Editura Polirom
Colectia : Collegium. Psihologie
An aparitie :2011
ISBN 978-973-46-1883-5
Nr pagini :368
Format 135 x 200
Anticariat
Descrierea editurii:
Disciplina integrativa care exploreaza realitatile sociale prin
intermediul tiparelor culturale, psihologia interculturala cunoaste o
amploare remarcabila in prezent. Volumul furnizeaza principalele repere
conceptuale necesare dialogului cu persoanele diferite cultural,
incurajind gindirea critica, refuzul prejudecatilor metodologice,
revizitarea marilor paradigme ale cunoasterii (structuralismul,
fenomenologia, interactionismul simbolic, alegerea rationala) intr-o
grila de lectura care respinge absolutismele de orice fel, pledind
pentru comunicarea intre diferitele gramatici ale socialului. Diagnozele
romanesti prezentate ilustreaza notiunile teoretice, oferind totodata o
baza de analiza studentilor si profesorilor de la facultatile de
psihologie, sociologie-antropologie sau stiinte politice.
Alin Gavreliuc este profesor universitar doctor la
Catedra de Psihologie din cadrul Facultatii de Sociologie si Psihologie a
Universitatii de Vest din Timisoara, doctor în Psihologie socială al Universităţii din Bucureşti (2003). Este membru al Asociaţiei Internaţionale de Psihologie Interculturală – IACCP (International Association for Cross-Cultural Psychology). A efectuat doua stagii masterale la
Universitatea Paris X (1998) si la Colegiul Erasmus din Bruxelles
(1999). A semnat, ca
autor sau coautor, numeroase lucrari si a publicat peste 55 de studii si
articole in reviste sau volume de specialitate din tara si strainatate.
Dintre volumele publicate:
Psihologia interculturala. Repere teoretice si diagnoze romanesti, Polirom 2011
De la relatiile interpersonale la comunicarea sociala. Psihologia sociala si stadiile progresive ale articularii sinelui (editia a II-a, Editura Polirom, 2006),
Psihologia sociala si dinamica personalitatii. Acumulari, sinteze, perspective, Polirom 2019
Cuprins:
Cuvînt înainte 13
PARTEA ÎNTÎI
SPECIFICUL ABORDĂRII INTERCULTURALE ÎN PSIHOLOGIE
Capitolul
1. Imperativul asumării perspectivei interculturale în psihologia contemporană 19
1.1. Psihologia interculturală şi
reconstrucţia psihologiei 19
1.2. Miza unei abordări proprii psihologiei
interculturale. Definiţii operaţionale 20
1.3. Psihologia interculturală: o altă
modalitate de interpretare a societăţii 22
1.4. Natura socioculturală a comportamentului
uman. O definiţie preliminară a culturii
23
1.5. Conceptul de cultură organizaţională 31
Capitolul
2. Repere conceptuale şi metodologice în psihologia interculturală 33
2.1. Determinări genetice vs învăţare
culturală 33
2.2. Dialogul intercultural 36
2.3. Paradigma integratoare a psihologiei
interculturale 37
2.4. Etnocentrismul 42
2.5. Relativismul cultural 43
2.6. Raportul universal-general-particular în
psihologia interculturală 43
2.7. Opţiuni metodologice în psihologia
interculturală 44
PARTEA A DOUA
RAPORTURILE
DINTRE CULTURI LA NIVEL INTERGRUPAL ŞI LA NIVEL INTERINDIVIDUAL
Capitolul 3. Contactul şi
schimbul între culturi 51
3.1. Cultura şi identitate
3.2. Socializarea subiectului uman prin cultură. învăţarea culturală 53
3.3. Situaţii de aculturaţie
3.4. Procese de aculturaţie
3.5. Tipologia fenomenelor de aculturaţie 57
3.6. Şocul cultural 58
3.7. Cercetări psihosociologice asupra fenomenelor de mobilitate
socială masivă.
Emigrarea în masă 59
PARTEA
A TREIA
PROCESELE
PSIHICE ŞI RELATIVISMUL LOR CULTURAL
Capitolul 4. Studii
interculturale asupra proceselor psihice primare 65
4.1. Fenomene perceptive în registrul vizual:
studiul iluziilor optice 65
4.2. Cercetări care pun în evidenţă relativismul cultural în privinţa iluziilor
optice 67
Capitolul 5. Relativismul
cultural al postulatelor psihologiei sociale 71
5.1. Etnocentrismul metodologic şi carenţele sale 71
5.2. Principiul simplei expuneri 73
5.3. Lenea sociala 75
5.4. Conformismul 78
5.5. Devianta sociala 81
5.6. Obedienta fata de
autoritate 83
5.7. Stilul de conducere 88
5.8. Decizia de grup 89
5.9. Polarizarea de grup 91
5.10. Conflictul
intergrupuri 94
PARTEA
A PATRA
PRINCIPALELE
PARADIGME ALE PSIHOLOGIEI INTERCULTURALE:
STUDIUL
DIMENSIUNILOR CULTURALE
Capitolul 6. Explorarea
sistematică a culturilor naţionale 99
6.1. Definirea culturilor pe baza unor tipare culturale 99
6.2. Descrierea operaţională a culturilor naţionale 101
6.3. Un reper al psihologiei interculturale - studiul lui G. Hofstede 102
6.4. Evaluarea cercetării lui G. Hofstede 107
6.4.1. Relaţia
cultura-valori 11
6.5. Limitele studiului realizat de G. Hofstede 113
6.6. Reconfigurări recente ale modelului dimensiunilor culturale elaborat
de G. Hofstede 114
6.7. Diagnoze româneşti (1) - modelul Hofstede. Dimensiuni culturale în
vestul României: individualismul autarhic 118
Capitolul 7. Modelele alternative
de explorare a dimensiunilor culturale 125
7.1. Nuanţări şi reformulări conceptuale 125
7.2. Relaţia individualism-colectivism şi independenţă-interdependenţă 126
7.2.1. Planul psihologic
- structuri independente-interdependente 126
7.2.2. Planul
cultural-societal: structuri individualiste-colectiviste 128
7.3. Alte cercetări asupra valorilor sociale care urmează demersului
lui G. Hofstede : Chinese Culture Connection (CCC) şi contribuţia lui M.H. Bond 133
7.4. Modelul valorilor sociale propus de S. Schwartz 135
7.5. Modelul psihoantropologic realizat de A. Fiske 148
7.6. Patternuri relaţionale, culturi dependente de context şi orientări
temporale 150
7.7. Modelul dimensiunilor culturale GLOBE configurate în registrul
leadership-ului 154
7.8. Modelul dimensiunilor culturale rezultat din proiectul World
Values Surveys (WVS) 159
7.9. Axiomele sociale ca model de cercetare a dimensiunilor culturale 165
7.9.1. Miza cercetării
implicitului social 165
7.9.2. Studii asupra
axiomelor sociale. Aspecte metodologice.
Dimensiunile axiomelor sociale 167
7.9.3. Nivelul
cultural-societal al axiomelor sociale 169
7.9.4. Diferenţe
interpersonale şi corelaţii cu alte dimensiuni ale personalităţii 170
7.10. Diagnoze româneşti (2) - modelul axiomelor sociale. Investigarea
presupoziţiilor implicite din mediul educaţional: o diagnoză autohtonă 173
Capitolul 8. O sinteză asupra
dimensiunii culturale cu cel mai sporit grad de „universalitate”:
individualism-colectivism şi asocierea sa cu alte variabile psihosociologice
184
8.1. Rezumatul definiţiilor consacrate privitoare la
individualism-colectivism 184
8.2. Comparaţii interculturale realizate pe dimensiunea
individualism-colectivism 186
8.3. Specificităţi ale dimensiunii individualism-colectivism în
diferite culturi naţionale 187
8.3.1. Statele Unite ale
Americii 187
8.3.2. Australia 189
8.3.3. Rusia 189
8.3.4. Ţările post-sovietice
189
8.3.5. Culturile
africane: Egipt şi alte culturi
naţionale 190
8.3.6. Culturile
asiatice 191
8.3.7. Ierarhiile
europene 193
8.3.8. Germania 195
8.3.9. Ţările hispanice 195
8.4. Tipuri de colectivism şi individualism 195
8.5. Factori sociali care se află în relaţie cu dimensiunea
individualism-colectivism 196
8.5.1. Constrangere
culturală vs libertinaj cultural 196
8.5.2. Complexitatea
culturală 197
8.5.3. Socializarea 197
8.5.4. Clasa sociala 198
8.5.5. Educaţia 198
8.5.6. Ocupaţia 198
8.5.7. Experienţa
călătoriilor în străinătate 199
8.6. Caracteristici personale care se află în relaţie cu dimensiunea
individualism-colectivism 199
8.6.1. Varsta 200
8.6.2. Autopercepţia 200
8.6.3. Atribuirile 201
8.6.4. Cogniţiile 210
8.6.5. Motivaţia 202
8.6.6. Emoţiile 202
8.6.7. Conceptul de sine
şi stima de sine. Identitatea socială 203
8.6.8. Starea de bine
psihologică 203
8.6.9. Comportamentul
social 204
8.6.10. Codurile de
comunicare 204
8.6.11. Etica implicită 205
8.6.12. Structura
personalităţii 206
8.7. Implicaţii ale individualismului şi colectivismului în mediul
educaţional 206
8.8. Implicaţii ale individualismului şi colectivismului în mediul
organizaţional 207
8.9. Celelalte dimensiuni ale sistemului de valori culturale descris de
Hofstede 210
8.9.1. Distanţa faţă de
putere (DFP) 210
8.9.2.
Masculinitate-feminitate (M/F) 213
8.9.3. Evitarea
incertitudinii (EI) 215
8.9.4. Orientarea pe
termen lung – orientarea pe termen scurt (OTL/S) 218
Capitolul 9. Studiul
interdisciplinar al valorilor sociale 219
9.1. Definiri alternative ale valorilor 219
9.2. Registrul moral al valorilor 222
9.3. Relaţia dintre valori, atitudini şi comportament 224
9.4. Valorile ca model euristic de orientare a personalităţii 227
9.5. Formarea valorilor în procesul de socializare 228
9.6. Valorile legate de muncă 230
9.7. Modele structurale ale sistemelor de valori personale 231
9.8. Valorile culturale 233
9.9. Evoluţia sistemelor de valori
de-a lungul vieţii 235
9.10. Un rezumat asupra modelelor structurale proprii sistemelor de
valori culturale 236
9.10.1. Modelul
structural al lui G. Hofstede 236
9.10.2. Modelul
structural propus de S. Schwartz 236
9.10.3. Modelul lui H.D.
Trompenaars 237
9.11. Teorii clasice asupra valorilor
237
9.11.1. Teoria
personologica a valorilor 237
9.11.2. Teoria lui M.
Rokeach : valori instrumentale şi valori finalităţi 239
9.12. Procesul de schimbare a valorilor sub influenţa modificărilor produse
în sistemul sociopolitic 242
9.13. Asocieri între structura valorică a personalităţii şi alte
dimensiuni identitare : starea de bine psihologică şi nivelul de împlinire în
viaţă 245
9.14. Relaţia dintre ierarhia valorilor şi controlul intern/extern al
personalităţii 247
9.15. Cercetări relevante asupra pofilelor valorice realizate în
context românesc 249
9.15.1. Aspiraţiile de
viaţă în relaţie cu starea de bine psihologic. Un studiu comparativ între
România şi Statele Unite ale Americii 250
9.15.2. Ierarhia
valorilor sociale într-o perspectivă interculturală 252
9.15.3. Relaţia
individualism - locus of control şi starea de bine psihologic examinate
intercultural în mediul organizaţional 253
9.16. Diagnoze româneşti (3) - studiul valorilor sociale pe baza
modelului Schwartz. Transferuri valorice şi atitudinale intergeneraţionale în
România post-comunistă 254
PARTEA
A CINCEA
IMPACTUL
DETERMINĂRILOR CULTURALE ASUPRA UNOR REGISTRE ALE PERSONALITĂŢII
Capitolul 10. Dialogul cu
„celălalt” la nivel structural şi interindividual 265
10.1. Individualismul şi colectivismul analizate comparativ între
culturi naţionale diferite 265
10.2. Dialogul cu „celalalt” la nivel interpersonal. Autodezvăluirea 268
10.3. Relaţii interpersonale complexe: dragostea analizată
intercultural 273
Capitolul 11. Cogniţia socială
şi determinările sale culturale 275
11.1. Independenţa de camp 275
11.2. Seif-ul în context social 276
11.3. Conceptul de seif 278
11.4. Descrierea de sine 279
11.5. Self-monitoring-ul 280
11.6. Studiul intercultural al deindividualizării. „îmbrăcarea”
seif-ului 281
11.7. Self-ul în contextul său fizic - distanţa proxemică 283
11.8. Problematica genului analizată intercultural 285
11.8.1. Relaţiile de gen
285
11.8.2. Stereotipurile
de gen 288
Capitolul 12. Expresivitatea
emoţională examinată din perspectivă interculturală 290
12.1. Paradigma alegerii impuse vs paradigma alegerii libere în evaluarea
exteriorizării faciale a emoţiei 290
12.2. Decodificarea emoţiilor exteriorizate 293
12.3. Expresivitatea comunicării nonverbale 297
Capitolul 13. Modelul Big Five
analizat intercultural 300
13.1. Trăsăturile de personalitate şi asocierea lor cu dimensiunile
culturale 300
Capitolul 14. Agresivitatea şi
comportamentul prosocial studiate intercultural 301
14.1. Definirea agresivităţii şi cercetări tematice relevante
301
14.2. Comportamentul prosocial 309
14.3. Diagnoze româneşti (4): Repere pentru studiul comportamentului
prosocial. Norme implicite şi
autism social la români 315
14.4. În loc de concluzie 323
Bibliografie 325
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu