Autor : Niels P. Rygaard
Editura Polirom
Colectia Psihologie clinica si psihoterapie
An aparitie :2011
Traducerea Florina Angheluta
ISBN 978-973-46-1870-5
Nr pagini :288
Format 130 x 200
Pret : 32,95 lei la Editura,
28,01 lei la elefant, 21,40 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU
Descrierea
editurii:
Tulburarile severe de atasament aparute la virste mici pot afecta grav
evolutia psihologica a copilului si, implicit, relatiile acestuia cu cei
din jur. Cu o experienta de peste 25 de ani in tratarea copiilor si
adolescentilor cu astfel de probleme, Niels P. Rygaard prezinta
tulburarile care pot aparea in fiecare etapa de dezvoltare si metodele
de tratament specifice. Prin imbinarea sectiunilor teoretice, continind
descrierea tulburarilor de atasament si a cauzelor acestora, cu cele
practice, axate pe terapie si organizarea mediului terapeutic, volumul
constituie o sursa de informatii fundamentale atit pentru psihologi,
psihoterapeuti, pedopsihiatri si asistenti sociali, cit si pentru
parinti si educatori.
Niels P. Rygaard (n. 1952), psiholog specializat in
terapia tulburarilor de atasament, are o experienta de peste 25 de ani
in terapia copiilor si adolescentilor cu tulburari de personalitate in
cadrul familiilor naturale si adoptive, al gradinitelor, orfelinatelor
si penitenciarelor pentru minori si tineri. A mai publicat Early Frustration – the Organization of the Self in Deprived Children (1991).
Recenzie psyvolution.ro
Desi societatea nu a reusit sa gaseasca pana in prezent
mijloacele de prevenire si tratament a tulburarilor de atasament este
foarte important ca noi toti sa intelegem in profunzime natura acestei
probleme dar mai ales persoanele care lucreaza cu copii si tineri care
sufera de TA.
Tulburarile de atasament nu sunt specifice unui anumit tip de populatie. Suntem toti fiinte mai mult sau mai putin atasate care tind sa acceada "la a fi impreuna separat" prinsi intre singuratatea din noi si cautarea continua a celuilalt (Hilflosigkeit a lui S.Freud).
Teoria atasamentului a fost dezvoltata incepand cu anul 1950 de catre John Bowlby care sugera ca atasamentul primar (0-3 ani) este un program comportamental innascut, prezent la primate si in special la oameni.
Ideea principala a lui Bowlby era ca sistemul de comportament in
ceea ce priveste atasamentul a evoluat, pentru a creste gradul de
protectie si sansele de supravietuire ale copilului. Aceasta protectie
se bazeaza in principal pe proximitatea fizica si pe contactul dintre
mama si copil in primii ani de viata.Tulburarile de atasament nu sunt specifice unui anumit tip de populatie. Suntem toti fiinte mai mult sau mai putin atasate care tind sa acceada "la a fi impreuna separat" prinsi intre singuratatea din noi si cautarea continua a celuilalt (Hilflosigkeit a lui S.Freud).
Teoria atasamentului a fost dezvoltata incepand cu anul 1950 de catre John Bowlby care sugera ca atasamentul primar (0-3 ani) este un program comportamental innascut, prezent la primate si in special la oameni.
Factorii cheie in dezvoltarea atasamentului sunt:
1. Sensibilitatea adultului (figura de atasament), care il face capabil sa raspunda adecvat la semnalele transmise de copil si sa interactioneze cu el pentru modularea starii de excitatie a acestuia;
2. Abilitatea adultului de a initia diverse interactiuni, stimuland adecvat copilul.
Caracteristica principala a copiilor care prezinta TA este aceea ca au o capacitate scazuta de a reactiona adecvat pe plan emotional si social. Ei prezinta un comportament violent, care intimideaza avand o capacitate scazuta de invatare din experientele sociale (pedepse, restrictii). Se poate observa de asemenea o permanenta lipsa de rusine, vinovatie sau remuscare, dand vina numai pe altii atunci cand sunt confruntati si un comportament de tipul "fuga/lupta/blocare"
Copilul cu TA va fi fermecator si plin de incredere fata de persoane noi intrucat el este incapabil sa faca distinctia, din punct de vedere emotional, intre persoanele cunoscute si cele necunoscute, de care de regula "se agata". Prezinta un comportament de atasament imatur nefiind apt sa dezvolte relatii reciproce de dragoste si ajutor.
