INOCENTA SI VIOLENTA EROTICA. Abuzul sexual exercitat în familie asupra minorilor

Autor: Sorin M. Radulescu
Editura Lumina Lex
An aparitie : 2010
Editia I
ISBN 978-973-758-218-8
Nr pagini : 422
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU

Cuprins:

INTRODUCERE  23

CAPITOLUL I
PERSPECTIVE TEORETICE ŞI CERCETARI EMPIRICE IN DOMENIUL ABUZULUI SEXUAL ÎMPOTRIVA MINORILOR  25
1. Abuzul sexual asupra copiilor ca problemă socială  25
2. Formele de manifestare ale abuzului sexual  27
3. Incestul ca jormă de abuz intrafamilial  31
4. Multitudinea definiţiilor date abuzului sexual asupra copiilor 37

CAPITOLUL II
INCIDENTA ABUZULUI SEXUAL ÎN LUMEA CONTEMPORANA  44
1. Amploarea abuzului sexual în întreaga lume  44
2. Tendinţe ale abuzului sexual asupra copiilor evidenţiate în statisticile diferitelor state  45
    2.1. Statele Unite  45
    2.2. Canada 46
    2.3. Australia  48
    2.4. America Centrală şi America de Sud  50
    2.5. Africa  51
    2.6. Orientul Mijlociu  52
    2.7. Asia  52
    2.8. Europa  53
        2.8.1. Franţa  53
        2.8.2. Marea Britanie  54
        2.8.3. Germania  55
        2.8.4. Spania  56
        2.8.5. Elveţia  57
        2.8.6 Suedia  57
        2.8.7. Polonia  57
        2.8.8. Letonia  58
        2.8.9. Rusia  58
3. Studii şi evaluări la nivel internaţional cu privire la ratele de prevalentă ale fenomenului de abuz sexual asupra copiilor  58
4. Abuzul sexual comis de femei asupra copiilor şi adolescenţilor  60

CAPITOLUL III
TEORII ŞI MODELE EXPLICATIVE ALE FENOMENULUI DE ABUZ SEXUAL COMIS ASUPRA COPIILOR  66
1. Explicatii/e biologice sau biologiste  66
2. Explicatii/e psihologice msihologiste} şi psihiatrice  70
    2.1. Teoriile psihanalitice 70
    2.2. Teoriile psiho- sociale 73
        2.2.1. Teoria învăţării sociale  73
        2 2.2. Teoria ataşamentului  75
        2.2.3. Rolul iactoril or familialiin geneza agresivităţii şi în comiterea abuzului sexual asupra copiilor  76
3. Explicaţiile sociologice  79
    3.1. Agresivitatea sexuală ca formă de socializare  80
    3.2. Teoria „raportului între anomie şi oportunitate“  82
    3.3. Teoria controlului social  83
4. Teorii cu caracter ideologic  84
    4.1. Modelul umanist  84
    4.2. Perspectiva feministă  84
5. Teorii şi cercetări cu privire la caracteristicile principale ale agresorilor sexuali şi la etiologia abuzului sexual împotriva copiilor 87
    5.1. Congruenţa emoţională  89
    5.2. Excitaţia sexuală  91
    5.3. Blocajul  92
    5.4. Dezinhibarea  95
6. Factori de risc care potenteaza comiterea actelor de abuz sexual  98
    6.1. Vârsta  99
    6.2. Sexul  101
    6.3. Alţi factori de risc şi diverse variabile care influenţează incidenţa abuzului sexual  102
7. Perspective critice asupra teoriilor cu privire la abuzul sexual asupra minorilor elaborate până in prezent  104

CAPITOLUL IV
PROBLEME PRIVIND INVESTIGAREA CONCRETA A ABUZULUI SEXUAL CONTRA MINORILOR  106
1. Obstacole şi probleme cu care se confruntă cercetarea empirică in domeniul abuzului sexual comis asupra copiilor  106
2. Preocupări actuale în domeniul metodologiei investigaţiei abuzului sexual contra minorilor  107
    2.1. Evaluarea gradului de credibilitate şi sugestibilitate a minorilor, victime ale abuzului sexual comis de adulţi  107
    2.2. Estimări privind fidelitatea declaraţiilor minorilor cu privire la actele de abuz sexual comise asupra lor  108
    2.3. Rolul interviurilor-diagnostic şi al experimentelor cu rol simulator în estimarea veridicităţii relatărilor minorilor  111
    2.4. Factori care determină sau influenţează riscul de sugestionare a copiilor  115
3. Necesitatea optimizării tehnicilor de chestionare a copilului abuzat sexual 119
4. Deficienţe şi insuficiente metodologice în investigarea fenomenului de abuz sexual asupra copilului in România  122

CAPITOLUL V
ESTIMAREA AMPLORII CU CARE SE MANIFESTA ÎN ROMANIA FENOMENUL DE ABUZ EXERCITAT DE CATRE PARINTI ASUPRA COPIILOR - ANALIZA SECUNDARA  126
1. Studii si cercetări întreprinse in România asupra abuzului contra copiilor 126
    1.2. Studiul cu reprezentativitate naţională ”Copilul abuzat şi neglijat în România”, realizat de Agenţia Naţională Pentru Protecţia Copilului şi Adoptie  127
2. Analiza datelor statistice existente la nivelul diverselor instituţii cu privire la amploarea cazurilor de abuz comise in familie asupra copilului  137
    2.1. Informaţii oferite de statisticile Agenţiei Naţionale Pentru Protecţia Copilului şi Adoptie  137
    2.2. Date rezultate din Rapoartele Organizaţiei ”Salvaţi Copiii” în perioada 2004—2008  146

CAPITOLUL VI
CE SPUN STATISTICILE OFICIALE DESPRE FENOMENUL DE ABUZ ŞI EXPLOATARE SEXUALA A COPIILOR ÎN ROMANIA  157
1. Penuria relativă a datelor cu privire la abuzul intrafamilial 157
2. Date aflate in evidenta Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea
Criminalităţii din Inspectoratul Poliţiei  158
    2.1. Evoluţia diverselor forme de violenţă aplicate copiilor, evidenţiată de statisticile organelor de poliţie  176
    2.2. Compararea abuzului comis asupra minorilor cu cel comis asupra populaţiei generale, indiferent de vârstă  181
        2.2.1. Violul ca formă frecventă de abuz sexual  182
        2.2.2. Infracţiunile comise prin violenţă  184
3. Analiza secundară a informaţiilor existente in statisticile penitenciarelor din subordinea Administraţiei Nationale a Penitenciarelor  186
    3.1. Caracteristici ale Victimelor abuzului sexual asupra copiilor  187
    3.2. Indicatori principali care caracterizează victimele violenţei întreprinsă asupra copiilor  194
    3.3. Informaţii suplimentare cu privire la infracţiunile cu caracter fizic si sexual comise în familie de către infractorii închişi în Penitenciarele din România în luna decembrie 2009  201
        3.3.1. Caracteristici generale ale deţinuţilor agresori  203
        3.3.2. Câteva trăsături ale victimelor infracţiunilor comise de către deţinuţii agresori în cadrul familiei  222
4. Statisticile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Analiză victimologică  233
    4.1. Distribuţia victimelor infracţiunilor de natură sexuală în anul 2006  233
    4.2. Evoluţia ponderii victimelor infracţiunilor de natură sexuală în perioada 2005-semestrul I al anului 2007  238
    4.3. Caracteristici ale victimelor infracţiunilor comise prin violenţă în familie, în anul 2006  244
    4.4. Evoluţia ponderii victimelor violenţei familiale în perioada 2005-semestrul I al anului 2007  249

CAPITOLUL VII 
CERCETARI EMPIRICE INTREPRINSE, IN CADRUL INSTITUTULUI DE SOCIOLOGIE AL ACADEMIEI ROMANE, CU PRIVIRE LA COPIII ABUZATI SEXUAL  259
1. Constatări rezultate din ancheta întreprinsă, in luna mai 2008, de Institutul Gallup  259
    1.2. Caracteristici principale ale copiilor abuzati sexual şi modalităţile de comitete a abuzului  260
2. Victime şi agresori în domeniul abuzului sexual comis in familie - studii de caz  276
    2.1. Utilitatea studiilor de caz în analiza abuzului sexual comis asupra minorilor  276
    2.2. Studii de caz în domeniul abuzului sexual comis în familie contra minorilor  277
        2.2.1. Factori principali cu rol favorizant în comiterea actelor de abuz sexual  278
        2.2.2. Caracteristicile principale ale victimelor agresiunilor sexuale  279
    2.3. Trăsături generale ale agresorilor  280
3. Cazuri concrete de minori abuzati  281
    3.1. A.M. (internată în Centrul de Plasament ”Sf. Maria", Vălenii de Munte, judeţul Prahova)  281
    3.2. T.I. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucuresti)  285
    3.3. V.D. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucureşti) 291
    3.4. R.M. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucureşti)  300
    3.5. M.R. (internată în Casa de Tip Familial Găvana - Piteşti)  306
    3.6. A.D. (internată în Complexul de apartamente "Floare de colt" din Botoşani)  318
    3.7. I.D. - adultă care a fost victimă, în cursul copilăriei, a unui act de abuz sexual (deţinută la Penitenciarul Târgşor)  323
4. Cazuri de abuzatori adulti  328
    4.1.G.M. (deţinut în Penitenciarul din Botoşani)  328
    4.2. C.V. (deţinut în Penitenciarul din Botoşani)  332
    4.3. T.D. (deţinut în Penitenciarul din Botoşani)  341
    4.4. M.C. (deţinut în Închisoarea din Ploieşti)  346
    4.5. CB. (deţinut în Penitenciarul din Mărgineni)  350
    4.6. MP. (deţinut în Închisoarea din Mărgineni)  355
    4.7. O.S. (deţinut în Penitenciarul din Iaşi)  359
    4.8. D.M. (deţinut in Închisoarea din Miercurea Ciuc)  363
5. Constatări rezultate din convorbirile realizate cu reprezentantii diferitelor instituţii implicate in activitatea de protectie a copilului abuzat  367
    5.1. Dificultăţi existente în activitatea de asistenţă şi protecţie a minorilor abuzaţi în familie  367
        5.1.1. Absenţa resurselor financiare şi insuficienţa personalului calificat  367
        5.1.2. Deficienţe în colaborarea reprezentanţilor instituţiilor de asistenţă şi protecţie a copilului abuzat cu celelalte instituţii de la nivel comunitar  370
        5.1.3. Carenţe ale legislaţiei în vigoare cu privire la măsurile care se impun în cazul copilului abuzat  371
    5.2. Aprecieri cu privire la factorii principali care determină sau favorizează abuzurile sexuale şi asupra caracteristicilor victimelor şi abuzatorilor  373
6. Câteva concluzii vizând constatările studiilor de caz si opiniile expertilor 378
    6.1. Principalii factori de risc in comiterea actelor de abuz sexual asupra minorilor din familie  378
    6.2. Caracteristici comune ale agresorilor  379
    6.3. Trăsături distinctive ale victimelor  380

CAPITOLUL VIII
REGLEMENTARI LEGISLATIVE VIZAND PREVENIREA ŞI SANCTIONAREA ABUZULUI SEXUAL ASUPRA COPIILOR, PRECUM ŞI PROTECTIA ACESTORA  382
1 Promovarea la nivel internaţional a drepturilor copilului  382
2 Evoluţia legislatiei in domeniul protecţiei şi asistenţei sociale a copilului in România 387
    2.1. Documente juridice internaţionale ca bază a reglementărilorjuridice interne  388
    2.2. Organizarea şi funcţionarea sistemului institutional de protecţie şi asistenţă socială a copilului  390
    2.3. Protecţia copiilor şi a celorlalţi membri ai familiei împotriva actelor de violenţă  394
    2.4. Proiecte şi activităţi ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPCD)  400
    2.5. Prevenirea şi combaterea traficului de copii, inclusiv protejarea acestora de exploatarea sexuală sau exploatarea prin muncă  402
    2.6. Perfecţionarea legislaţiei cu privire la drepturile copilului  407

ÎN LOC DE CONCLUZII  412

ABUZUL LA COPII. Diagnoza si interventie terapeutica

Autor : Gabriela Marc
Editura Sper
Colectia Doctoralia
An aparitie : 2015
Editia I
ISBN 978-606-8429-48-9
Nr pagini : 286
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 40 lei la Editura, 39 lei la psihoshop , 40 lei la librarie.net



Descrierea editurii:
Cartea prezintă un cadru de abordare, înţelegere şi intervenţie a problematicii specifice copilului abuzat. Abuzul şi neglijarea sunt asociate frecvent în literatura de specialitate cu o serie de efecte dăunătoare ce influenţează negativ dezvoltarea fizică şi psihică a copilului conducând la modele atipice şi probleme de adaptare în viaţa adultă. Copii abuzaţi prezintă disfuncţii majore la nivelul vieţii psihice iar pentru a face faţă experienţei traumatice îşi dezvoltă strategii de adaptare variate: comportament evitant, inhibarea emoţională sau comportament compliant, agresivitate,etc.
Textul este structurat în capitole ce descriu cele mai noi strategii, teorii şi cercetări internaţionale şi naţionale în practica evaluării şi asistării psihoterapeutice a copiilor cu istoric de abuz şi oferă repere concrete pentru ameliorarea simptomatologiei asociată abuzului, respectiv reducerea distresului, clarificarea aspectelor legate de asumarea responsabilităţii şi creşterea controlului emoţional, creşterea stimei de sine, prelucrarea emoţiilor şi cogniţiilor asociate traumei, îmbunătăţirea abilităţilor de relaţionare şi ataşamentului, autoreglarea emoţională şi controlul comportamentului.
Pe scurt, lucrarea de faţă este o încercare de a operaţionaliza şi răspunde la întrebarea profesionistului ,,Cum să realizezi o diagnoză corectă şi o intervenţie terapeutică adaptată la nevoile psihologice specifice ale unui copil/adolescent cu istoric de abuz?”.

Cuprins:

Argument   13

Cap.I. Abuzul — repere teoretice   15
1.1. Abuzul — repere teoretice   15
    1.1.1. Delimitari conceptualc: trauma si abuzul  16
1.2. Tipurile de abuz asupra copiilor 23
    1.2.1. Abuzul fizic  24
    1.2.2. Abuzul sexual  28
    1.2.3. Abuzul psihologic  31
    1.2.4. Neglijenta  37
1.3. Factorii favorizanti ai abuzului  39
1.4. Dimensiuni ale personalitatii parintilor in situatie de abuz  45

Cap.II. Impactul abuzului si al experientelor traumatice asupra dezvoltarii copilului  51
2.1. Implicatii ale relatiei de atasament din copilaria timpurie asupra dezvoltarii si psihopatologiei copilului  51
2.2. Atasament, trauma si abuz  58
2.3. Impactul experientelor traumatice asupra dezvoltarii copilului  61
    2.3.1. Impactul traumei asupra copilariei mici  61
    2.3.2. Impactul traumei asupra varstei scolaritatii  65
    2.3.3. Impactul traumei asupra adolescentei  66
2.4. Efectele abuzului la copil 68
2.5. Indicatori comportamentali ai abuzului  74
    2.5.1. Probleme alimentare si tulburari de somn 74
    2.5.2. Consum de substante  74
    2.5.3. Sexualitate bizara  75
    2.5.4. Comportament de automutilare 76
    2.5.5. Tendinte suicidare 77
    2.5.6. Adversitate si manipulare  77
    2.5.7. Comportament agresiv  77
    2.5.8. Comportament dependent  79
    2.5.9. Enurezis/encoprezis  79
2.6. Indicatori emotionali. Disregularea emotionala  80
    2.6.1. Anxietatea 80
    2.6.2. Depresia  81
    2.6.3. Tulburari disociative 82
    2.6.4. Simtul sinelui afectat  84
2.7. Indicatori cognitivi  85
    2.7.1. Distorsiuni cognitive 85
    2.7.2. Dificultati in rezolvarea de probleme  87

Cap.III. Evaluarea psihologica a copilului abuzat  89
3.1. Evaluarea psihologica a copilului abuzat  89
    3.1.1. Observarea comportamentului copilului  92
    3.1.2. Interviul cu copilul  94
        3.1.2.1. Interviul multifazic  95
        3.1.2.2. Interviul cognitiv  97
    3.1.3. Testele si chestionarele de evaluare psihologica  99
        3.1.3.1. Teste de evaluare a nivelului de dezvoltare cognitiva 99
            3.1.3.1.1. Scala de Inteligenta Wechsler pentru Copii  100
            3.1.3.1.2. Bateria de Teste Nepsy 101
            3.1.3.1.3. Testul Denver II   101
        3.1.3.2. Teste de evaluare a simptomelor si dificultatilor copilului  102
            3.1.3.2.1. Scala de Anxietate Multidimensionala pentru Copii  103
            3.1.3.2.2. Testul State-Trait Anxiety Inventory (Form C)  103
            3.1.3.2.3. Trauma Symptom Checklist for Children  104
            3.1.3.2.4. Checklist for Child Abuse Evaluation  104
            3.1.3.2.5. Interviul Clinic Structurat pentru DSM-IV-(KID-SCID)  105
            3.1.3.2.6. Scala de Convingeri Rationale pentru Copii (CSRB)  105
            3.1.3.2.7. Millon Pre-adolescent Clinical Inventory (M-PACI)  106
            3.1.3.2.8. Millon Adolescent Clinical Inventory (MACI)  106
            3.1.3.2.9. Child depression inventory (cdi)  107
        3.1.3.3. Teste de evaluare a comportamentului copilului  108
            3.1.3.3.1. Sistemul Achenbach al Evaluarii Bazate Empiric (ASEBA)  108
            3.1.3.3.2. Sistemul de Evaluare a Comportamentului Copilului (BASC)  109
            3.1.3.3.3. Desenele anatomice  110
    3.1.4. Tehnici proiective  111
        3.1.4.1. Testul Desenul Persoanei  113
        3.1.4.2. Testul „Casa-Copac-Persoana"   115
        3.1.4.3. Testul „Desenul Familiei"  116
        3.1.4.4. Desenul familiei in miscare 117
        3.1.4.5. The Childhood Hand that Disturbs (ChaD)   119
        3.1.4.6. „The touch survey" sau „Tehnica examinarii atingerilor"  120
    3.1.5. Papusile anatomice   123
    3.1.6. Jocul  124
    3.1.7. Testele de completare de povesti si testele de aperceptie tematica  126
        3.1.7.1. Testul de Aperceptie Tematica pentru Copii (C.A.T.)  126
        3.1.7.2. Testul Tell me a story-TEMAS  128
        3.1.7.3. Testul Mainii  129
        3.1.7.4. Testul Rorschach  130
        3.1.7.5. Testul Fabulelor Duss  130
3.2. Evaluarea familiei  131
    3.2.1. Interviul cu parinti  135
    3.2.2. Teste de evaluare utilizate la nivel national si international in evaluarea parintilor 137
        3.2.2.1. Chestionarul de evaluare a stilului parental  137
        3.2.2.2. Chestionarul de evaluare a stilului parental  137
        3.2.2.3. „Testul afectului parental"  138
        3.2.2.4. Millon Clinical Multiaxial Inventory-III   138
        3.2.2.5. EMBU-„My memories of Upbringing"  139

Cap.IV. Interventia terapeutica a copilului abuzat in context familial  141
4.1. Repere teoretice privind interventia terapeutica  141
4.2. Calitatile unui terapeut eficient  144
4.3. Interventia terapeutica centrata pe copil  146
    4.3.1. Relatia terapeutica  147
    4.3.2. Inceperea demersului de interventie  151
    4.3.3. Asistarea terapeutica a copilului  154
    4.3.4. Recunoasterea abuzului si exprimarea emotiilor  156
    4.3.5. Reducerea stresului si autoreglarea emotionala  157
    4.3.6. Tehnici de relaxare  158
    4.3.7. Exprimarea emotiilor si a gandurilor cu privire la abuz  159
    4.3.8. Dezvoltarea unor comportamente si a unor modalitati de autoreglare emotionala adaptative 160
    4.3.9. Modificarea schemelor de atasament timpurii  165
    4.3.10. Restructurarea cognitiva, modificarea perceptiilor negative si reducerea sentimentului de vina in raport cu abuzul  169
    4.3.11. Interventii pentru probleme de identitate  173
    4.3.12. Relatiile interpersonale  173
    4.3.13. Reformulatea semnificatiei abuzului  175
    4.3.14. Terapia prin joc - un demers important in procesul de vindecare al copiilor abuzati  176
4.4. Interventia terapeutica centrata pe familie  181
    4.4.1. Psihoeducatia parintilor  186
    4.4.2. Asistarea parintilor in a face fata propriilor reactii si sentimente  187
    4.4.3. Modele de interventic terapeutica pentru copii si parintii  189
    4.4.4. Implicatii personale pentru terapeut  192

Cap.V. Model de interventie terapeutica bazat pe principiile psihoterapiei experientiale a unificarii la copiii cu istoric de abuz  195
5.1. Fundamentarea teoretica a modelului de interventie terapeutica  195
5.2. Principiile teoretice si metodologia terapiei experientiale a unificarii  196
5.3. Rolul terapeutului si al grupului  200
5.4. Structura programului de interventie  202
5.5. Metode si tehnici terapeutice utilizate in cadrul programului de interventie  206
5.6. Descrierea metodelor si tehnicilor utilizate in cadrul programului de interventie  207
5.7. Tipuri de exercitii si tehnici de lucru folosite in cadrul programului de interventie terapeutica  210
5.8. Efectele restructurante ale psihoterapiei experiential unificatoare la copiii cu istoric de abuz  228
5.9. Modele de interventie specifice copilului cu istoric de abuz. Studii de caz. 232

TULBURARILE SEVERE DE ATASAMENT ÎN COPILARIE. Ghid de terapie practica

Autor : Niels P. Rygaard              

Editura Polirom

Colectia Psihologie clinica si psihoterapie

An aparitie :2011

Traducerea Florina Angheluta

ISBN  978-973-46-1870-5

Nr pagini :288

Format 130 x 200

Pret : 32,95  lei la Editura, 28,01 lei la elefant, 21,40 lei la librarie.net

Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

Tulburarile severe de atasament aparute la virste mici pot afecta grav evolutia psihologica a copilului si, implicit, relatiile acestuia cu cei din jur. Cu o experienta de peste 25 de ani in tratarea copiilor si adolescentilor cu astfel de probleme, Niels P. Rygaard prezinta tulburarile care pot aparea in fiecare etapa de dezvoltare si metodele de tratament specifice. Prin imbinarea sectiunilor teoretice, continind descrierea tulburarilor de atasament si a cauzelor acestora, cu cele practice, axate pe terapie si organizarea mediului terapeutic, volumul constituie o sursa de informatii fundamentale atit pentru psihologi, psihoterapeuti, pedopsihiatri si asistenti sociali, cit si pentru parinti si educatori. 

Niels P. Rygaard (n. 1952), psiholog specializat in terapia tulburarilor de atasament, are o experienta de peste 25 de ani in terapia copiilor si adolescentilor cu tulburari de personalitate in cadrul familiilor natu­rale si adoptive, al gradinitelor, orfelinatelor si penitenciarelor pentru minori si tineri. A mai publicat Early Frustration – the Organization of the Self in Deprived Children (1991).

Recenzie psyvolution.ro

Desi societatea nu a reusit sa gaseasca pana in prezent mijloacele de prevenire si tratament a tulburarilor de atasament este foarte important ca noi toti sa intelegem in profunzime natura acestei probleme dar mai ales persoanele care lucreaza cu copii si tineri care sufera de TA.
Tulburarile de atasament nu sunt specifice unui anumit tip de populatie. Suntem toti fiinte mai mult sau mai putin atasate care tind sa acceada "la a fi impreuna separat" prinsi intre singuratatea din noi si cautarea continua a celuilalt (Hilflosigkeit a lui S.Freud).
Teoria atasamentului a fost dezvoltata incepand cu anul 1950 de catre John Bowlby care sugera ca atasamentul primar (0-3 ani) este un program comportamental innascut, prezent la primate si in special la oameni.

Ideea principala a lui Bowlby era ca sistemul de comportament in ceea ce priveste atasamentul a evoluat, pentru a creste gradul de protectie si sansele de supravietuire ale copilului. Aceasta protectie se bazeaza in principal pe proximitatea fizica si pe contactul dintre mama si copil in primii ani de viata.
Factorii cheie in dezvoltarea atasamentului sunt:
1. Sensibilitatea adultului (figura de atasament), care il face capabil sa raspunda adecvat la semnalele transmise de copil si sa interactioneze cu el pentru modularea starii de excitatie a acestuia;
2. Abilitatea adultului de a initia diverse interactiuni, stimuland adecvat copilul.
Caracteristica principala a copiilor care prezinta TA este aceea ca au o capacitate scazuta de a reactiona adecvat pe plan emotional si social. Ei prezinta un comportament violent, care intimideaza avand o capacitate scazuta de invatare din experientele sociale (pedepse, restrictii). Se poate observa de asemenea o permanenta lipsa de rusine, vinovatie sau remuscare, dand vina numai pe altii atunci cand sunt confruntati si un comportament de tipul "fuga/lupta/blocare"
Copilul cu TA va fi fermecator si plin de incredere fata de persoane noi intrucat el este incapabil sa faca distinctia, din punct de vedere emotional, intre persoanele cunoscute si cele necunoscute, de care de regula "se agata". Prezinta un comportament de atasament imatur nefiind apt sa dezvolte relatii reciproce de dragoste si ajutor.
Avand compromise competentele sociale, alte aspecte ale vietii - cum ar fi jocul, invatarea, munca, relatiile cu un partener, apartenenta la o familie sau un grup - vor avea de suferit.
La copiii cu TA, experientele negative si traumele multiple in copilarie pot cauza si alte probleme asociate:
• Sindromul posttraumatic
• Deficitul de atentie/Tulburarea hiperchinetica (ADHD)
• Sindromul postinstitutional
In general, exista doua circumstante care influenteaza viata si contactul la varste mici in cazul unui copil care, mai tarziu, va suferi de TA:
• O disfunctie a sistemului nervos dupa nastere, care nu permite copilului sa perceapa in totalitate semnalele senzoriale
• Lipsa unei ingrijiri continue si empatice la varste mici, a hranirii si stimularii de catre unul sau doi adulti pana la varsta de doi ani
Intre 3 si 6 ani este mult mai usor de determinat daca un copil a reusit sa se ataseze sau nu de o figura parentala. Daca nu, devine din ce in ce mai clar faptul ca nu se va maturiza la fel de repede ca si ceilalti copii. Ceilalti copii observa aceasta diferenta si se feresc sa stea cu copiii cu TA. Copiii cu TA incearca sa faca fata cerintelor sociale, imitand comportamente si fraze pe care nu le inteleg, deseori facand crize de nervi. Ei sunt obsedati de controlul situatiei dorind sa impuna propriile reguli in cadrul jocului, se simt persecutati de ceilalti, cand de fapt situatia este exact invers si nu se vad ca fiind membri ai grupului („ei/eu" in loc de „noi").
In ceea ce priveste comportamentul in timpul invatarii sau efectuarii de exercitii, putem observa urmatoarele situatii caracteristice:
- copilul nu invata din experienta
- poate invata mecanic, dar nu recunoaste cunostintele in modele noi
- poate observa diferentele dar nu recunoaste trasaturile sau proprietatile comune
- gandeste in termeni absoluti si concreti
- isi poate concentra atentia doar o perioada scurta de timp
- evita repetitia si rutina, este agitat si prefera tot ce e nou
- nu-si poate evalua critic munca
Pornind de la premisa ca pacientul are putine sau nu are granite personale care sa il separe de mediul in care traieste, terapia ambientala este considerata una dintre cele mai eficiente metode de redare a organizarii de care clientul are nevoie.
In psihoterapie accentul cade pe dezvoltarea personala si emotionala, in timp ce in terapia ambientala, accentul cade pe compensarea deficitului emotional si a consecintelor acestuia.
In mod ideal, in terapia ambientala, orice stimul care ajunge la copil a fost filtrat, concentrate si schimbat de terapeut in ceva ce copilul poate intelege si suporta, la fel cum mama va gasi un mediu protejat pentru relatia sa cu copilul.

Un articol de Daniela Apetrei
                
Bibliografie:
- N. P. Rygaard (2011), Tulburarile severe de atasament in copilarie. Ghid de terapie practica, Editura Polirom, Iasi
- http://www.attachmentexperts.com/whatisattachment.html
- http://helpguide.org/mental/parenting_bonding_reactive_attachment_disorder.htm

Cuprins:

Prefata (Rerny Puyuelo) /13

Cuvant inainte (Luc Fouarge) /19

Bun venit! /21

Introducere /23

       Ce sunt tulburarile de atasament? /24

              Comportamentul antisocial de-a lungul intregii copilarii (inclusiv varsta prescolara) /25      

              Comportamentul de atasament necritic /26

       Atasamentul la varsta mica: o provocare mondiala /27

       Ce se intampla cand acesti copii cresc? /33

       Nu este numai problema voastra, este si a noastra /34

       Conceptiile noastre inconstiente despre copii si copilarie /35

       Conceptia mea /38

       Realitatea: un handicap ca oricare altul /39

       Despre terminologie /40

       Ce va poate oferi aceasta carte? /42

Partea I

Aparitia tulburarilor de atasament: de la conceptie pana la varsta adulta

Capitolul  1. Cauze si simptome /47

       Doua cauze generale ale comportamentului social dezorganizat /48

              Ce se intampla daca fazele incipiente ale dezvoltarii nu s-au desfasurat cum trebuie? /50

       Contactul normal la o varsta mica, autoorganizarea si contanta /52

       Functia contactului in dezvoltarea copilului /52

       Autoorganizarea /53

       Dezvoltarea constanntei /54

Capitolul  2. Etapele autoorganizarii /57

       Etapa I: Autoorganizarea fizica /58

       Etapa a-II-a: Organizarea senzoriala /59

       Etapa a-III-a: Organizarea senzorio-motorie/organizarea miscarii /61

       Etapa a-IV-a: Organizarea personalitatii /62

       Etapa a-V-a: Organizarea sociala /63

       Dezvoltarea etapelor si diagnosticarea /64

Capitolul  3. Intreruperea contactului inaintea varstei de doi ani. Simptome de instabilitate fizica /69

       Intreruperea contactului si nereusita de a atinge stabilitatea /70

       Intreruperea contactului si copii cu TA /72

       Contactul anormal dintre mama si copil – rezultatele studiilor /73

       Fondul genetic /74

       Perioada sarcinii /76

       Nasterea /77

Capitolul  4. Intreruperea contactului si dezvoltarea sistemului nervos central /81

       Dezvoltarea sistemului nervos central (SNC) /82

       O ipoteza legata de disfunctiile neurologice /85

       Creierul reptilian: reglarea nivelului principal al activitatii /85

       Creierul emotional si social (sistemul limbic): legatura dintre senzatii si raspunsul emotional /86

       Cortexul: controlul si atentia /88

       Lista cu simptome ale deprivarii la bebelusi /89

              Comportament de atasament insuficient si lipsa raspunsului /89

              Depresia – hipotonie musculara /90

              Ritmuri corporale primare instabile /90

              Functia imunitara scazuta sau solicitata permanent /91

Capitolul  5. Dezvoltarea senzorio-motorie anormala la copilul mic /93

       Senzatia, atentia, emotia, formarea gestalt-ului: bazele abilitatii de a invata /94

       Miscarea si dezvoltarea motorie /96

       Etapele dezvoltarii motorii /98

              Etapa miscarilor reflexe (0-4 luni, codificarea informatiilor senzoriale) /98

              Etapa procesarii informatiei (5-12 luni, inhibarea reflexelor,intentia) /99

              Etapa miscarilor rudimentare (12-24 luni, precontrol, automatizarea obiceiurilor) /99

              Etapa miscarilor fundamentale (12-24 luni, dobandirea echilibrului dinamic) /100

              Etapa miscarilor fundamentale (2-7 ani, activitati simple)/101

              Etapa de tranzitie (7-10 ani)

              Etapa de specializare (11-13 ani) /102

       Concluzii referitoare la dezvoltarea motorie /103

              Lista cu simptome TA la copilul de varsta prescolara /104

Capitolul  6. Dezvoltarea personalitatii: relatia cu obiectul (mama) e cheia catre lume. Descoperirea permanentei obiectului /108

       Primele etape in descoperirea permanentei obiectului /108

       Etapele I si a II-a: atasamentul de baza si gestionarea primara a anxietatii /109

              Constanta evocativa (0-6)luni. Atasamentul de baza /109

              Constanta limitelor (6-12 luni). Gestionarea anxietatii /110

       Atasamentul de baza necorespunzator /111

       Atasamentul paradoxal si gestionarea necorespunzatoare a anxietatii /112

       Etapele a III-a si a IV-a: interiorizarea de baza a parintelui si constanta sociala de baza /115

              Lista simptomelor unei personalitati cu TA din perioada prescolara pana la adolescenta      (Probleme normale ale copilariei ce persista la copilul cu TA) /118

       Mediul social al copiilor cu TA /120

       Concluzii referitoare la mediu: lista generala a riscurilor tulburarilor de atasament /122

              Itemi familiali /122

              Itemi ai disfunctiei organice /123

              Itemi emotionali /124

              Componentele si profilul la testari /125

Partea a II-a

Terapia

Capitolul  7.Cum puteti aplica terapia ambientala? /129

       Principii generale ale terapiei ambientale /130

       Diferente intre psihoterapie si terapia ambientala /130

       Constanta externa inlocuieste lipsa de constanta interna /133

              Reducerea numarului de evenimente care intrerup contactul /134

              „Indepartati foile de ceapa”; daca nu reusiti sa stabiliti contactul, treceti cu un nivel mai jos /134

              Prelungiti treptat si extindeti contactul tot timpul /135

              Amanati toate pragurile normale de dezvoltare /135

              Gasiti sprijin pentru dumneavoastra – pastrati-va punctele proprii de referinta /135

              Alegeti itemi clari cu care sa lucrati /136

Capitolul  8. Terapia ambientala in timpul sarcinii, dupa nastere si pana la varsta de 3 ani /137

       Terapia inainte de conceptie /138

       Masuri eugenice (genetice) /138

              Scopuri /138

              Metode /138

              Obstacole /138

       Terapia in timpul sarcinii si dupa nastere /139

              Scopuri /139

              Metode /139

              Obstacole /140

       Tratamentul dupa nastere si pana la varsta de 3 ani: terapia prin regresie /142

              Scopuri /142

              Metode /143

              Obstacole /148

Capitolul  9. Probleme tranzitorii legate de relatiile afective si TA la copii adoptati /151

       Prima intalnire cu un copil adoptat /152

       Probleme legate de tranzitia la parintii noi /152

              Diferite modele de reactie in diferite stadii de dezvoltare /153

              Apararea psihologica si mecanismele de supravietuire in diferite stadii de dezvoltare /154

              Simptomele de stres fizic in perioada de tranzitie /158

              Regresia este necesara /158

              Criza parintilor adoptivi /159

       Copii cu TA permanenta /160

Capitolul  10. Terapia ambientala pentru prescolari /163

              Observatiile unui profesionist /164

              Comportamentul in grupurile de copii /164

              Comportamentul in timpul invatarii sau la exercitii /165

       Obiective /165

       Metode: lucrul la un nivel relevant de dezvoltare /166

              Cand va planificati comportamentul fata de copil, impartiti varsta lui biologica la 2, 3 sau 4 /166

              Ivatati-i cum sa faca bine „cate un lucru pe rand” ; fiti o oglinda pentru ei /166

              Seriile de comportamente. Crearea unei serii de secvente care sa formeze impreuna un tot unitar (o succesiune de comportamente) /167

              Constientizarea relatiei si a exercitiului /169

              Fiti constient de „relatia mentala” si „relatia functionala” /170

              Fiti prezent – nu lucrati decat la timpul prezent sau viitorul apropiat /172

              Demonstrati o delimitare clara a autoritatii si a granitelor /173             

Capitolul  11. Terapia ambientala pentru copiii de varsta scolara (7-12 ani) /175

       Obiective /176

       Metode /177

       Intelegerea relatiei dintre profesor si elev /177

              Cum si in ce conditii invatam cum sa invatam? /178

              Cum sa gasim subiectul intr-o propozitie /182

       Profesorul ca organizator al relatiei /183

              Nu-i mai dati motociclete, construiti un leagan ! /183

       Profesorul ca obiect clar pentru copil /185

       Asumarea intregii responsabilitati /185

       Etapa I a invatarii: stabilirea obiectului si a contextului /186

       Utilizarea impactului multisenzorial pentru conceptualizare /187

       O metoda pentru dezvoltarea constiintei sociale la copil /189

              Faza I:cartografierea modelelor de comportament anormale /189

              Faza a II-a:atragerea atentiei catre diferite modele /189

              Faza a III-a:recunoasterea modeleor de comportament /190

              Faza a IV-a:folosirea variatiei de comportament /192

              Faza a V-a:”laboratorul pentru comportament alternativ” /193

              Faza a VI-a: transferarea lucrului din laborator in clasa /194

              Faza a VII-a:cum sa ii inveti pe ceilalti ce se face la ore /195

       Probleme de etica /195

       Cum incepem ? /196

       Criterii importante de succes /196

       Organizarea necesara /197

       Rezultate /198

Capitolul  12. Viata cotidiana in familia biologica, adoptiva sau intr-o institutie /199

       Obiective /200

       Metode /201

       Indepartati dificultatile /202

              Dificultatea nr.1: necesitatea de a decide, a alege, a argumenta, a fi de acord si a va simti motivat /202

              Dificultatea nr.2: schimbari ale mediului /203

              Dificultatea nr.3: relatii si interactiuni sociale complexe /205

              Dificultatea nr.4: a invinui sau mustra atunci cand se intampla ceva /205

              Dificultatea nr.5: parintii care apasa pedala de acceleratie /206

       Sase etape pentru a dobandi abilitati noi /207

              Prima etapa: imitarea comportamentului aici si acum /208

              Etapa a doua: vocea dumneavoastra ca organizator al comportamentului /208

              Etapa a treia: vocea copilului ca organizator /208

              Etapa a patra: lucrul in paralel /209

              Etapa a cincea: ramaneti ascuns /209

              Etapa a sasea: pot sa fac totul de unul singur! /209

       Copiii cu TA si ceilalti din familie /209

Capitolul  13. Terapia ambientala pentru adolescenti  (13-17 ani) /213

       Copilul pleaca de acasa cu un bagaj redus de cunostinte /214

              Scopuri /215

              Metode /215

              Un caz moderat de probleme la pubertate /217

              Un caz grav de probleme la pubertate /218

       Consideratii asupra terapiei cu adolescentii cu TA si cu parintii /219

             

Capitolul  14. Tulburarile de atasament, problemele de comportament sexual si abuzul sexual /225

       Cum sa faceti fata problemelor comportamentale generate de intarzierea dezvoltarii psihosexuale /226

       Teorii evolutioniste si biologice ale supravietuirii: preferintele sexuale vazute ca „imprimari afective” /228

       Teorii neurologice /230

       Teoria relatiilor cu obiectul: mecanisme de aparare imature la abuzator si la abuzat /231

              Trei grade de obstructionare a dezvoltarii personalitatii /231

       Teorii ale psihologiei sociale: frecventa abuzului ca rezultat al accesibilitatii /235

       Definitii ale abuzului sexual /235

       Probleme legate de metoda atunci cand studiem prevalenta /237

       Observatii clinice asupra schimbarilor comportamentale si starilor fizice modificate la copii abuzati /238

       Efectele la maturitate ale abuzului sexual in copilarie /239

       Preventia: sprijinul acordat copilului cu TA abuzat pentru a nu deveni abuzator /239

              Prevenirea posibilitatilor de abuz /240

              Cum sa ajutam echipa sa faca fata problemelor legate de abuz /241

              Elementul de atasament: in ochii copilului fiti mai puternic decat abuzatorul /242

              Stabilirea unor limite comportamentale: ce poti face si unde? /242

              Terapia integrarii senzoriale si atingerea controlata /242

              Bio-feedback-ul: o posibilitate /243

              Cum sa ajutam copilul sa recunoasca abuzul /243

       Concluzii /244

Partea a III-a

Indicatii referitoare la organizarea mediului terapeutic.

Cadrul afectiv, fizic si social

Capitolul  15. Dezvoltarea personala a celor care au grija de un copil cu TA /247

       Faze de dezvoltare a celor care lucreaza in domeniul TA si obiectivele procesului de supervizare /248

              Stadiul de „bagheta magica” /248

              Starea de deprimare cauzata de realitate /250

              Dobandirea autoritatii si reorganizarea interna /152

Capitolul  16. Etapele dezvoltarii echipei profesioniste de lucru si ale orientarii ei /255

       Includerea: crearea unei baze si a unei identitati comune sigure /257

       Controlul: realizarea faptului ca suntem diferiti unii fata de altii /259

       Deschidere /afectiune: schimburi reciproce /261

Capitolul  17. Metode de lucru in echipa /263

       Cateva instrumente pentru dezvoltarea echipei /264

              Cartografierea „cunostintelor despre atasament” din echipa /264

              „Ascultarea atenta” /266

              Interviul „supervizarii reciproce” /267

              Invatarea actiunii – un instrument pentru analiza si gasirea de solutii alternative /268

       Concluzii referitoare la organizarea mediului terapeutic /269

Post-scriptum si multumiri /271

Glosar /273

Bibliografie /277