Autor : Tudor Amza , Cosmin Petronel Amza
Editura Lumina Lex
An aparitie : 2002, 2008
Editia a II-a
ISBN 978-973-758-136-5
Nr pagini : 734
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 60 lei la
librariileonline, 60 lei la
librarultau, 30 lei pe
okazii, 50 lei la
anticariat-unu
Disponibilitate
BCU
Cuprins:
Cuvânt
înainte 5
Abrevieri 7
CAPITOLUL I
SOCIETATEA, DREPTUL ŞI ŞTIINŢA
CRIMINOLOGICĂ. OBIECTUL, SCOPUL, FUNCŢIILE ŞI DEFINIŢIA CRIMINOLOGIEI 11
1.
Societatea, omul şi dreptul în perimetrul cercetării Criminologie 11
1.1 .
Societatea - locul convieţuirii umane
11
1.2. Rolul
dreptului în formarea conştiinţei sociale
13
1.3.
Cercetarea criminologicã si societatea
14
2. Originile
ştiinţei criminologice 15
2.1.
Retrospectiva istorică 15
2.2.
Cercetarea criminologică în atenţia O.N.U
21
3. Obiectul
criminologiei 22
3.1.
Criminalitatea ca fenomen social 24
3.1.1.
Criminalitatea legală 25
3.1.2.
Criminalitatea aparentă 25
3.1.3.
Criminalitatea reală 26
3.1.4 Cifra
neagră 26
3.2.
Infracţiunea 28
3.3.
Criminalul (Infractorul) 30
3.4. Victima
infracţiunii 33
3.5. Reacţia
socială împotriva criminalităţii 36
4. Scopul
criminologiei 36
5. Funcţiile
criminologiei 37
6. Definiţia
criminologiei 38
8. Lecturi
recomandate 43
CAPITOLUL II
METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE
CRIMINOLOGICĂ 45
l. Noţiuni
introductive 45
2. Metode de
cercetare criminologică 46
2.1.
Observaţia 46
2.2.
Experimentul 48
2.3. Studiul
de caz 51
2.4. Metoda
clinică 51
2.5. Metoda
tipologică 56
2.6. Metoda
comparativă 57
2.7. Metoda
de predicţie 57
3. Tehnici
de cercetare criminologică 60
3.1.
Chestionarul 60
3.2.
Interviul 61
3.3. Tehnica
documentară - realizată prin interpretări statistice 63
3.4. Tehnici
secundare 54
3.4.1.
Statisticile internaţionale 64
3.4.2.
Statisticile naţionale 65
4. Lecturi
recomandate 56
CAPITOLUL III
CONEXIUNILE CRIMINOLOGIEI CU ALTE
DISCIPLINE, NECESITATEA EXPLICAŢIILOR TEORETICE ŞI LIMITELE CERCETĂRII 68
1.
Conexiunile criminologiei cu alte discipline 68
1.1.
Criminologia şi dreptul penal 68
1.2.
Criminologia şi dreptul procesual-penal 70
1.3.
Criminologia şi ştiinţa criminalistică 71
1.4.
Criminologia şi ştiinţa statistică 72
1.5.
Criminologia şi sociologia juridică 73
1.6.
Criminologia şi ştiinţa dreptului execuţional penal 73
2.
Explicaţiile teoretice - o necesitate a cercetării criminologice 74
2.1.
Deñnirea conceptului de teorie criminologică 74
2.2.
Explicaţiile spirituale ale criminalităţii 78
2.3.
Explicaţiile naturale ale criminalităţii 78
2.3.1.
Comportamentul criminal liber ales 79
2.3.2.
Comportamentul criminal cauzat 80
2.3.3.
Comportamentul legii penale 81
2.4.
Explicarea crimei ca funcţie a cadrului de referinţă 83
2.5. Clasa
socială, rasa şi crima 83
3. Limitele
cercetării criminologice 85
3.1. Imposibilitatea
efectuării de experimente 85
3.2.
Limitele care depind de natura obiectului observat 85
3.3.
Limitele care depind de personalitatea cercetătorului 86
4.
înţelegerea criminologiei 86
5. Lecturi
recomandate 87
CAPITOLUL IV
CRIMINOLOGIA
CLASICĂ 89
1.
Consideraţii introductive 89
2.
Teoreticienii preclasici şi ideile lor 90
3. Cesare
Beccaria şi Şcoala clasică 92
3.1. Legea
trebuie aplicată pentru a menţine contractele sociale 93
3.2. Numai
legiuitorul trebuie să creeze legi 93
3.3.
Judecătorii trebuie să impună pedepse numai în concordanţă cu legea şi ei nu
trebuie să creeze legi sau să le interpreteze 94
3.4. Asupra
seriozităţii crimelor 94
3.5. Asupra
pedepselor proporţionale 94
3.6. Asupra
severităţii pedepselor 95
3.7. Asupra
promptitudinii pedepselor 95
3.8. Asupra
siguranţei pedepselor 95
3.9. Despre
necesitatea înlăturării torturii 95
3.10. Asupra
prevenirii crimelor 97
3.11.
Pedeapsa trebuie să fie bazată pe fapte nu pe autori 97
3.12.
Pedeapsa ar trebui să fie determinată de crimă 98
3.13.
Pedeapsa capitală ar trebui abolită 98
4. Şcoala
clasică penitenciară 100
4.1.
Elemente specifice şcolii penitenciare clasice 100
4.2.
Elementele comune Şcolii clasice criminale cu cele ale Şcolii clasice
penitenciare 100
5. Şcoala
neoclasică 102
6. Fixarea
teoriei lui Beccaria 103
7.
Utilitarismul lui Jeremy Bentham 106
8.
Clasicismul contemporan: descurajare şi econometrie 107
9.
Implicaţii şi concluzii 109
10. Lecturi
recomandate 110
CAPITOLUL V
ŞCOALA POZITIVISTĂ 111
1.
Explicaţii introductive 111
2. Cesare
Lombroso 112
2.1. Omul
delincvent 113
2.2. Crima -
cauzele acesteia şi remediile 113
2.3. Opinii
criminologice în legătură cu teoria lombrosianã 119
3. Enrico
Ferri 121
4. Raffaele
Garofalo 124
4.l.
Elemente bibliografice 124
4.2.
Criminologia - opera de bază a lui Garofalo 125
5. Influenţa
religiei asupra criminalităţii în opinia lui Lombroso şi Garofalo 127
6.
Pozitivismul contemporan 128
7. Concluzii
128
8. Lecturi
recomandate 129
CAPITOLUL VI
TEORII BAZATE PE CARACTERISTICI FIZICE 130
1.
Explicaţii introductive 130
2. Teoriile
tipurilor fizice: fizionomia şi frenologia 130
3. Teoriile
antropologiei criminale 133
3.1. Cesare
Lombroso 133
3.2. Charles
Goring 136
3.3. Ernest
Hooten 138
3.4.
Precursori în literatură 14O
4. Teoriile
tipurilor de corp 141
4.1. Teoria
lui Ernst Kretschmer 141
4.2. Teoria
lui William Sheldon 142
4.3. Teoria
lui Glueck 143
4.4. Teoria
lui Juan Cones 144
5. Concluzii
145
6. Lecturi
recomandate 146
CAPITOLUL VII
TEORIILE PRIVIND FACTORII BIOIJOGICI ŞI COMPORTAMENTUL
CRIMINAL (BIOCRIMINOLOGIA) 147
1.
Explicaţii introductive 147
2. Teoria
lui Goring: crima - un defect ereditar 147
2.1.
Principala teză a teoriei 147
2.2. Critica
Teoriei lui Goring 148
3.
Biocriminologia modernă 149
3.1.
Factorii biochimici 150
3.1.1.
Alergiile alimentare 151
3.1.2.
Regimurile alimentare 151
3.1.3.
Hipoglicemia 152
3.1.4. Alte
opinii 153
4. Teoriile
privind studiul gemenilor 154
5. Teoriile
privind studiul adoptivilor 155
6. Teoria
privind complementul cromozomial xyy 157
7. Teoriile
privind dezechilibrul biochimic 158
8.
Funcţionarea sistemului nervos central 160
9.
Incapacitatea de a învăţa 161
10. F
uncţionarea autonomă a sistemului nervos 162
11. Critica
biocriminologiei. Implicaţii şi concluzii 163
12. Lecturi
recomandate 164
CAPITOLUL
VIII
TEORII
RAPORTATE LA INTELIGENŢA ŞI INFLUENTA ACESTEIA ASUPRA CRIMINALITATII 166
1 Explicaţii
introductive 166
2.
Retrospectivă istorică 166
3. Testarea
inteligenţei şi crima 168
3.1. Teoria
lui Alfred Binet 168
3.2. Teoria
lui Henry H. Goddard 170
4. Studii
ulterioare: delincventei, rasa şi I.Q. 171
5.
Implicaţii şi concluzii 172
6. Lecturi recomandate
174
CAPITOLUL IX
TEORIILE
PRIVIND PERSONALITATEA CRIMINALULUL 175
1.
Consideraţii introductive 175
2. Scurt
istoric: Psihiatria, o trambulinã a teoriei psihanalitice 175
3. Pionierii
psihologiei criminale 176
4. Sigmund
Freud şi Psihanaliza 177
5. Teoria
lui Abrahamsen 180
6.
Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului criminal 134
7. Cercetări
folosind testele de personalitate 189
8. Teoria
psiho-fiziologică a lui De Greef 190
9.
Psihologia şi criminalitatea 190
9.1.
Dezvoltarea psihologică 190
9.2.
Dezvoltarea morală 191
10.
Psihopatia, sociopatia şi personalitatea antisocială 195
11. Teoria
atasării 197
12.
Prezicerea pericolelor viitoare 198
13.
Mentalitatea disocială în criminologie 199
13.1. Rolul
structurilor fundamentale 200
13.2.
Efectul educativ 200
13.2.1.
Cadrul familial şi relaţiile cu mama 201
13.2.2.
Relaţiile cu tata 201
13.2.3.
Relaţiile cu cuplul părintesc 202
13.2.4.
Relaţiile copilului cu fraţii şi surorile 202
13.2.5.
Implicaţiile cadrului şcolar şi profesional asupra copilului 203
13.3.
Influenţa mediului 203
14.
Implicaţii şi concluzii 204
1 5. Lecturi
recomandate 205
CAPITOLUL X
TEORIILE COMPORTAMENTULUI CRIMINAL - CA UN COMPORTAMENT NORMAL INVAŢAT 207
1.
Explicaţii introductive 207
2.
Consideraţii psihologice 207
2.1.
Condiţionarea clasică 208
2.2.
Condiţionarea operantă 208
2.3.
Modelarea sau învăţământul social 209
3. Gabriel
Tarde - sociolog şi criminolog 209
3.1. Teoria
imitaţiei 209
3.1.1. Prima
lege a lui Tarde 210
3.1.2. A
doua lege a lui Tarde 210
3.1.3. A
treia lege a lui Tarde 210
3.2.
Criminalitate comparată 211
4. Teoria
asocierii diferenţiate 213
4.l. Ideile
principale 213
4.2.
Elementele de bază ale teoriei 214
4.3
.Evoluţia teoriei lui Sutherland 215
5. Teoriile
culturale şi subculturale 216
6. Procesul
de învăţare şi criminalitatea 219
6.1. Teoria
lui James Sort 219
6.2. Teoria
lui Sheldon Glueck 220
7. Noile
teorii ale procesului de învăţare normală 221
7.1. Teoria
lui Daniel Glaser 221
7.2. Teoria
lui Burgess şi Akers 222
7.3. Teoria
lui Jeffery 223
8.
Importanţa teoriei lui Sutherland 223
9. Concluzii
225
10. Lecturi
recomandate 227
CAPITOLUL XI
SĂRĂCIA ŞI
INEGALITATEA ECONOMICA – FACTORI FAVORIZANŢI AI CRIMINALITAŢII 229
1.
Explicaţii introductive 229
2.
Retrospectivă istorica 229
3.
Consecinţele şomajului asupra criminalităţii 231
4. Sărăcia
şi criminalitatea 233
5.
Interpretarea studiilor 235
6. Sărăcia,
inegalitatea economică şi lipsa relativă 237
7.
Implicaţii şi concluzii 238
8. Lecturi
recomandate 239
CAPITOLUL
XIII
TEORIILE
ECOLOGICE ŞI CRIMINALITATEA (Şcoala de ecologie umană de la Chicago) 241
1.
Explicaţii introductive 241
2. Teoria
Ecologiei Umane 241
3.
Cercetarea cauzelor delincventei 244
3.1. Starea
fizica 245
3.2. Starea
economică 245
3.3.
Compoziţia populaţiei 246
4. Critica
teoriilor şcolii de la Chicago 248
5.
Implicaţii politice 250
6. Concluzii
252
7. Lecturi
recomandate 252
CAPITOLUL
XIII
TEORIILE
STRESULUI ŞI FOMAREA SUBCULTURILOR 254
1.
Explicaţii introductive 254
2. Teoria
constrangerii a lui Merton (Anomia în economia de piaţă) 254
2.1.
Tipologia lui R. Merton a modelelor individuale de adaptare 259
2.2. Clasele
sociale şi crima 262
4. Teorii
subculturale despre delinvenţă şi crimă 265
4.1. Teoria
lui Albert Cohen 267
4.1.1.
Testarea şi evoluarea teoriei lui Cohen 268
4.1.2.
Diferenţele existente între Merton şi Cohen 270
4.2. Teoria
oportunităţilor diferenţiate a lui Cloward şi Ohlin 270
4.2.1.
Testarea şi evaluarea teoriei oportunităţii diferenţiate 273
4.3.
Subcultura violenţei. Teoria lui Wolfgang şi Ferracuti 274
4.4.
Subculturile delincventei feminine 276
4.5. Delincventa
clasei de mijloc 278
5. Evaluarea
teoriilor stresului 280
6.
Implicaţii politice şi concluzii 283
7. Lecturi
recomandate 285
CAPITOLUL
XIV
ROLUL
FORŢELOR SOCIALE ÎN FORMAREA CONDUITEI UMANE (TEORIA LUI EMILE DURKHEM) 286
1. Contextul
social până la Emile Durkheim 286
2. Viaţa şi
opera lui Emile Durkheim 288
3.
Criminalitatea - un fenomen normal în societăţile mecanice 290
4. Anemia -
o sursă a crimei 292
5.
Actualitatea teoriei lui Durkhem 295
6. Concluzii
299
7. Lecturi
suplimentare 300
CAPITOLUL XV
TEORIILE
CONTROLULUI SOCIAL 302
1.
Consideraţii introductive 302
2. Cauzele
delincventei prin prisma teoriilor lui Reiss, Toby, Nye şi Reckless 304
2.1. Teoria
lui Albert Reiss 304
2.2. Teoria
lui Jackson Toby 305
2.3. Teoria
lui Ivan Nye 306
2.4. Teoria
înfrânarii sau a constrângerii 308
3. Teoriile
modeme ale controlului 310
3.1. Teoria
abaterii a lui David Matza 310
3.2. Teoria
controlului social a lui Travis Hirschi 312
3.2.1.
Elementele legăturii sociale 313
3.2.2.
Teoria de alarmă 313
3.2.3.
Concluziile testului lui Hirschi 314
3.2.4.
Auto-controlul 316
4. Evaluarea
critică 317
5.
Implicaţii şi concluzii 319
6. Lecturi
recomandate 320
CAPITOLUL XVI
TEORIILE CRIMINOLOGICE ALE REACŢIEI SOCIALE
321
1. Argumente
introductive 321
2. Definiţia
crimei în viziunea teoriei reacţiei sociale 321
3. Teoria
interacţitmii simbolice 323
4. Teoria
etichetării 326
5. Impunerea
legilor penale ca urmare a reacţiei sociale 327
6. Rolul
reacţiei sociale în promovarea legilor penale 330
7. Concluzii
333
8. Lecturi
recomandate 334
CAPITOLUL XVII
TEORIILE CRIMINOLOGICE MARXISTE 335
1.
Explicaţii introductive 335
2.
Argumentele generale ale teoriei marxiste
336
3. Evoluţia
criminologiei marxiste 338
4.
Explicarea comportamentului criminal în teoriile marxiste 341
5.
Explicarea comportamentului legilor penale prin prisma teoriilor marxiste 344
6.
Constrângeri, solicitări şi conflicte în opinia teoriilor marxiste 347
7.
Criminologia marxistă - o pistă falsă în combaterea crimei 349
8. Concluzii
351
9. Lecturi
recomandate 351
CAPITOLUL XVIII
TEORIILE CONFLICTUALE ŞI REALITATEA
CONTEMPORANA 353
1.
Explicaţii introductive 353
2. Teoria
lui George Vold (Teoria conflictului de grup) 354
3. Teoria
lui Richard Quinney 357
4. Teoria
incriminării - o teorie a diferenţelor sociale şi culturale 359
5. Teoria
lui Chambliss şi Seidman 361
5.1.
Referitor la sistemul justiţiei penale 361
5.2.
Impunerea legii penale 362
6.
Comportamentul legii penale 363
6.1.
Defmirea comportamentului 363
6.2.
Modalităţi care pot afecta comportamentul legii penale 363
7. Teoria
conflictuală unificată a crimei (Elementele comune în teoriile conflictuale) 365
8.
Explicarea comportamentului criminal în teoriile conflictuale 366
9.
Implicaţiile politice ale teoriilor conflictuale 367
10.
Concluzii 369
11. Lecturi
recomandate 369
CAPITOLUL
XIX
TEORII CRIMINOLOGICE
CU PRIVIRE LA TIPURILE SPECIFICE DE INFRACŢIUNI 371
1. Precizări
introductive 371
2. Crima
organizată 371
2.1.
Organizare, preocupări şi implicaţii Suciu-economice şi politice 371
2.2. Crima
organizată în contextul teoriilor criminologice 378
2.3.
Particularităţile irnplicaţiilor politicului şi al crimei organizate în crearea
paradisurilor financiare 379
2.4.
încercările grupurilor „racket“ de penetrare şi proliferare în România „w384
2.5.
Implicarea crimei organizate în „industria sexului" 388
2.6.
Realităţi şi perspective 389
3.
Criminalitatea gulerelor albe 390
3.1. Noţiuni
introductive 390
3.2. Teoria
lui Sutherland cu privire la criminalitatea „gulerelor albe" 391
3.3. Critica
teoriei lui Sutherland privind „gulerele albe" 393
3.4.
„Gulerele albe" în vizorul altor teorii criminologice 394
3.5. Criminalitatea
„gulerelor albe" prin prisma teoriilor privind comportamentul legii penale
395
3.6.
Criminalitatea „gulerelor albe" prin prisma teoriilor clasice 396
4. Teorii
criminologice privind infracţiunile (crimele) fără victime 397
4.1. Teoria
lui Bedan cu privire la crimele fără victime 397
4.1.1.
Caracteristicile criminalităţii fără victime 397
4.1.2.
Cauzele comportamentului criminal în opinia teoriei lui Bedari 398
4.2.
Realităţi şi perspective 400
5. Concluzii
400
6. Lecturi
recomandate 401
CAPITOLUL XX
ÎNŢELEGEREA
ŞI PREVENIREA DELINCVENTEI JUVENILE 403
1. Noţiuni
introductive 403
2. Factorii
de risc pentru delincventa juvenilă 404
2.1.
Influenţa factorilor prenatali 404
2.2. Hiperactivitate
şi impulsivitate 405
2.3.
Influenţa inteligenţei în obţinerea performanţelor 406
2.4. Rolul
părinţilor în dezvoltarea disciplinei şi atitudinii juvenile 407
2.5. Rolul
familiilor dezmembrate şi separarea cuplurilor în creşterea delincventei
juvenile 409
2.6.
Privarea socio-economică - cauză a delincventei juvenile 411
2.7.
Influenţa actului de şcolarizare în producerea delincventei 413
2.8.
Influenţa colegilor care au comis aceleaşi fapte 414
2.9.
Influenţa comunităţii în producerea delincventei juvenile 415
2.10.
Influenţa „mişcărilor de gang" (băieţilor de cartier) 416
2.11. Rolul
influenţelor de circumstanţăîn producerea delincventei 418
3.
Prevenirea delincventei juvenile 419
3.1.
Criterii de prevenire 420
3.2.
Programele de dezvoltare aprevenţiei 420
3.2.1 .
Vizitele intensive în familie 420
3.2.2.
Abilităţi de instruire 421
3.2.3.
Programe de îmbunătăţire a intelectului preşcolar 422
3.2.4.
Educaţia părinţilor 423
3.2.5.
Influenţa sărăciei în producerea delincventei 424
3.2.6.
Influenţa conjuncturilor asupra delincventei 424
3.2.7.
Influenţa programelor şcolare 425
3.3.
Prevenirea infracţiunilor în comunitate 426
3.4. Rolul
prevenirii situaţionale în stoparea delincventei 427
3.
Priorităţi în cercetare, dezvoltare şi armonizare legislativă 428
3.1. Cunoaşterea
factorilor de risc 430
3.2. Învăţarea
prevenirii delincventei 431
4. Concluzii
435
5. Lecturi
recomandate 435
CAPITOLUL
XXI
CRIMINALITATEA
INFORMATICĂ 438
1. Aprecieri
introductive 438
2.
Informatica - un mijloc modern de a comite crime 440
2.1.
Efectele jafului informatic 443
2.2.
Organizaţii vizate a fi atacate 444
3.
Internet-ul, un nou univers cu o
criminalitate specifică 449
4. Efectele
criminogene ale acestui gen de infracţiune 453
5.
Identificarea părţilor vulnerabile şi a criminalilor 454
5.1.
Distrugerea hardware-ului 457
5.1.1.
Furtul de hardware 457
5.1.2.
Furtul de software 457
5.1.3.
Sabotajul computerizat 458
5.1.4.
Furtul de resurse 458
5.1.5.
Furtul de informaţii 459
5.1.6.
Folosirea neautorizată 459
5.2.
Categorii de criminali în domeniul informaţiei 459
6.
Modalităţi de prevenire a infracţiunii informatice 461
6.1.
Identificarea riscurilor 461
6.1.1.
Securitatea fizică 461
6.1.2.
Supravegherea personalului 462
6.1.3.
Securitatea comunicaţiilor 462
6.1.4.
Securitatea operaţiilor 462
7. Ce
trebuie facut? 463
7.1.
Preocupări legislative în România 465
7.2.
Preocupări legislative în lume 468
8. Concluzii
469
9. Lecturi
recomandate 472
CAPITOLUL XXII
TERORISM ŞI
ANTITERORISM ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ 474
1. Stadiul
cunoştinţelor ştiinţifice despre analiza fenomenului terorist şi a politicilor
de prevenire şi de reprimare a terorismului 474
1.1. Teorii
„pseudo-ştiinţifice" despre terorism 475
1.2. Noile
problematici privind combaterea terorismului 479
1.2.1.
Opiniile istoricilor şi filosofilor privind terorismul 479
1.2.2.
Teoriile criminologice, sociologice şi politologice 480
1.3.
Politicile de luptă împotriva terorismului oferite de cercetarea criminologiei 481
1.3.1.
Studiile generale 481
1.3.2.
Studiile specializate 483
1.4.
Contribuţia criminologică românească 48?
1.5.
Politicile de luptă în combaterea terorismului aerian 490
1.6.
Preocuparea O.N.U. pentru elaborarea unor studii criminologice şi combaterea
terorismului 491
2.
Terorismul în numele religiei 493
2.1.
Prezentare introductivă 493
2.2.
Terorismul religios - o nouă metodă de luptă a terorismului mondial 495
2.3.
Terorismul religios: cauze, motivaţii şi duşmani 497
2.4.
Mijloacele, metodele şi momentele terorismului religios intr-o abordare
criminologică 505
2.5.
Concluzii privind terorismul religios 506
3.
Cooperarea dintre organizaţiile criminale şi teroriste 508
3.1.
Sprijinul financiar acordat de crima organizată organizaţiilor teroriste 508
3.2.
Terorismul în scopul crimei organizate 510
3.3. Sursele
financiare ale organizaţiilor teroriste
3.3.1.
Metodele de câştigare a banilor 510
3.3.2.
Măsuri de urmărire 511
3.3.3.
Prezentarea succintă a altor organizaţii teroriste 512
3.4. Cadrul
legislativ existent în România 520
3.5.
Concluzii 520
4. Lecturi
recomandate 521
CAPITOLUL
XXIII
TEORII
CRIMINOLOGICE PRIVIND NOILE RISCURI PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ 523
1. Noile
riscuri pentru securitatea Europei în viziune criminologică 523
1.1 .
Noţiuni introductive 523
1.2.
Definiţia noilor concepte de crimă organizată 525
2.
Importanţa criminologică a noilor riscuri 538
2.1. Noile
riscuri în atenţia Uniunii Europene 538
2.2.
Securitatea multidimensională şi implicaţiile ei criminologice 539
2.3. Crima
organizată transnaţională şi traficul de droguri ca riscuri la adresa
securităţii. Motivaţii criminologice 542
2.3.1.
Geopolitica drogurilor şi securitatea internaţională 546
2.3.2.
Definiţia drogului. Clasificare 549
2.3.3.
Droguri, confruntări armate şi operaţiuni secrete 549
2.4. Crima
organizată transnaţională şi contrabanda cu materiale nucleare 554
2.5.
Terorismul internaţional 555
2.5.1.
Privatizarea terorismului 559
2.5.2. Osama
Bin Laden şi imperiul său financiar 563
2.6.
Terorismul internaţional şi armele de distrugere în masă 568
3.
Preocupări pentru o reglementare instituţională 569
3.1.
Cooperarea interguvemamentală în formularea unor politici comune de luptă
împotriva terorismului 570
3.2.
Europol, Acordurile Schengen şi Maastricht 573
3.3.
Terorismul şi dezbaterea globală 576
4.
Modalităţi de întărire a securităţii europene 579
4.1.
Securitatea multidimensională şi reacţiile unidimensionale 580
4.2. Repere
care trebuie avute în vedere pentru asistenţa militară 583
4.3.
Sprijinul militar împotriva noilor riscuri 586
5. Lecturi
recomandate 588
CAPITOLUL
XXIV
OPINII
CRIMINOLOGICE FRANCEZE PRIVIND CRIMINOLOGIA DE TRATATEMENT 590
SECŢIUNEA I
EŞECUL
CRIMINOLOGIEI DE TRATAMENT 590
1 . Noţiuni
introductive 590
2.
Constatările criminologilor nord-americani 590
2. l.
Constatările cercetătorilor din S.U.A 590
2.2.
Constatările criminologilor din Canada 594
3.
Constatările cercetărilor din Europa de Nord 595
3.1.
Concluziile cercetătorilor britanici 595
3.2.
Concluziile criminologilor scandinavi 596
3.3.
Concluziile cercetătorilor germani 597
4. Opiniile
criminologilor francezi 599
5. Concluzii
601
6. Lecturi
recomandate 602
SECŢIUNEA a
II-a
CAUZELE
EŞECULUI 603
1. Teoriile
criminologice de tratament: falsuri ştiinţifice 603
1.1
Cunoştinţele ştiinţifice acumulate, insuficiente în domeniul criminologiei 603
1.2. Apariţia
dogmatismului reductor 606
2. Cauzele
eşecului din punctul de vedere al dinamicii de aplicare 607
2.1.
Referinţele criminologiei de tratament 607
2.2.
Arsenalul criminologiei de tratament 610
2.3.
Practica criminologiei de tratament 613
2.3.1.
Ientificarea cauzelor crimei şi eliminarea lor 614
2.3.2.
Profilaxia criminală 614
2.3.3.
Reintegrarea criminalilor 615
3. Concluzie
617
4. Lecturi
recomandate 617
SECTIUNEA a
III-a
OPINII
CRIMINOLOGICE PRIVIND ÎNDREPTAREA EŞECULUI 618
1.
Explicaţii introductive 618
2. Înlăturarea
eşecului cu privire la individ 619
2.1. Acuzele
aduse criminologiei de tratament 620
2.2.
Investigaţiile criminologiei de tratament 620
2.3.
Remodelarea eşecului în privinţa condamnărilor penale 622
2.4. Executarea
pedepsei pronunţate de instanţa de judecată 623
3.
Indrçptarea eşecului cu privire la societate 624
3.1. Îndreptarea
indirectă sau directă a eşecului 624
3.2. Eşecul
criminologiei de tratament în raport cu propriile sale obiective 626
3.2.1.
Eşecul în legătură cu apropierea ştiinţifică
626
3.2.2.
Exigenţa umanistă 627
3.3. Îndreptarea
eşecului în raport cu valorile democratice 630
3.3.1. Îndreptarea
eşecului în raport cu suveranitatea poporului 631
3.3.2. Îndreptarea
eşecului în raport cu cele trei postulate ale drepturilor omului 632
4. Concluzii
633
5. Lecturi
recomandate 634
CAPITOLUL
XXV
TEORII
POTRIVIT CĂRORA CRIMINOLOGIA ACTULUI ESTE CRIMINOLOGIA VIITORULUI 635
1.Apariţia
criminologiei actului 635
1.1. Noţiuni
introductive 635
1.2.
Situaţia de fapt în momentul apariţiei criminologiei actului 636
1.3. Noile
structuri ale cercetării criminologice din Quebec 638
1.4.
Climatul criminologic canadian 639
2. Măsurile
de prevedere care trebuie avute în vedere de criminologia actului 641
2.1.
Observaţia prin subordonarea faptelor 641
2.1.1.
Sinteza metodei folosite de Cusson 642
2.1.2.
Instrumentele de cercetare folosite 642
2.1.3.
Etapele cercetării empirice 643
2.2. Actul
şi actualul - un nou câmp de observaţie în cercetarea criminologică 644
2.2.1.
Descrierea faptei criminale 644
2.2.2.
Elementele actului criminal 644
2.2.3.
Motivaţiile acţiunii criminale 646
3.
Perimetrul de cercetare al criminologiei actului 648
3. 1.
Domeniul de activitate al descurajării 648
3.1.1.
Raporturile dintre om şi crimă 649
3.1.2.
Relaţia dintre crimă şi criminalitate 650
3.2.
Justificarea pedepsei 652
3.3.
Modalităţile de alegere legislativă 656
4. Concluzii
657
5. Lecturi
recomandate 659
CAPITOLUL
XXVI
TEORIE,
CERCETARE ŞI POLITICĂ CRIMINOLOGICĂ 660
1. Noţiuni
introductive 660
2. Teoria -
bază a cercetării criminologice 661
3. Teoria
criminologică şi politica crimei 667
3.1.
Interacţiunea dintre cercetare şi politică 667
3.2. Opinii
privind eficacitatea programelor de tratament 671
3.3.
Realitatea românească şi cercetarea criminologică 673
4. Concluzii
675
5. Lecturi
recomandate 676
Anexe 677
Glossar criminologic 690