Avand compromise competentele sociale, alte aspecte ale vietii - cum ar fi jocul, invatarea, munca, relatiile cu un partener, apartenenta la o familie sau un grup - vor avea de suferit.
La copiii cu TA, experientele negative si traumele multiple in copilarie pot cauza si alte probleme asociate:
• Sindromul posttraumatic
• Deficitul de atentie/Tulburarea hiperchinetica (ADHD)
• Sindromul postinstitutional
In general, exista doua circumstante care influenteaza viata si contactul la varste mici in cazul unui copil care, mai tarziu, va suferi de TA:
• O disfunctie a sistemului nervos dupa nastere, care nu permite copilului sa perceapa in totalitate semnalele senzoriale
• Lipsa unei ingrijiri continue si empatice la varste mici, a hranirii si stimularii de catre unul sau doi adulti pana la varsta de doi ani
Intre 3 si 6 ani este mult mai usor de determinat daca un copil a reusit sa se ataseze sau nu de o figura parentala. Daca nu, devine din ce in ce mai clar faptul ca nu se va maturiza la fel de repede ca si ceilalti copii. Ceilalti copii observa aceasta diferenta si se feresc sa stea cu copiii cu TA. Copiii cu TA incearca sa faca fata cerintelor sociale, imitand comportamente si fraze pe care nu le inteleg, deseori facand crize de nervi. Ei sunt obsedati de controlul situatiei dorind sa impuna propriile reguli in cadrul jocului, se simt persecutati de ceilalti, cand de fapt situatia este exact invers si nu se vad ca fiind membri ai grupului („ei/eu" in loc de „noi").
In ceea ce priveste comportamentul in timpul invatarii sau efectuarii de exercitii, putem observa urmatoarele situatii caracteristice:
- copilul nu invata din experienta
- poate invata mecanic, dar nu recunoaste cunostintele in modele noi
- poate observa diferentele dar nu recunoaste trasaturile sau proprietatile comune
- gandeste in termeni absoluti si concreti
- isi poate concentra atentia doar o perioada scurta de timp
- evita repetitia si rutina, este agitat si prefera tot ce e nou
- nu-si poate evalua critic munca
Pornind de la premisa ca pacientul are putine sau nu are granite personale care sa il separe de mediul in care traieste, terapia ambientala este considerata una dintre cele mai eficiente metode de redare a organizarii de care clientul are nevoie.
In psihoterapie accentul cade pe dezvoltarea personala si emotionala, in timp ce in terapia ambientala, accentul cade pe compensarea deficitului emotional si a consecintelor acestuia.
In mod ideal, in terapia ambientala, orice stimul care ajunge la copil a fost filtrat, concentrate si schimbat de terapeut in ceva ce copilul poate intelege si suporta, la fel cum mama va gasi un mediu protejat pentru relatia sa cu copilul.
