Editura Polirom
Colectia Collegium. Psihologie
An aparitie :2002, 2022
Editia a II-a rev. si adaugita
Traducerea Luminita si Florin Botosineanu
ISBN 978-973-46-8830-2
Nr pagini : 192
Format 165 x 235
Disponibilitate BCU (ed 2002)
Descrierea
editurii:
Concepută în termeni simpli și accesibili, noua ediție, revăzută și adăugită, a Psihologiei comunicării prezintă diferite teorii aplicabile comunicării umane, precum și tehnicile ce decurg din acestea. Pornind de la ideea că orice comunicare este, înainte de toate, o interacțiune, autorul dezvoltă următoarele teme: factorii generali care intervin în situațiile de comunicare; comunicarea interindividuală, necesitatea unei ascultări atente și modelele circumscrise interviului; abordările experimentale ale fenomenelor de grup; dinamica proprie comunicării în grup, observarea și dirijarea instruirilor în grup; relațiile dintre comunicare și influență socială: conformismul, inovația, rolul minorităților și al majorităților. Avem în față o carte de inițiere în psihologia socială a comunicării, în cadrul căreia teoria și metodologia sunt strâns legate, garantând astfel o abordare riguroasă a situațiilor de comunicare, ce nu exclude implicațiile practice.
Jean-Claude Abric este profesor de psihologie sociala la Universitatea din Provence si conduce Laboratorul de psihologie sociala al acestei universitati. Autor al mai multor lucrari pe tema reprezentarilor sociale si creativitatii de grup. A publicat la Polirom „Psihologia comunicarii” (2002).
Cuprins:
Introducere /9
Capitolul 1
Factorii
generali ai comunicării 11
1. Comunicarea ca situaţie tehnică 11
2. Analiza psihosociologică a comunicării 12
3. Factorii determinanţi ai comunicării 13
3.1.Rolul
actorilor comunicării 13
3.2.
Factorii care influenţează codul şi canalul de comunicare 21
3.3.
Factorii de context şi de mediu 25
4. Comunicare bilaterala şi feedback 27
Partea I. COMUNICAREA INTERINDIVIDUALĂ
Capitolul 2
Atitudini
şi comunicare interindividuală. Abordarea
nondirectivă 31
1. Noţiunea de atitudine 32
2. Funcţiile atitudinilor 32
3. Tipologia atitudinilor interindividuale 33
3.1.
Atitudinea de interpretare 33
3.2.
Atitudinea de evaluare 36
3.3.
Atitudinea de ajutor sau de consiliere 37
3.4.
Atitudinea de chestionare sau atitudinea de anchetă 40
3.5.
Atitudinea de comprehensiune 42
4. Situaţia optimă de comunicare 44
5. Orientarea nondirectivă 45
5.1. Acceptarea necondiţionată a celuilalt 46
5.2.
Neutralitatea binevoitoare 46
5.3.
Autenticitatea 46
5.4.
Empatia 47
5.5.
Originea industrială a interviului nondirectiv 48
Capitolul 3
Tehnicile
de culegere a informaţiei în situaţie interindividuală 50
1. Interviul nondirectiv 50
1.1.
Preeminenţa climatului asupra tehnici
50
1.2.
Problema formulării temei 51
1.3.
Diferite tipuri de intervenţii 52
1.4.
Tăcerile în cadrul interviului 55
1.5.
Aplicaţiile interviului nondirectiv 57
2. Interviul ghidat 58
3. Interviul focalizat 60
4. Chestionarul 60
4.1.
Rolui esenţial jucat de ancheta preliminară
61
4.2.
Verificarea chestionarului preliminar 61
4.3.
Chestionarul final 62
4.4.
Diferitele tipuri de întrebări care pot fi utilizate 63
5. Relaţiile dintre situaţia de anchetă şi
informaţia obţinută 64
Capitolul 4
Dimensiunea nonverbală a comunicării 67
1. Funcţiile comunicării nonverbale 68
1.1. Funcţia de informare cu privire la einiţător 68
1.2. Funclia de susţinere a limbajului 69
1.3. Funcţia cvasilingvistică 69
2. Specificul limbajului nonverbal 70
2.1. Unitatea de loc 70
2.2. Unitatea de timp 70
3. Rolul figurii şi al mimicii 71
3.1. Privirea 71
3.2. Surîsul 72
4. Posturile şi gesturile în comunicare 72
4.1. Posturile 72
4.2. Gesturile 73
5. Rolul spaţiului şi al distanţelor 75
6. Importanţa nonverbalului în comunicare 76
Partea a II-a. COMUNICAREA ÎN GRUPURI
Capitolul 5
Comunicare
şi procese de grup 81
1. Curentul dinamic: contribuţia lui Kurt
Lewin 82
1.1.
Funcţiile exercitate în grupuri 83
1.2.
Leadership-ul în grupuri 84
2. Curentul interacţionist 86
3. Curentul psihanalitic 87
4. Cercetări asupra fenomenelor de grup 92
4.1.
Stiluri de leadership şi procese de grup (Lippitt şi White, 1947) 92
4.2.
Devianţă, respingere şi comunicare în grupuri (Schachter, 1965) 94
4.3.
Coeziunea în grupuri 96
4.4.
Schimbarea socială în grupuri (Lewin, 1947) 98
Capitolul 6
Tehnici
de grup 101
1. Situaţii de grup centrat pe grup: grupul
de diagnostic 101
1.1.
Tehnica grupului de diagnostic 102
1.2.
Evoluţia unui grup de diagnostic 103
1.3.
Avantaje şi aplicaţii ale grupului de diagnostic 104
1.4.
Freud şi teoria hoardei primitive 105
2. Situaţii de grup centrat pe sarcină:
tehnica de conducere a întrunirilor 106
2.1.
Componentele unei situaţii de grup
centrat pe sarcină 106
2.2.
Funcţia de animator: principii generale 107
2.3.
Diferite tipuri de întruniri 108
2.4.
Tehnica de animare a unei întruniri 111
3 Principii şi tehnici ale creativităţii in
grup 115
3.1.
Principii de bază ale creativităţii în grup115
3.2. Exemplu de tehnică de creativitate în grup:
brainstormig-ul 117
4.Observaţii finale 119
Capitolul 7
Observarea
şi consemnarea proceselor de grup 120
1. Grila de observaţie a lui Bales 120
1.1.
Bazele teoretice 120
1.2.
Instrumentul de observare: categoriile lui Bales 121
1.3.
Metodologia codării 124
1.4.
Avantaje şi limite 124
2. Abordarea socioafectivă: sociometria 125
2.1 Cele două notiuni de bază 125
2.2.
Principiile tehnicii 126
2.3.
Indicii sociometrici 127
2.4.
Reguli de interpretare 129
2.5.Sociogramele
130
2.6.
Aplicaţiile sociometriei 133
Partea a III-a. ABORDĂRI EXPERIMENTALE ALE FENOMENELOR DE GRUP
Capitolul 8
Comunicare
şi influenţă socială 137
1. Abordarea experimentală a influenţei 137
2. Informaţie şi influenţă: Celălalt absent 138
2.1.
Experimentul lui Moore (1921) 138
2.2.
Experimentul lui Asch (1940) 140
3. Informaţia şi crearea de norme în grup
(Sherif, 1936) 141
4. Conformismul de grup (Asch, 1951, 1956) 143
4.1.
Dispozitivul experimental 143
4.2.
Rolul unanimităţii 145
4.3.
Rolul dimensiunilor grupului 145
4.4.
Rolul autorităţii 146
4.5.
Erorile de compromis 146
4.6.
Elementele analizei: influenţa informaţională şi influenţa normativă 148
4.7.
Despre tehnica turului de masă 148
5.Subordonarea faţa de grup şi faţă de
autoritate (Milgram, 1956, 1974) 149
5.1.
Subordonarea faţă de grup (Milgram, 1956, 1974)
150
5.2.
Subordonarea faţă de autoritate (Milgram, 1974) 153
6. Rolul minorităţilor (Moscovici, 1979) 155
7. Concluzie 157
7.1.
Crearea unor norme 158
7.2.
Socializarea individului 158
7.3.
Controlul social 158
7.4.
Inovaţia 158
Capitolul 9
Structura
de grup, comunicarea şi performanţa grupurilor 160
1. Structura de comunicare în discuţiile de
grup 160
1.1.
Noţiunea de structură de comunicare 160
1.2.
Efectul lui Steinzor (1950) 161
2. Reţeaua de comunicare şi funcţionarea
grupurilor 163
2.1.
Noţiunea de reţea de comunicare 163
2.2.
Reţeaua de comunicare şi fenomenele de
grup 163
2.3.
Reţeaua de comunicare şi modelul de sarcină (Flament, 1965) 166
3. Natura sarcinii, structura de grup şi
performanţa (Faucheux şi Moscovici,
1960) 167
4. Rolul reprezentărilor în cadrul fenomenelor
de grup (Abric, 1971) 169
5. Distorsiunea informaţiei în comunicarea
prin relee (cf. Allport şi Postman, 1968) 174
5.1.
Cercetarea lui Ailport şi Postman (1968) 174
5.2.
Modelul lui Rouquette (1965) 177
Concluzie 179
Bibliografie 181
Index tematic 189
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu