16/02/2013

PSIHOLOGIE INTERCULTURALA . Repere teoretice si diagnoze romanesti

Autor :
Alin Gavreliuc                
Editura Polirom 
Colectia : Collegium. Psihologie
An aparitie :2011
ISBN  978-973-46-1883-5
Nr pagini :368
Format 135 x 200
Anticariat
Pret :   27,96 la Elefant
Disponibilitate BCU 
pdf aici



Descrierea editurii:

        Disciplina integrativa care exploreaza realitatile sociale prin intermediul tiparelor culturale, psihologia interculturala cunoaste o amploare remarcabila in prezent. Volumul furnizeaza principalele repere conceptuale necesare dialogului cu persoanele diferite cultural, incurajind gindirea critica, refuzul prejudecatilor metodologice, revizitarea marilor paradigme ale cunoasterii (structuralismul, fenomenologia, interactionismul simbolic, alegerea rationala) intr-o grila de lectura care respinge absolutismele de orice fel, pledind pentru comunicarea intre diferitele gramatici ale socialului. Diagnozele romanesti prezentate ilustreaza notiunile teoretice, oferind totodata o baza de analiza studentilor si profesorilor de la facultatile de psihologie, sociologie-antropologie sau stiinte politice. 
 
            Alin Gavreliuc este profesor universitar doctor la Catedra de Psihologie din cadrul Facultatii de Sociologie si Psihologie a Universitatii de Vest din Timisoara, doctor în Psihologie socială al Universităţii din Bucureşti (2003)Este membru al Asociaţiei Internaţionale de Psihologie Interculturală – IACCP (International Association for Cross-Cultural Psychology). A efectuat doua stagii masterale la Universitatea Paris X (1998) si la Colegiul Erasmus din Bruxelles (1999). A semnat, ca autor sau coautor, numeroase lucrari si a publicat peste 55 de studii si articole in reviste sau volume de specialitate din tara si strainatate. 

         Dintre volumele publicate:
Psihologia interculturalaRepere teoretice si diagnoze romanesti, Polirom 2011
De la relatiile interpersonale la comunicarea sociala. Psihologia sociala si stadiile progresive ale articularii sinelui (editia a II-a, Editura Polirom, 2006), 
Psihologia sociala si dinamica personalitatii. Acumulari, sinteze, perspective, Polirom 2019

Cuprins:

Cuvînt înainte  13

PARTEA ÎNTÎI
SPECIFICUL ABORDĂRII INTERCULTURALE ÎN PSIHOLOGIE

Capitolul 1. Imperativul asumării perspectivei interculturale în psihologia contemporană  19
1.1. Psihologia interculturală şi reconstrucţia psihologiei   19
1.2. Miza unei abordări proprii psihologiei interculturale. Definiţii operaţionale  20
1.3. Psihologia interculturală: o altă modalitate de interpretare a societăţii   22
1.4. Natura socioculturală a comportamentului uman. O definiţie preliminară a culturii    23
1.5. Conceptul de cultură organizaţională    31

Capitolul 2. Repere conceptuale şi metodologice în psihologia interculturală  33
2.1. Determinări genetice vs învăţare culturală 33
2.2. Dialogul intercultural   36
2.3. Paradigma integratoare a psihologiei interculturale    37
2.4. Etnocentrismul   42
2.5. Relativismul cultural   43
2.6. Raportul universal-general-particular în psihologia interculturală 43
2.7. Opţiuni metodologice în psihologia interculturală   44

PARTEA A DOUA
RAPORTURILE DINTRE CULTURI LA NIVEL INTERGRUPAL ŞI LA NIVEL INTERINDIVIDUAL

Capitolul 3. Contactul şi schimbul între culturi   51
3.1. Cultura şi identitate
3.2. Socializarea subiectului uman prin cultură. învăţarea culturală   53
3.3. Situaţii de aculturaţie
3.4. Procese de aculturaţie
3.5. Tipologia fenomenelor de aculturaţie    57
3.6. Şocul cultural     58
3.7. Cercetări psihosociologice asupra fenomenelor de mobilitate socială masivă.
Emigrarea în masă   59

PARTEA A TREIA
PROCESELE PSIHICE ŞI RELATIVISMUL LOR CULTURAL

Capitolul 4. Studii interculturale asupra proceselor psihice primare 65
4.1. Fenomene perceptive în registrul    vizual: studiul iluziilor optice  65
4.2. Cercetări care pun în evidenţă relativismul cultural în privinţa iluziilor optice   67
Capitolul 5. Relativismul cultural al postulatelor psihologiei sociale        71
5.1. Etnocentrismul metodologic şi carenţele sale  71
5.2. Principiul simplei expuneri  73
5.3. Lenea sociala 75
5.4. Conformismul  78
5.5.  Devianta sociala  81
5.6.  Obedienta fata de autoritate  83
5.7.  Stilul de conducere  88
5.8.  Decizia de grup  89
5.9.  Polarizarea de grup  91
5.10.  Conflictul intergrupuri  94

PARTEA A PATRA
PRINCIPALELE PARADIGME ALE PSIHOLOGIEI INTERCULTURALE:
STUDIUL DIMENSIUNILOR CULTURALE

Capitolul 6. Explorarea sistematică a culturilor naţionale  99
6.1. Definirea culturilor pe baza unor tipare culturale    99
6.2. Descrierea operaţională a culturilor naţionale  101
6.3. Un reper al psihologiei interculturale - studiul lui G. Hofstede   102
6.4. Evaluarea cercetării lui G. Hofstede   107
         6.4.1. Relaţia cultura-valori    11
6.5. Limitele studiului realizat de G. Hofstede   113
6.6. Reconfigurări recente ale modelului dimensiunilor culturale elaborat de G. Hofstede    114
6.7. Diagnoze româneşti (1) - modelul Hofstede. Dimensiuni culturale în vestul României: individualismul autarhic   118

Capitolul 7. Modelele alternative de explorare a dimensiunilor culturale  125
7.1. Nuanţări şi reformulări conceptuale 125
7.2. Relaţia individualism-colectivism şi independenţă-interdependenţă   126
         7.2.1. Planul psihologic - structuri independente-interdependente     126
         7.2.2. Planul cultural-societal: structuri individualiste-colectiviste    128
7.3. Alte cercetări asupra valorilor sociale care urmează demersului lui G. Hofstede : Chinese Culture Connection (CCC) şi contribuţia lui M.H. Bond     133
7.4. Modelul valorilor sociale propus de S. Schwartz   135
7.5. Modelul psihoantropologic realizat de A. Fiske 148
7.6. Patternuri relaţionale, culturi dependente de context şi orientări temporale 150
7.7. Modelul dimensiunilor culturale GLOBE configurate în registrul leadership-ului  154
7.8. Modelul dimensiunilor culturale rezultat din proiectul World Values Surveys (WVS) 159
7.9. Axiomele sociale ca model de cercetare a dimensiunilor culturale   165
         7.9.1. Miza cercetării implicitului social  165
         7.9.2. Studii asupra axiomelor sociale.  Aspecte metodologice.  Dimensiunile axiomelor sociale 167
         7.9.3. Nivelul cultural-societal al axiomelor sociale  169
         7.9.4. Diferenţe interpersonale şi corelaţii cu alte dimensiuni ale personalităţii 170
7.10. Diagnoze româneşti (2) - modelul axiomelor sociale. Investigarea presupoziţiilor implicite din mediul educaţional: o diagnoză autohtonă    173

Capitolul 8. O sinteză asupra dimensiunii culturale cu cel mai sporit grad de „universalitate”: individualism-colectivism şi asocierea sa cu alte variabile psihosociologice 184
8.1. Rezumatul definiţiilor consacrate privitoare la individualism-colectivism  184
8.2. Comparaţii interculturale realizate pe dimensiunea individualism-colectivism   186
8.3. Specificităţi ale dimensiunii individualism-colectivism în diferite culturi naţionale 187
         8.3.1. Statele Unite ale Americii  187
         8.3.2. Australia   189
         8.3.3. Rusia  189
         8.3.4. Ţările post-sovietice 189
         8.3.5. Culturile africane: Egipt şi        alte culturi naţionale 190
         8.3.6. Culturile asiatice    191
         8.3.7. Ierarhiile europene 193
         8.3.8. Germania  195
         8.3.9. Ţările hispanice   195
8.4. Tipuri de colectivism şi individualism  195
8.5. Factori sociali care se află în relaţie cu dimensiunea individualism-colectivism    196
         8.5.1. Constrangere culturală vs libertinaj cultural   196
         8.5.2. Complexitatea culturală  197
         8.5.3. Socializarea  197
         8.5.4. Clasa sociala  198
         8.5.5. Educaţia  198
         8.5.6. Ocupaţia   198
         8.5.7. Experienţa călătoriilor în străinătate 199
8.6. Caracteristici personale care se află în relaţie cu dimensiunea individualism-colectivism  199
         8.6.1. Varsta  200
         8.6.2. Autopercepţia   200
         8.6.3. Atribuirile  201
         8.6.4. Cogniţiile  210
         8.6.5. Motivaţia 202
         8.6.6. Emoţiile   202
         8.6.7. Conceptul de sine şi stima de sine. Identitatea socială  203
         8.6.8. Starea de bine psihologică  203
         8.6.9. Comportamentul social    204 
         8.6.10. Codurile de comunicare  204
         8.6.11. Etica implicită 205
         8.6.12. Structura personalităţii   206
8.7. Implicaţii ale individualismului şi colectivismului în mediul educaţional     206
8.8. Implicaţii ale individualismului şi colectivismului în mediul organizaţional    207
8.9. Celelalte dimensiuni ale sistemului de valori culturale descris de Hofstede  210
         8.9.1. Distanţa faţă de putere (DFP)     210
         8.9.2. Masculinitate-feminitate (M/F)     213
         8.9.3. Evitarea incertitudinii (EI)    215
         8.9.4. Orientarea pe termen lung – orientarea pe termen scurt (OTL/S)  218

