150 DE EXPERIMENTE PENTRU A INTELEGE MANIPULAREA MEDIATICA. Psihologia consumatorului de mass-media

Autor : Sebastien Bohler                 

Editura Polirom (click pentru a cumpara de la editura)

Colectia HEXAGON.Practic 

An aparitie : 2009 

Traducerea Dana-Maria Cimpoi 

ISBN 978-973-46-1327-4 

Nr pagini : 256 

Format 135 x 200

Pret : 24,95 lei
Disponibilitate BCU

pdf aici

Descrierea editurii:

        Comportamentul consumatorului de televiziune, radio sau presa scrisa are la baza o serie de mecanisme inconstiente, cunoscute de producatorii din mass-media. Asa-numitele „retete de succes” nu sint de multe ori decit tentative de manipulare a telespectatorului, radio-ascultatorului sau cititorului de ziare. Cartea prezinta 150 de experimente care analizeaza fenomenul manipularii si explica metodele folosite de mass-media pentru influentarea atitudinii, gusturilor si preferintelor noastre.

Sebastien Bohler este doctor in neurobiologie, jurnalist la Cerveau et Psycho si realizator al emisiunii de analiza media Arret sur images. A mai publicat volumul La Chimie de nos emotions (2007).

Cuprins:

Cuvânt înainte  /13

1.Mass-media şi convingerile /15

1. De ce dăm crezare informaţiilor preluate din jurnalele TV ?

Rapiditatea informaţiilor şi credulitatea /23

2. De ce sunteţi convinşi că va izbucni gripa aviară atunci când priviţi reportaje cu păsări incinerate ?

Euristica disponibilităţii            /25

3. De ce sunteţi convinşi că, după ce urmăriţi ştirile, veţi fi agresat de un psihopat ?

Sindromul lumii rele /30

4. De ce sunteţi frustraţi când schimbaţi canalele televizorului ?

Costurile de oportunitate  /32

5. De ce copilul dumneavoastră a devenit agresiv după ce a văzut „Armă fatală” ?

Televiziunea şi dezinhibarea violenţei /35

6. De ce nu mai mâncaţi carne după ce vedeţi titlurile din ziare ?

Terminologia jurnalistică şi teama de boala vacii nebune /39

7. De ce nu mai reuşiţi să stingeţi televizorul?

Reflexul de orientare şi dependenţa televizuală /43

8. De ce simţiţi nevoia să băgaţi în închisoare toţi infractorii, după ce aţi citit un reportaj despre ameninţarea terorismului ?

Ameninţarea terorismului şi nevoia de ordine /46

9. De ce continuăm să credem că explozia de la uzina chimică AZF din Toulouse a fost un atentat? Expunerea selectivă a informaţiei /49

10. De ce mass-media acordă o mai mare atenţie morţii unei familii intr-un incendiu care a avut loc la Paris decât morţii a o mie de indieni într-un accident feroviar la Calcutta?

Fenomenul distanţei faţă de victima /52

11. De ce preferaţi să donaţi mai degrabă la Teledon decât unei fundaţii caritabile ?

Vinovăţia şi altruismul /56

12. De ce moartea unui tată şi a fiului său într-un accident este relatată în toate ziarele?

Cruzimea şi voaierismul /58

13. De ce îl consideraţi mai bine informat pe jurnalist decât pe politicianul intervievat?

Eroarea fundamentală de atribuire /61

14. De ce ziarele vorbesc mai mult despre dispariţia unei fete din camera sa de hotel decât despre decesul a zece pasageri într-un accident de autocar?

Saturarea emoţională /64

15. De ce ziarele, radioul şi televiziunea consacră un reportaj special câştigătorului la Loto ?

Dorinţa de câştig şi prejudecata          optimismului /66

2.Mass-media şi politica /71

16. De ce un preşedinte omniprezent la televizor, la radio sau în ziare are (temporar) o popularitate crescută ?

Efectul simplei expuneri   /77

17. De ce unele personalităţi urcă în sondaje, fără să fi făcut ceva deosebit ?

Influenţa socială /80

18. De ce sondajele se înşală?

Fragilitatea poziţiei majoritare /83

19. De ce nu vă plac deloc discursurile anumitor candidaţi politici ?

Discursul şi prejudecata grupului /86

20. De ce nu mai ştiţi pentru cine veţi vota după ce aţi văzut oameni politici în emisiuni de divertisment ?

Discursul autocentrat şi dezangajarea politică /91

21. De ce nu credeţi în măsurile de protecţie a mediului anunţate de un factor de decizie ?

Atitudinile non-verbale ale jurnalistului /94

22. De ce sunteţi convinşi că deputatul despre care vorbesc toate ziarele a luat mită?

Prejudecata afirmativă /97

23. De ce anumite articole de presă vi se par „tendenţioase” ?

Reacţiile automate la ideologii /100

24. De ce candidatul comunist ridică mâna când vrea să sugereze creşterea puterii de cumpărare ?

Gestica ce punctează şi gestica metaforică /103

25. De ce un şef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreţ cunoscut?

Transferul simbolic /107

26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe nişte afişe pentru box ?

Incertitudine şi plăcere /109

27. De ce oamenii politici îşi petrec timpul criticându-şi adversarul ?

Memorarea argumentelor negative  /113

28. De ce atunci când citiţi presa de scandal sfârşiţi prin a-i considera pe politicieni „corupţi cu toţii” ?

Efectul de asimilare  /115

29. De ce vi se pare că preşedintele este convingător atunci când transmite urările către naţiune?

Credibilitatea şi ridicarea sprâncenelor /119

3. Publicitatea în mass-media /123

30. De ce cumpăraţi doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat?

Congruenţa program-publicitate /131

31. De ce doriţi să vă cumpăraţi o maşină scumpă după ce aţi văzut un documentar despre accidentele de maşini ?

Activarea cognitivă /135

32. De ce vreţi să vă cumpăraţi o berlină mare după ce aţi văzut o reclamă în care bărbaţii alergau în pantaloni scurţi după o maşină?

Automobilul şi caracterele sexuale secundare /139

33. De ce reclamele arată uneori modele de automobile care seamănă cu fiinţele umane ? Antropomorfismul în publicitate /142

34. De ce sigla „Publicitate” care precedă mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede ?

Banii, amorsarea comercială şi individualismul /145

35. De ce ritmul imaginilor este deosebit de crescut în reclame?

Frecvenţa imaginilor şi stimularea memoriei /148

36. De ce aveţi chef să cumpăraţi o pizza după publicitatea de seară?

Senzaţia de foame şi capacitatea de memorare /152

37. De ce copilul dumneavoastră vrea să meargă la McDonald’s după ce s-a uitat la televizor ?

Impactul mărcilor asupra copilului /154

38.De ce băieţelul dvs. vrea să îi cumpăraţi un nou joc video după ce l-a văzut pe Thierry Henry făcându-i reclamă ?

Apariţia vedetelor în reclamele pentru copii /156

39. De ce aveţi poftă de ciocolată când vedeţi fotografiile unor femei foarte slabe în reclame ?

Modelele de siluetă şi stima de sine /159

40. De ce vreţi să aveţi un obiect absolut inutil pe care l-aţi văzut într-o emisiune de teleshopping ?

Legătura afectivă cu prezentatorul şi cumpăratul impulsiv /164

41. De ce reţineţi mai uşor reclamele pentru mărcile cunoscute ?

Prestigiul şi activitatea cerebrală /167

42. De ce cumpăraţi o anumită marcă de detergenţi după ce i-aţi auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat ?

Muzica şi condiţionarea asociativă /171

43. De ce alegeţi un anume număr de telefon, şi nu un altul, pentru a suna la Informaţii?

Cântecele, refrenele şi memorarea /173

44. De ce o reclamă la îmbrăcăminte arată păsări de mare înecate în petrol ?

Emoţiile şi amintirile /175

45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie ?

Persuasiunea şi amintirile autobiografice /178

4.Divertismentul /183

46. De ce dispreţuiţi presa de tip tabloid şi de ce o citiţi?

Nevoia de bârfă şi evoluţia grupurilor umane /189

47. De ce celebrităţile îşi petrec timpul denunţând nedreptăţile din lume?

Expunerea mediatică şi altruismul /193

48. De ce sunteţi captivat de emisiunea „Rişti şi câştigi” ?

Anticiparea regretelor /196

49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franţa are o figură de copil?

Fenomenul baby-face /199

50. De ce tipul de emisiuni „natură şi descoperiri” au un succes fulminant?

Peisajele naturale şi morfina cerebrală /202

51. De ce în revista Playboy din anii ’60 apăreau femei cu talia mică şi şoldurile late ?

Evoluţia diametrului coapselor în funcţie de conjunctura economică /205

52. De ce în „Star Academy” (varianta franceză a „Megastarului”) nu pot fi interpretate cântece din repertoriul clasic francez ?

Stimulările sonore şi scăderea sensibilităţii /208

53. De ce prezentatorul emisiunii „Lanţul slăbiciunilor” are un aer atât de dominator?

Jocurile de lumini şi intimidarea /211

54. De ce avanpremierele emisiunilor de televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine ?

Prejudecata alegerii  /213

5.Reacţiile epidermice /217

55. De ce preferaţi să urmăriţi telejurnalul de pe canalul 1 ?

Culorile şi percepţia timpului /223

56. De ce nu suportaţi ca jurnalistul să îi taie vorba invitatului ?

Inferenţele semantice şi întreruperea discursului /225

57. De ce aveţi impresia că un prezentator de televiziune este respingător ?

Prejudecata primei impresii /229

58. De ce domnul X pare atât de credibil când vorbeşte despre contraspionaj ?

Vocile grave şi credibilitatea /231

59. De ce aveţi poftă de chipsuri când vă uitaţi la Seven ?

Angoasa şi nevoia de grăsimi /234

60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informaţie?

Viteza vorbirii şi aderarea la discurs /237

61. De ce nu încetaţi să fumaţi după ce aţi văzut un clip antifumat ?

Reacţia şi autoeficienţa /240

Index /245