Un articol de Daniela Apetrei
Bibliografie:
- N. P. Rygaard (2011), Tulburarile severe de atasament in copilarie. Ghid de terapie practica, Editura Polirom, Iasi
- http://www.attachmentexperts.com/whatisattachment.html
- http://helpguide.org/mental/parenting_bonding_reactive_attachment_disorder.htm
Cuprins:
Prefata (Rerny Puyuelo) /13
Cuvant inainte (Luc Fouarge)
/19
Bun venit! /21
Introducere /23
Ce sunt tulburarile de
atasament? /24
Comportamentul antisocial de-a lungul
intregii copilarii (inclusiv varsta prescolara) /25
Comportamentul de atasament
necritic /26
Atasamentul la varsta
mica: o provocare mondiala /27
Ce se intampla cand acesti
copii cresc? /33
Nu este numai problema
voastra, este si a noastra /34
Conceptiile noastre inconstiente
despre copii si copilarie /35
Conceptia mea /38
Realitatea: un handicap ca
oricare altul /39
Despre terminologie /40
Ce va poate oferi aceasta
carte? /42
Partea
I
Aparitia
tulburarilor de atasament: de la conceptie pana la varsta adulta
Capitolul 1. Cauze si simptome
/47
Doua cauze generale ale
comportamentului social dezorganizat /48
Ce se intampla daca fazele
incipiente ale dezvoltarii nu s-au desfasurat cum trebuie? /50
Contactul normal la o
varsta mica, autoorganizarea si contanta /52
Functia contactului in
dezvoltarea copilului /52
Autoorganizarea /53
Dezvoltarea constanntei
/54
Capitolul 2. Etapele autoorganizarii /57
Etapa I: Autoorganizarea
fizica /58
Etapa a-II-a: Organizarea
senzoriala /59
Etapa a-III-a: Organizarea
senzorio-motorie/organizarea miscarii /61
Etapa a-IV-a: Organizarea
personalitatii /62
Etapa a-V-a: Organizarea
sociala /63
Dezvoltarea etapelor si
diagnosticarea /64
Capitolul 3. Intreruperea contactului inaintea varstei
de doi ani. Simptome de instabilitate fizica /69
Intreruperea contactului
si nereusita de a atinge stabilitatea /70
Intreruperea contactului
si copii cu TA /72
Contactul anormal dintre
mama si copil – rezultatele studiilor /73
Fondul genetic /74
Perioada sarcinii /76
Nasterea /77
Capitolul 4. Intreruperea contactului si dezvoltarea
sistemului nervos central /81
Dezvoltarea sistemului
nervos central (SNC) /82
O ipoteza legata de
disfunctiile neurologice /85
Creierul reptilian:
reglarea nivelului principal al activitatii /85
Creierul emotional si
social (sistemul limbic): legatura dintre senzatii si raspunsul emotional /86
Cortexul: controlul si
atentia /88
Lista cu simptome ale
deprivarii la bebelusi /89
Comportament de atasament
insuficient si lipsa raspunsului /89
Depresia – hipotonie musculara
/90
Ritmuri corporale primare
instabile /90
Functia imunitara scazuta sau
solicitata permanent /91
Capitolul 5. Dezvoltarea senzorio-motorie anormala la
copilul mic /93
Senzatia, atentia, emotia,
formarea gestalt-ului: bazele abilitatii de a invata /94
Miscarea si dezvoltarea
motorie /96
Etapele dezvoltarii
motorii /98
Etapa miscarilor reflexe (0-4 luni,
codificarea informatiilor senzoriale) /98
Etapa procesarii informatiei (5-12 luni,
inhibarea reflexelor,intentia) /99
Etapa miscarilor rudimentare (12-24 luni,
precontrol, automatizarea obiceiurilor) /99
Etapa miscarilor fundamentale (12-24 luni,
dobandirea echilibrului dinamic) /100
Etapa miscarilor fundamentale (2-7 ani, activitati
simple)/101
Etapa de tranzitie (7-10 ani)
Etapa de specializare (11-13 ani) /102
Concluzii referitoare la
dezvoltarea motorie /103
Lista cu simptome TA la copilul de
varsta prescolara /104
Capitolul 6. Dezvoltarea personalitatii: relatia cu
obiectul (mama) e cheia catre lume. Descoperirea permanentei obiectului
/108
Primele etape in
descoperirea permanentei obiectului /108
Etapele I si a II-a:
atasamentul de baza si gestionarea primara a anxietatii /109
Constanta evocativa (0-6)luni.
Atasamentul de baza /109
Constanta limitelor (6-12 luni).
Gestionarea anxietatii /110
Atasamentul de baza
necorespunzator /111
Atasamentul paradoxal si
gestionarea necorespunzatoare a anxietatii /112
Etapele a III-a si a IV-a:
interiorizarea de baza a parintelui si constanta sociala de baza /115
Lista simptomelor unei personalitati cu
TA din perioada prescolara pana la adolescenta (Probleme normale ale copilariei ce
persista la copilul cu TA) /118
Mediul social al copiilor
cu TA /120
Concluzii referitoare la
mediu: lista generala a riscurilor tulburarilor de atasament /122
Itemi familiali /122
Itemi ai disfunctiei organice /123
Itemi emotionali /124
Componentele si profilul la testari /125
Partea
a II-a
Terapia
Capitolul 7.Cum puteti aplica terapia ambientala? /129
Principii generale ale
terapiei ambientale /130
Diferente intre
psihoterapie si terapia ambientala /130
Constanta externa
inlocuieste lipsa de constanta interna /133
Reducerea numarului de evenimente care
intrerup contactul /134
„Indepartati foile de ceapa”; daca nu
reusiti sa stabiliti contactul, treceti cu un nivel mai jos /134
Prelungiti treptat si extindeti
contactul tot timpul /135
Amanati toate pragurile normale de
dezvoltare /135
Gasiti sprijin pentru dumneavoastra –
pastrati-va punctele proprii de referinta /135
Alegeti itemi clari cu care sa lucrati
/136
Capitolul 8. Terapia ambientala in timpul sarcinii,
dupa nastere si pana la varsta de 3 ani /137
Terapia inainte de
conceptie /138
Masuri eugenice (genetice)
/138
Scopuri /138
Metode /138
Obstacole /138
Terapia in timpul sarcinii
si dupa nastere /139
Scopuri /139
Metode /139
Obstacole /140
Tratamentul dupa nastere
si pana la varsta de 3 ani: terapia prin regresie /142
Scopuri /142
Metode /143
Obstacole /148
Capitolul 9. Probleme tranzitorii legate de relatiile
afective si TA la copii adoptati /151
Prima intalnire cu un
copil adoptat /152
Probleme legate de
tranzitia la parintii noi /152
Diferite modele de reactie in diferite
stadii de dezvoltare /153
Apararea psihologica si mecanismele de
supravietuire in diferite stadii de dezvoltare /154
Simptomele de stres fizic in perioada de
tranzitie /158
Regresia este necesara /158
Criza parintilor adoptivi /159
Copii cu TA permanenta
/160
Capitolul 10. Terapia ambientala pentru prescolari /163
Observatiile unui profesionist /164
Comportamentul in grupurile de copii
/164
Comportamentul in timpul invatarii sau
la exercitii /165
Obiective /165
Metode: lucrul la un nivel
relevant de dezvoltare /166
Cand va planificati comportamentul fata
de copil, impartiti varsta lui biologica la 2, 3 sau 4 /166
Ivatati-i cum sa faca bine „cate un lucru
pe rand” ; fiti o oglinda pentru ei /166
Seriile de comportamente. Crearea unei
serii de secvente care sa formeze impreuna un tot unitar (o succesiune de
comportamente) /167
Constientizarea relatiei si a
exercitiului /169
Fiti constient de „relatia mentala” si „relatia
functionala” /170
Fiti prezent – nu lucrati decat la
timpul prezent sau viitorul apropiat /172
Demonstrati o delimitare clara a
autoritatii si a granitelor /173
Capitolul 11. Terapia ambientala pentru copiii de varsta
scolara (7-12 ani) /175
Obiective /176
Metode /177
Intelegerea relatiei
dintre profesor si elev /177
Cum si in ce conditii invatam cum sa
invatam? /178
Cum sa gasim subiectul intr-o propozitie
/182
Profesorul ca organizator
al relatiei /183
Nu-i mai dati motociclete, construiti un
leagan ! /183
Profesorul ca obiect clar
pentru copil /185
Asumarea intregii
responsabilitati /185
Etapa I a invatarii:
stabilirea obiectului si a contextului /186
Utilizarea impactului
multisenzorial pentru conceptualizare /187
O metoda pentru
dezvoltarea constiintei sociale la copil /189
Faza I:cartografierea modelelor de
comportament anormale /189
Faza a II-a:atragerea atentiei catre
diferite modele /189
Faza a III-a:recunoasterea modeleor de
comportament /190
Faza a IV-a:folosirea variatiei de
comportament /192
Faza a V-a:”laboratorul pentru
comportament alternativ” /193
Faza a VI-a: transferarea lucrului din
laborator in clasa /194
Faza a VII-a:cum sa ii inveti pe
ceilalti ce se face la ore /195
Probleme de etica /195
Cum incepem ? /196
Criterii importante de
succes /196
Organizarea necesara /197
Rezultate /198
Capitolul 12. Viata cotidiana in familia biologica,
adoptiva sau intr-o institutie /199
Obiective /200
Metode /201
Indepartati dificultatile
/202
Dificultatea nr.1: necesitatea de a
decide, a alege, a argumenta, a fi de acord si a va simti motivat /202
Dificultatea nr.2: schimbari ale
mediului /203
Dificultatea nr.3: relatii si
interactiuni sociale complexe /205
Dificultatea nr.4: a invinui sau mustra
atunci cand se intampla ceva /205
Dificultatea nr.5: parintii care apasa
pedala de acceleratie /206
Sase etape pentru a
dobandi abilitati noi /207
Prima etapa: imitarea comportamentului
aici si acum /208
Etapa a doua: vocea dumneavoastra ca
organizator al comportamentului /208
Etapa a treia: vocea copilului ca
organizator /208
Etapa a patra: lucrul in paralel /209
Etapa a cincea: ramaneti ascuns /209
Etapa a sasea: pot sa fac totul de unul
singur! /209
Copiii cu TA si ceilalti
din familie /209
Capitolul 13. Terapia ambientala pentru
adolescenti (13-17 ani) /213
Copilul pleaca de acasa cu
un bagaj redus de cunostinte /214
Scopuri /215
Metode /215
Un caz moderat de probleme la pubertate
/217
Un caz grav de probleme la pubertate
/218
Consideratii asupra
terapiei cu adolescentii cu TA si cu parintii /219
Capitolul 14. Tulburarile de atasament, problemele de
comportament sexual si abuzul sexual /225
Cum sa faceti fata
problemelor comportamentale generate de intarzierea dezvoltarii psihosexuale
/226
Teorii evolutioniste si
biologice ale supravietuirii: preferintele sexuale vazute ca „imprimari
afective” /228
Teorii neurologice /230
Teoria relatiilor cu
obiectul: mecanisme de aparare imature la abuzator si la abuzat /231
Trei grade de obstructionare a
dezvoltarii personalitatii /231
Teorii ale psihologiei
sociale: frecventa abuzului ca rezultat al accesibilitatii /235
Definitii ale abuzului
sexual /235
Probleme legate de metoda
atunci cand studiem prevalenta /237
Observatii clinice asupra
schimbarilor comportamentale si starilor fizice modificate la copii abuzati /238
Efectele la maturitate ale
abuzului sexual in copilarie /239
Preventia: sprijinul
acordat copilului cu TA abuzat pentru a nu deveni abuzator /239
Prevenirea posibilitatilor de abuz /240
Cum sa ajutam echipa sa faca fata
problemelor legate de abuz /241
Elementul de atasament: in ochii copilului
fiti mai puternic decat abuzatorul /242
Stabilirea unor limite comportamentale:
ce poti face si unde? /242
Terapia integrarii senzoriale si
atingerea controlata /242
Bio-feedback-ul: o posibilitate /243
Cum sa ajutam copilul sa recunoasca
abuzul /243
Concluzii /244
Partea
a III-a
Indicatii
referitoare la organizarea mediului terapeutic.
Cadrul
afectiv, fizic si social
Capitolul 15. Dezvoltarea personala a celor care au
grija de un copil cu TA /247
Faze de dezvoltare a celor
care lucreaza in domeniul TA si obiectivele procesului de supervizare /248
Stadiul
de „bagheta magica” /248
Starea de deprimare cauzata de realitate
/250
Dobandirea autoritatii si reorganizarea
interna /152
Capitolul 16. Etapele dezvoltarii echipei profesioniste
de lucru si ale orientarii ei /255
Includerea: crearea unei
baze si a unei identitati comune sigure /257
Controlul: realizarea
faptului ca suntem diferiti unii fata de altii /259
Deschidere /afectiune:
schimburi reciproce /261
Capitolul 17. Metode de lucru in echipa /263
Cateva instrumente pentru
dezvoltarea echipei /264
Cartografierea „cunostintelor despre
atasament” din echipa /264
„Ascultarea atenta” /266
Interviul „supervizarii reciproce” /267
Invatarea actiunii – un instrument
pentru analiza si gasirea de solutii alternative /268
Concluzii referitoare la
organizarea mediului terapeutic /269
Post-scriptum si multumiri
/271
Glosar /273
Bibliografie /277
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu