TRATAT DE DIDACTICA MODERNA

Coord : Musata Bocos, Miron Ionescu,                 

Editura Paralela 45 

Colectia Pedagogia XXI

An aparitie :2009, 2017

Editia a II-a

ISBN  978-973-47-2481-9

Nr pagini :456

Format 140 x 200

Pretul la data postarii : 30 lei la Editura, 38 lei la libris, 

Descrierea editurii:

        Tratatul de didactica moderna este rezultatul cercetarii stiintifice intreprinse de un grup de cadre didactice de la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, aflat sub coordonarea a doi prestigiosi profesori universitari, Miron Ionescu si Musata Bocos.
Aparitia unei asemenea lucrari de referinta era extrem de necesara: realitatile scolii romanesti i-au pus pe practicienii educatiei fata in fata cu importul a numeroase idei, teorii sau experiente noi, a caror implementare nu a fost lipsita de riscul distorsiunilor si a caror integrare in experientele deja consacrate a generat, alaturi de alti factori, chiar disfunctii ale limbajului pedagogic (ambiguitatea unor concepte, reducerea sau amplificarea nepermisa a sferei unor notiuni, cliseizarea unor sintagme etc.). Autorii si-au propus, asadar, sa vina in sprijinul practicienilor prin reglarea incarcaturii informationale a discursului pedagogic-educational, recurgand sistematic la clarificarea conceptelor si a definitiilor, si prin inventarierea unor modalitati si strategii coerente de ameliorare a practicii instructiv-educative. Astfel, Tratatul se constituie intr-un instrument de lucru complet si competent, care nu trebuie sa lipseasca din biblioteca celor interesati de formarea continua. 

Cuprins:

ARGUMENT /13

CAPITOLUL I

De la paradigma comeniană la didactica modernă /19

I.1.Paradigma comeniană a didacticii /19

I.2.Continuatorii operei lui Comenius şi evoluţia didacticii in diacronie /21

I.3.Instrucţia şcolară - proces aleatoriu/neunivoc /27

I.4.Analiza pedagogică a conceptului „didactica” /31

I.4.1.Obiectul de studiu al didacticii /31

I.4.2.Funcţiile didacticii /33

I.4.3.Didactica şcolară - componenta a didacticii generale /34

I.4.4.Didactica universitară o necesitate stringenta /37

I.4.5.Interrelaţiile didacticii cu alte ştiinţe /40

I.4.6.Repere istorice relevante /41

I.5.Curente noi în didactica în secolul al XX-lea şi îneputul secolului al XXI-lea /43

I.6.Paradigme şi orientări actuale în didactică /47

Bibliografie /52

CAPITOLUL II

Procesul de învăţământ - experienţă, rutină şi creativitate didactică /55

II. 1.Procesul de învăţământ - abordare sistemică /55

II. 2.Componentele principale ale procesului de învăţământ şi interdependenţele dintre ele /57

II.3.Organizarea didactică a ofertei de informaţie /61

II.3.1.Activitatea de predare şi teoria prototipurilor /61

II.3.2.Predarea - act comunicaţional /64

II.3.3.Repere psihogenetice /66

II.3.4.Volumul atenţiei şi volumul memoriei imediate /70

II.3.5.Organizarea conţinutului secvenţei de predare72

II.4.Radiografia procesului de învăţare /75

II.4.1. Nivelul de motivare, de activare cerebrală /76

II.4.2. Învăţarea: aspectul procesual /78

II.4.2.1. Învăţarea motorie /79

II.4.2.2. Formarea noţiunilor şi operaţiilor mintale /81

II.5.Dinamica situaţiei de învăţare /85

II.6.Metacogniţia - implicaţii în procesul didactic /91

II.6.1.Caracterizare generala /91

II.6.2.Analiza situaţiei de învăţare din perspectivă metacognitivă /94

II.6.3.Finalităţi ale educaţiei metacognitive /98

II.7.Valenţe formative ale procesului de învăţământ /101

Bibliografie /107

CAPITOLUL III

Principiile didacticii - în viziunea teoriilor constructiviste /111

III. 1. Caracteristicile generale ale principiilor didacticii /111

III .1.1. Caracterul general-normativ /111

III. 1.2. Caracterul sistemic /112

III.1.3.Caracterul dinamic, deschis /112

III.2. Caracterizarea principiilor didacticii din punctul de vedere al psihologiei educaţiei şi dezvoltării /113

III.2.1.Principiul psihogenetic al stimulării şi accelerării dezvoltării stadiale a inteligenţei /113

III.2.2.Principiul luării în considerare in procesul de predare-învăţare a diferenţelor interindividuale în funcţionarea metacogniţiei /118

III.2.2.1.Particularităţi ale metacogniţiei la elevii cu dificultăţi de învăţare şi la elevii cu dizabilităţi cognitive /123

III.2.2.2.Principiul relaţionării stilului de predare cu stilul de învăţare al elevilor /125

III.2.3.Principiul învăţării prin acţiune /127

III.2.4.Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a structurilor intelectuale /133

III.2.4.1.Componentele de achizitie /134

III.2.4.2.Componentele performanţei  /134

III.2.4.3.Metacomponentele /134

III.2.5.Principiul dezvoltării motivaţiei pentru învăţare /137

III.2.5.1.Acceptarea unui punct de vedere realist privind aspectele reale ale funcţionalităţii motivaţiei elev ilor /137

III.2.5.2.Evaluarea motivelor învăţării /137

III.2.5.3.Dezvoltarea impulsului cognitiv /138

III.2.5.4.Punerea în funcţiune a unui nivel adecvat al motivaţiei /139

III.2.5.5.Dezvoltarea motivaţiei cognitive /139

III.2.5.6.Utilizarea competiţiei, a întrecerilor ca situaţii didactice motivogene /140

III.2.5.7.Dezvoltarea motivaţiei cognitive în interdependenţă cu capacitatea de trăire autentică şi înţelegere a semnificaţiilor valorice (ştiinţifice, filosofice, morale, religioase, economice, estetice etc.) ale cunoştinţelor /140

Bibliografie /141

CAPITOLUL IV

Obiectivele procesului de predare-învăţare /145

IV. 1. Punerea problemei /145

IV.2. Tipologia şi derivarea obiectivelor pedagogice /146

IV.3. Taxonomii şi inventare ale obiectivelor pentru domeniul cognitiv /150

IV.4. Principii de stabilire a taxonomiilor /150

IV.4.1. Principiul didactic /150

IV.4.2. Principiul psihologic /150

IV.4.3. Principiul logic /151

IV.4.4. Principiul funcţional-integralist /151

IV.4.5. Principiul întrepătrunderilor structural-sistemice dintre obiectivele taxonomice ale diferitelor domenii /151

IV.5. Aportul psihologiei cognitive pentru un învăţământ strategic  /154

IV.6. Dezvoltarea proceselor metacognitive - obiectiv formativ esenţial pentru optimizarea predării-invăţării /156

IV.7. Operaţionalizarca obiectivelor pedagogice /159

IV.7.1. Criterii de operaţionalizare a obiectivelor /160

IV.7.1.1. Criteriul modificării calitative /160

IV.7.1.2. Criteriul condiţiilor de realizare /160

IV.7.1.3. Criteriul reuşitei /161

IV.7.2. Valoarea şi limitele operaţionalizării obiectivelor pedagogice  /164

IV.7.2.1. Funcţia de organizare şi reglare a procesului de predare-învăţare /164

IV.7.2.2. Funcţia de anticipare a rezultatelor predării-învâţării /165

IV.7.2.3. Funcţia de evaluare /165

IV.8. Obiective formative din domeniul afectiv şi motivaţional /166

Bibliografie168

CAPITOLUL V

Curriculumul şcolar şi conţinutul învăţământului /171

V.1. Conceptul de ,.curriculum” - semnificaţii, evoluţii şi dezvoltări in diacronie /171

V.2. Dimensiunile şi ipostazele curriculumului /173

V.3. Tipologii curriculare /174

V.4. Repere strategice de elaborare a curriculumului /177

V.5. Conţinutul învăţământului - vector al curriculumului  /179

V.6. Produsele curriculare /186

V.7.Coordonatele majore ale reformei curriculare din România /191

Bibliografie /196

CAPITOLUL VI

Strategiile didactice - moduri integrative de abordare şi acţiune /197

VI.1. Strategie şi tactică - esenţă şi operaţionalizare în context didactic /197

VI.2. „Strategie de instruire” şi „strategie de autoinstruire” /198

VI.3. Raportul biunivoc dintre strategiile de instruire/autoinstruire şi metodele didactice /200

VI.4. Caracterizarea strategiilor de instruire autoinstruire /202

VI.5. Posibile taxonomii ale strategiilor de instruire/autoinstruire /203

VI.6. Clasa virtuală /205

VI.6.1. Noile tehnologii - interferenţe didactice /205

VI.6.2. Modificări paradigmatice produse de noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării /207

VI.6.3. Realitatea virtuală /208

VI.6.4. e-Leaming /210

VI.6.5.Clasa virtuală - aplicaţie didactica de e- leaming /212

VI.7.Exigenţe privind alegerea şi utilizarea strategiilor didactice /213

Bibliografie /217

CAPITOLUL VIl

Metodologia didactică —orientări, metode, abordări creative /219

VII.1. Precizări terminologice /219

VII.2. Metoda de învăţământ - esenţa şi valoarea sa pedagogică. Funcţiile specifice /222

VII.3. Elementul semiotic şi operator în metodologia didactică /227

VII.4. Direcţii de modernizare a metodologiei didactice /229

VII.4.1.Asigurarea caracterului dinamic şi deschis al metodologiei didactice /230

VII.4.2. Diversificarea metodologiei didactice /231

VII.4.3. Amplificarea caracterului formativ al metodelor /232

VII.4.4. Acccntuarca caractcrului practic-aplicativ al metodelor didactice /232

VII.4.5. Reevaluarea metodelor  „tradiţionale” /233

VII.4.6. Asigurarea relaţiei dinamice „metode - mijloace de învăţământ”  /233

VII.5. Posibile taxonomii ale metodelor de învăţamant /233

VII.6. Activizarea elevilor - condiţie sine qua non a creşteii randamentului şcolar /238

VII.6.1. Esenţa activizării /238

VII.6.2. Exigenţe ale activizării /239

VII.6.2.1. Pregătirea psihologică pentru învăţare /239

VII.6.2.2. Surse de distorsiune şi prevenirea lor /241

VII.6.2.3. Organizarea şi desfăşurarea raţională a învăţării /242

VII.6.2.4. Utilizarea unor modalităţi productive de activizare /243

VII.7. Prezentarea selectivă a unor metode de învăţământ /243

VII.7.1. Abordarea euristică /243

VII.7.2. Problematizarea /244

VIl.7.3. Învăţarea prin descoperire /247

VII.7.4. Modelarea /250

VII.7.5. Algoritmizarea /253

VII.7.6. Munca în grup /254

VII.7.7. învăţarea prin cercetare /256

VII.7.8. Învăţarea colaborativă /256

VII.7.9. Învăţarea prin cooperare /257

VII.7.10. Proiectul/terna de cercetare /258

VII.7.11. Experimentul /258

VII.7.12. Studiul de caz /261

VII.7.13. Jocul de rol /264

VII.7.14.Învăţarea pe simulatoare didactice  /269

VII.8.Exigenţe privind selectarea şi utilizarea metodelor didactice /269

Bibliografie /271

CAPITOLUL VIII

Mijloacele de învăţământ - resurse ale instrucţiei şi autoinslrucţiei /273

VIII.1. Mijloacele de învăţământ - locul şi rolul lor în procesul instructiv-educativ /273

VIII.1.1.Mijloacele de învăţământ şi inserţia lor în instrucţia şcolară şi autoinstrucţie /273

VIII. 1.2. Mijloace de învăţământ şi evoluţia lor în plan diacronic /274

VIII.1.3. Funcţiile mijloacelor de învăţământ /276

VIII. 1.4. Încercări de clasificare a mijloacelor de învăţământ /278

VIII.2. Mijloacele tehnice de instruire - componentă a mijloacelor de învăţământ /281

VIII.2.1. Esenţă şi caracterizare generală /281

VIII.2.2. Trăsături ale mijloacelor tehnice de instruire /283

VIII.2.3. Posibile taxonomii ale mijloacelor tehnice de instruire /284

VIII.2.3.1. Mijloace tehnice vizuale /285

VIII.2.3.2. Mijloace tehnice audio /288

VIII.2.3.3. Mijloace tehnice audio-vizuale /288

VIII.3. Direcţii de modernizare a mijloacelor de invaţamant /289

VIII.4.Exigenţe psihopedagosice privind selectarea şi utilizarea mijloacelor de învăţământ /290

VIII.5. Necesitatea pregătirii corpului profesoral pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire /293

Bibliografie /295

CAPITOLUL IX

Demersuri tipice şi creative în instrucţia şcolară şi autoinstrucţie /297

IX.1. Precizări terminologice /297

IX.2. Formele de organizare a procesului didactic - abordare diacronică /299

IX.3. Tipologia formelor de organizare a procesului didactic – abordare sincronică /304

IX.4. Lecţia - formă de activitate a binomului profesor-elev /308

IX.4.1. Definirea conceptului „lecţie“ /308

IX.4.2. Caracterizarea psihopedagogica a lecţiei (virtuţi şi servituţi) /310

IX.4.3. Taxonomia lecţiei. Categorii şi variante de lecţii /311

IX. 5. Proiectarea demersurilor instructiv-educative la nivel micro /316

IX.5.1. Ce este proiectarea didactică? /316

IX.5.2. Ce presupune proiectarea didactică la nivel micro? /318

IX.5.3. Proiectul de lecţie activitate didactică - prezentare generală şi structură /326

IX.6. Alternative pedagogice instituţionalizate în sistemul de învăţământ din România /329

IX.6.1. Pedagogia Waldorf /329

IX.6.2. Educaţia Montessori /330

IX.6.3. Alternativa Step by Step /331

IX.7.Investigaţii experimentale referitoare la organizarea şi desfăşurarea lecţiei/activilăţii didactice /332

IX.7.1. Eşantioane şi sondaj în lecţii - delimitări terminologice /332

IX.7.2. Conţinutul şi metodica investigaţiilor /334

IX.7.2.1. Eşantionare şi sondaj în verificare şi fixare /334

IX.7.2.2. Indicatori de reuşită a lecţiei /341

IX.7.2.3. Feedbackul şi obţinerca lui în lecţie /343

IX.7.2.4.Stabilirea grupurilor de reuşită şcolara /344

Bibliografie /348

CAPITOLUL X

Computerul în activitatea binomului profesor-elev /351

X.1. Înşiruirea programată - premisă a instruirii asistate de computer /351

X.1.1.Instruirea programată abordare diacronică /351

X. 1.2. Analiza pedagogică a instruirii programate: principii, tipuri de programe, elaborarea programului, manualul programat /352

X.2. Informatică şi învăţământ. Introducerea computerului în activitatea didactică /366

X.3. Valenţe psihopedagogice ale instruirii asistate de cornpuler /368

X.4. Tehnicile informaţionale computerizate, instruirea asistată de calculator şi învăţarea multimedia /370

X.5. Multimedia în şcoală - implicaţii psiliopedagogice /375

X.6.Exigenţe privind utilizarea calculatorului în scop didactic. Cerinţe psihopedagogice care asigură integrarea computerului în instrucţie şi autoinstrucţie /376

Bibliografie /381

C APITOLUL XI

Evaluarea activităţii diadei profesor-elev (elemente de docimologie didactică) /383

XI.1. Semnificaţia evaluării didactice la macronivel şi la micronivel /383

XI.2. Conceptul operaţional de evaluare didacticii la micronivel /384

XI.3. Funcţiile verificării şi evaluării /387

XI.3.1. Moment al conexiunii inverse in procesul de instruire  /387

XI.3.2. Măsurarea progresului realizat de elevi /387

XI.3.3. Valoarea motivationala a evaluăii /388

XI.3.4. Suport al autoevaluării, al formării conştiintei de sine /388

XI.3.5. Factor de reglare a instrucţiei şi autoinstrucţiei /389

XI.3.6. Funcţia predictivă /prognostica /389

XI.3.7. Funcţia diagnostica /389

XI.3.8. Funcţia de selecţie/de discriminare /389

XI.4. Formele evaluării /390

XI.5. Metode de verificare şi evaluare /391

XI.5.1. Observaţia curentă /392

XI.5.2. Chestionarea sau examinarea orala /392

XI.5.3. Probele scrise, grafice, practice, cu aiutorul maşinii ete /394

XI. 5.4. Portofoliul /395

XI.6. Procesul de evaluare şi notare /397

XI.7. Semnificaţia notei şcolare pentni elevi /400

XI.8. Divergenţele în notare şi sursa acestora /402

XI.8.1. Divergenţe în notare. Date experimentale /402

XI.8.2. Metode de reducere a divergenţelor in notare /403

XI.8.2.1. Baremul /403

XI.8.2.2. Armonizarea scărilor de notare /405

XI. 8.2.3. Testul docimologic /405

XI.9.Controverse: „Pedagogia curbei lui Gauss” – „Pedagogia curbci în J” /409

Bibliografie /413

CAPITOLUL XII

Cercetarea pedagogică - factor de progres în instrucţie şi educaţie /415

XII.1.Necesitatea investigării ştiinţifice a fenomenelor educaţionale /415

XII.2. Tipologii ale cercetării pedagogice /418

XII.3. Caracterizarea cercetării pedagogice /419

XII.4. Cercetarea-acţiune  -  un model provocator /420

XII.5. Demersuri specifice in proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi valorificarea cercetărilor pedagogice /423

XII.6. Câteva elemente relevante pentru epistemologia cercetării pedagogice /443

Bibliografie /447

SUMMARY /450

RESUME /453