400

5. Concluzii  400

6. Lecturi recomandate  401

CAPITOLUL XX

ÎNŢELEGEREA ŞI PREVENIREA DELINCVENTEI JUVENILE  403

1. Noţiuni introductive   403

2. Factorii de risc pentru delincventa juvenilă   404

2.1. Influenţa factorilor prenatali  404

2.2. Hiperactivitate şi impulsivitate  405

2.3. Influenţa inteligenţei în obţinerea performanţelor  406

2.4. Rolul părinţilor în dezvoltarea disciplinei şi atitudinii juvenile  407

2.5. Rolul familiilor dezmembrate şi separarea cuplurilor în creşterea delincventei juvenile   409

2.6. Privarea socio-economică - cauză a delincventei juvenile  411

2.7. Influenţa actului de şcolarizare în producerea delincventei   413

2.8. Influenţa colegilor care au comis aceleaşi fapte   414

2.9. Influenţa comunităţii în producerea delincventei juvenile  415

2.10. Influenţa „mişcărilor de gang" (băieţilor de cartier)  416

2.11. Rolul influenţelor de circumstanţăîn producerea delincventei   418

3. Prevenirea delincventei juvenile   419

3.1. Criterii de prevenire   420

3.2. Programele de dezvoltare aprevenţiei   420

     3.2.1 . Vizitele intensive în familie   420

     3.2.2. Abilităţi de instruire   421

     3.2.3. Programe de îmbunătăţire a intelectului preşcolar   422

     3.2.4. Educaţia părinţilor   423

     3.2.5. Influenţa sărăciei în producerea delincventei   424

     3.2.6. Influenţa conjuncturilor asupra delincventei   424

     3.2.7. Influenţa programelor şcolare   425

3.3. Prevenirea infracţiunilor în comunitate  426

3.4. Rolul prevenirii situaţionale în stoparea delincventei   427

3. Priorităţi în cercetare, dezvoltare şi armonizare legislativă  428

3.1. Cunoaşterea factorilor de risc   430

3.2. Învăţarea prevenirii delincventei   431

4. Concluzii   435

5. Lecturi recomandate   435

CAPITOLUL XXI

CRIMINALITATEA INFORMATICĂ   438

1. Aprecieri introductive   438

2. Informatica - un mijloc modern de a comite crime  440

2.1. Efectele jafului informatic   443

2.2. Organizaţii vizate a fi atacate  444

3. Internet-ul,  un nou univers cu o criminalitate specifică  449

4. Efectele criminogene ale acestui gen de infracţiune  453

5. Identificarea părţilor vulnerabile şi a criminalilor   454

5.1. Distrugerea hardware-ului  457

     5.1.1. Furtul de hardware  457

     5.1.2. Furtul de software  457

     5.1.3. Sabotajul computerizat  458

     5.1.4. Furtul de resurse  458

     5.1.5. Furtul de informaţii  459

     5.1.6. Folosirea neautorizată   459

5.2. Categorii de criminali în domeniul informaţiei   459

6. Modalităţi de prevenire a infracţiunii informatice  461

6.1. Identificarea riscurilor  461

     6.1.1. Securitatea fizică   461

     6.1.2. Supravegherea personalului   462

     6.1.3. Securitatea comunicaţiilor  462

     6.1.4. Securitatea operaţiilor  462

7. Ce trebuie facut?  463

7.1. Preocupări legislative în România  465

7.2. Preocupări legislative în lume  468

8. Concluzii  469

9. Lecturi recomandate  472

CAPITOLUL XXII

TERORISM ŞI ANTITERORISM ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ  474

1. Stadiul cunoştinţelor ştiinţifice despre analiza fenomenului terorist şi a politicilor de prevenire şi de reprimare a terorismului  474

1.1. Teorii „pseudo-ştiinţifice" despre terorism   475

1.2. Noile problematici privind combaterea terorismului    479

     1.2.1. Opiniile istoricilor şi filosofilor privind terorismul   479

     1.2.2. Teoriile criminologice, sociologice şi politologice  480

1.3. Politicile de luptă împotriva terorismului oferite de cercetarea criminologiei  481

     1.3.1. Studiile generale  481

     1.3.2. Studiile specializate  483

1.4. Contribuţia criminologică românească  48?

1.5. Politicile de luptă în combaterea terorismului aerian 490

1.6. Preocuparea O.N.U. pentru elaborarea unor studii criminologice şi combaterea terorismului   491

2. Terorismul în numele religiei   493

2.1. Prezentare introductivă   493

2.2. Terorismul religios - o nouă metodă de luptă a terorismului mondial   495

2.3. Terorismul religios: cauze, motivaţii şi duşmani   497

2.4. Mijloacele, metodele şi momentele terorismului religios intr-o abordare criminologică   505

2.5. Concluzii privind terorismul religios 506

3. Cooperarea dintre organizaţiile criminale şi teroriste  508

3.1. Sprijinul financiar acordat de crima organizată organizaţiilor teroriste  508

3.2. Terorismul în scopul crimei organizate   510

3.3. Sursele financiare ale organizaţiilor teroriste   

     3.3.1. Metodele de câştigare a banilor  510

     3.3.2. Măsuri de urmărire   511

     3.3.3. Prezentarea succintă a altor organizaţii teroriste   512

3.4. Cadrul legislativ existent în România   520

3.5. Concluzii   520

4. Lecturi recomandate   521

CAPITOLUL XXIII

TEORII CRIMINOLOGICE PRIVIND NOILE RISCURI PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ   523

1. Noile riscuri pentru securitatea Europei în viziune criminologică  523

1.1 . Noţiuni introductive  523

1.2. Definiţia noilor concepte de crimă organizată  525

2. Importanţa criminologică a noilor riscuri  538

2.1. Noile riscuri în atenţia Uniunii Europene  538

2.2. Securitatea multidimensională şi implicaţiile ei criminologice  539

2.3. Crima organizată transnaţională şi traficul de droguri ca riscuri la adresa securităţii. Motivaţii criminologice  542

     2.3.1. Geopolitica drogurilor şi securitatea internaţională  546

     2.3.2. Definiţia drogului. Clasificare  549

     2.3.3. Droguri, confruntări armate şi operaţiuni secrete   549

2.4. Crima organizată transnaţională şi contrabanda cu materiale nucleare  554

2.5. Terorismul internaţional   555

     2.5.1. Privatizarea terorismului   559

     2.5.2. Osama Bin Laden şi imperiul său financiar  563

2.6. Terorismul internaţional şi armele de distrugere în masă  568

3. Preocupări pentru o reglementare instituţională   569

3.1. Cooperarea interguvemamentală în formularea unor politici comune de luptă împotriva terorismului  570

3.2. Europol, Acordurile Schengen şi Maastricht  573

3.3. Terorismul şi dezbaterea globală  576

4. Modalităţi de întărire a securităţii europene  579

4.1. Securitatea multidimensională şi reacţiile unidimensionale  580

4.2. Repere care trebuie avute în vedere pentru asistenţa militară  583

4.3. Sprijinul militar împotriva noilor riscuri  586

5. Lecturi recomandate   588

CAPITOLUL XXIV

OPINII CRIMINOLOGICE FRANCEZE PRIVIND CRIMINOLOGIA DE TRATATEMENT   590

SECŢIUNEA I

EŞECUL CRIMINOLOGIEI DE TRATAMENT   590

1 . Noţiuni introductive  590

2. Constatările criminologilor nord-americani   590

2. l. Constatările cercetătorilor din S.U.A   590

2.2. Constatările criminologilor din Canada   594

3. Constatările cercetărilor din Europa de Nord   595

3.1. Concluziile cercetătorilor britanici   595

3.2. Concluziile criminologilor scandinavi   596

3.3. Concluziile cercetătorilor germani   597

4. Opiniile criminologilor francezi  599

5. Concluzii  601

6. Lecturi recomandate   602

SECŢIUNEA a II-a

CAUZELE EŞECULUI   603

1. Teoriile criminologice de tratament: falsuri ştiinţifice  603

1.1 Cunoştinţele ştiinţifice acumulate, insuficiente în domeniul criminologiei  603

1.2. Apariţia dogmatismului reductor  606

2. Cauzele eşecului din punctul de vedere al dinamicii de aplicare  607

2.1. Referinţele criminologiei de tratament   607

2.2. Arsenalul criminologiei de tratament  610

2.3. Practica criminologiei de tratament  613

     2.3.1. Ientificarea cauzelor crimei şi eliminarea lor   614

     2.3.2. Profilaxia criminală  614

     2.3.3. Reintegrarea criminalilor   615

3. Concluzie   617

4. Lecturi recomandate  617

SECTIUNEA a III-a

OPINII CRIMINOLOGICE PRIVIND ÎNDREPTAREA EŞECULUI   618

1. Explicaţii introductive  618

2. Înlăturarea eşecului cu privire la individ  619

2.1. Acuzele aduse criminologiei de tratament  620

2.2. Investigaţiile criminologiei de tratament  620

2.3. Remodelarea eşecului în privinţa condamnărilor penale  622

2.4. Executarea pedepsei pronunţate de instanţa de judecată   623

3. Indrçptarea eşecului cu privire la societate   624

3.1. Îndreptarea indirectă sau directă a eşecului   624

3.2. Eşecul criminologiei de tratament în raport cu propriile sale obiective   626

     3.2.1. Eşecul în legătură cu apropierea ştiinţifică   626

     3.2.2. Exigenţa umanistă   627

3.3. Îndreptarea eşecului în raport cu valorile democratice   630

     3.3.1. Îndreptarea eşecului în raport cu suveranitatea poporului  631

     3.3.2. Îndreptarea eşecului în raport cu cele trei postulate ale drepturilor omului  632

4. Concluzii  633

5. Lecturi recomandate   634

CAPITOLUL XXV

TEORII POTRIVIT CĂRORA CRIMINOLOGIA ACTULUI ESTE CRIMINOLOGIA VIITORULUI  635

1.Apariţia criminologiei actului   635

1.1. Noţiuni introductive   635

1.2. Situaţia de fapt în momentul apariţiei criminologiei actului  636

1.3. Noile structuri ale cercetării criminologice din Quebec  638

1.4. Climatul criminologic canadian   639

2. Măsurile de prevedere care trebuie avute în vedere de criminologia actului  641

2.1. Observaţia prin subordonarea faptelor   641            

     2.1.1. Sinteza metodei folosite de Cusson   642

     2.1.2. Instrumentele de cercetare folosite   642

     2.1.3. Etapele cercetării empirice   643

2.2. Actul şi actualul - un nou câmp de observaţie în cercetarea criminologică   644

     2.2.1. Descrierea faptei criminale   644

     2.2.2. Elementele actului criminal   644

     2.2.3. Motivaţiile acţiunii criminale   646

3. Perimetrul de cercetare al criminologiei actului  648

3. 1. Domeniul de activitate al descurajării   648

     3.1.1. Raporturile dintre om şi crimă  649

     3.1.2. Relaţia dintre crimă şi criminalitate   650

3.2. Justificarea pedepsei   652

3.3. Modalităţile de alegere legislativă   656

4. Concluzii   657

5. Lecturi recomandate   659

CAPITOLUL XXVI

TEORIE, CERCETARE ŞI POLITICĂ CRIMINOLOGICĂ   660

1. Noţiuni introductive   660

2. Teoria - bază a cercetării criminologice  661

3. Teoria criminologică şi politica crimei  667

3.1. Interacţiunea dintre cercetare şi politică  667

3.2. Opinii privind eficacitatea programelor de tratament  671

3.3. Realitatea românească şi cercetarea criminologică  673

4. Concluzii  675

5. Lecturi recomandate  676

Anexe   677

Glossar criminologic   690