Capitolul 9. Studiul interdisciplinar al valorilor sociale     219
9.1. Definiri alternative ale valorilor   219
9.2. Registrul moral al valorilor    222
9.3. Relaţia dintre valori, atitudini şi comportament   224
9.4. Valorile ca model euristic de orientare a personalităţii  227
9.5. Formarea valorilor în procesul de socializare  228    
9.6. Valorile legate de muncă   230
9.7. Modele structurale ale sistemelor de valori personale      231
9.8. Valorile culturale       233
9.9. Evoluţia sistemelor de valori de-a lungul vieţii     235
9.10. Un rezumat asupra modelelor structurale proprii sistemelor de valori culturale      236
         9.10.1. Modelul structural al lui G. Hofstede    236
         9.10.2. Modelul structural propus de S. Schwartz 236
         9.10.3. Modelul lui H.D. Trompenaars        237
9.11. Teorii clasice asupra valorilor     237
         9.11.1. Teoria personologica a valorilor       237
         9.11.2. Teoria lui M. Rokeach : valori instrumentale şi valori finalităţi 239
9.12. Procesul de schimbare a valorilor sub influenţa modificărilor produse în sistemul sociopolitic   242
9.13. Asocieri între structura valorică a personalităţii şi alte dimensiuni identitare : starea de bine psihologică şi nivelul de împlinire în viaţă 245
9.14. Relaţia dintre ierarhia valorilor şi controlul intern/extern al personalităţii    247
9.15. Cercetări relevante asupra pofilelor valorice realizate în context românesc    249
         9.15.1. Aspiraţiile de viaţă în relaţie cu starea de bine psihologic. Un studiu comparativ între România şi Statele Unite ale Americii  250
         9.15.2. Ierarhia valorilor sociale într-o perspectivă interculturală    252
         9.15.3. Relaţia individualism - locus of control şi starea de bine psihologic examinate intercultural în mediul organizaţional   253
9.16. Diagnoze româneşti (3) - studiul valorilor sociale pe baza modelului Schwartz. Transferuri valorice şi atitudinale intergeneraţionale în România post-comunistă     254

PARTEA A CINCEA
IMPACTUL DETERMINĂRILOR CULTURALE ASUPRA UNOR REGISTRE ALE PERSONALITĂŢII

Capitolul 10. Dialogul cu „celălalt” la nivel structural şi interindividual   265
10.1. Individualismul şi colectivismul analizate comparativ între culturi naţionale diferite    265
10.2. Dialogul cu „celalalt” la nivel interpersonal. Autodezvăluirea    268
10.3. Relaţii interpersonale complexe: dragostea analizată intercultural   273

Capitolul 11. Cogniţia socială şi determinările sale culturale      275
11.1. Independenţa de camp   275
11.2. Seif-ul în context social   276
11.3. Conceptul de seif     278
11.4. Descrierea de sine   279
11.5. Self-monitoring-ul      280
11.6. Studiul intercultural al deindividualizării. „îmbrăcarea” seif-ului 281
11.7. Self-ul în contextul său fizic - distanţa proxemică  283
11.8. Problematica genului analizată intercultural   285
         11.8.1. Relaţiile de gen   285
         11.8.2. Stereotipurile de gen   288

Capitolul 12. Expresivitatea emoţională examinată din perspectivă interculturală    290
12.1. Paradigma alegerii impuse vs paradigma alegerii libere în evaluarea exteriorizării faciale a emoţiei    290
12.2. Decodificarea emoţiilor exteriorizate   293
12.3. Expresivitatea comunicării nonverbale     297

Capitolul 13. Modelul Big Five analizat intercultural     300
13.1. Trăsăturile de personalitate şi asocierea lor cu dimensiunile culturale 300

Capitolul 14. Agresivitatea şi comportamentul prosocial studiate intercultural    301
14.1. Definirea agresivităţii şi cercetări tematice relevante   301
14.2. Comportamentul prosocial    309
14.3. Diagnoze româneşti (4): Repere pentru studiul comportamentului prosocial. Norme implicite           şi autism social  la români  315
14.4. În loc de concluzie     323

Bibliografie  325

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu