MEMORIA SI PATOLOGIA EI

Autor :  Theodule Ribot               

Editura Univers Enciclopedic Gold

Colectia Mica biblioteca de psihologie

An aparitie :2010

Traducerea Leonard Gavriliu

ISBN  978-606-816-200-3

Nr pagini :160

Format 130 x 200

Pret : 21 lei la Editura, 21 lei la elefant

Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Definită ca proces psihic de înregistrare, păstrare şi regăsire a informaţiei receptate, memoria este faptul primordial al istoriei dezvoltării psihicului pe scara animală, cât şi mecanismul fundamental care asigură funcţionarea orientată a individului în timp şi spaţiu, prin prisma actualizării selective a experienţei acumulate. Rezultatul global este constituirea unei „lumi interioare“ personale.

Deoarece a constatat că memoria a fost studiată de numeroşi cercetători, dar fără nicio preocupare pentru patologia ei, Th. Ribot îşi propune să realizeze un eseu de psihologie descriptivă a memoriei şi a maladiilor sale.

        Théodule-Armand Ribot (1839-1916) Théodule-Armand Ribot este considerat părintele psihologiei ştiinţifice franceze. Este cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale la studiul imaginaţiei creatoare, definirea legilor regresiei memoriei şi studiile asupra psihologiei sentimentelor.

        La noi au fost traduse:

Filosofia lui Schopenhauer, Ed. Tehnica 1993

Patologia personalitatii, Stiintifica 1996

Vointa si patologia ei, IRI 1997

Atentia si patologia ei, IRI 2000

Psihologia pasiunilor, IRI 2000

Natura placerii (si alte eseuri de psihologie a afectivitatii), Moldo Press 2002

Psihologia conceptelor, IRI 2002

Ereditatea psihologica, IRI 2002

Logica sentimentelor, Ed Stiintifica si Enciclopedica 1988, Ed. IRI 1996, Univers Enciclopedic 2010

Memoria si patologia ei. Ed. IRI 1998, Univers Enciclopedic 2010

Cuprins:

Memoria, condiţia princeps a psihicului, eseu introductiv de dr. LEONARD GAVRILIU  /9

Cuvânt înainte /17

Capitolul I: MEMORIA CA FAPT BIOLOGIC /19

• Memoria este esenţialmente un fapt biologic, iar în mod accidental un fapt psihic • Despre memoria organică • Sediul memoriei. • Modificări ale elementelor nervoase; asociaţii dinamice între aceste elemente • Despre memoria conştientă; intensitate, durată • Cerebraţia inconştientă •Acţiunea nervoasă este condiţia fundamentală a evenimentului; conştiinţa nu este decât ceva accesoriu. •Despre localizarea în trecut sau „recunoaştere"• Mecanismul acestei operaţii • Recunoaşterea nu este un act simplu şi instantaneu, ci constă din adiţiunea de stări de conştiinţă secundare la starea de conştiinţă principală • Memoria este o viziune în timp • Localizare teoretică şi practică • Puncte de reper • Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebeşte localizarea în viitor de localizarea în trecut • Orice memorie este o iluzie • Uitarea, condiţie a memoriei: memoria conştientă redevine încetul cu încetul automatism

Capitolul II: AMNEZIILE GENERALE  /62

• Clasificarea maladiilor memoriei • Amnezii temporare • Epilepticii •Uitarea anumitor perioade de viaţă • Exemple de reeducare • Reamintiri lente şi reamintiri bruşte • Cazuri de memorie provizorie • Amnezii periodice sau intermitente •Formarea a două memorii total sau parţial distincte • Cazuri studiate de Maenish, de Azam, de Dufay (memoria celor hipnotizaţi) • Amnezii progresive;

importanţa lor: ele ne dezvăluie legea care guvernează distrugerea memoriei •Legea regresiei; enunţul acestei legi • In ce ordine are loc disoluţia memoriei • Contraprobă: ordinea inversă în care memoria se reface • Exemple • Amnezii congenitale •Memoria fenomenală a unor idioţi

Capitolul III: AMNEZIILE PARŢIALE /107

• Reducerea memoriei la unele sectoare ale ei • Cauzele anatomice şi fiziologice ale memoriilor parţiale • Amnezia numerelor, a numelor, a figurilor etc, • Amnezia semnelor « Natura sa: este o pierdere a memoriei motorii • Examinarea acestei probleme • Amnezia progresivă a semnelor verifică total legea regresiei • Ordinea în care are loc disoluţia: nume proprii, nume comune, verbe şi adjective, interjecţii şi limbajul sentimentelor, gesturi • Raportul dintre această disoluţie şi evoluţia limbilor indo-europene • Contraprobă: reamintirea semnelor în ordine inversă

Capitolul IV: EXALTĂRILE MEMORIEI SAU HIPERMNEZIILE /136

• Suscitări generale • Suscitări parţiale • Revenirea amintirilor pierdute • Reamintirea limbilor uitate

•Reducerea acestui fapt la legea regresiei • Cazuri de falsă memorie • Exemple şi încercare de explicaţie

CONCLUZIE  /150

• Raporturile dintre conservarea amintirilor şi nutriţie • Raporturile dintre reproducerea amintirilor şi circulaţia sangvină generală şi locală • Influenţa cantităţii şi calităţii sângelui • Exemple • Legea regresiei decurge dintr-un principiu fiziologic şi dintr-un principiu psihologic •Rezumat