Autor : Gabriel Jderu
Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Sociologie. antropologie
An aparitie :2012
ISBN 978–973–46–2187–3
Nr pagini : 264
Format 130 x 200
Pret :26,95 lei la Editura, 17,50 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU
Descrierea
editurii:
Rolul emotiilor in viata sociala constituie o preocupare recenta a
cercetatorilor, primele lucrari dedicate acestei teme datind de la
finalul secolului XX. Volumul prezinta cele mai importante teorii
sociologice ale emotiilor, ce resemnifica insasi ideea de „imaginatie
sociologica” si ne permit sa intelegem mai bine omul in contextul lumii
actuale. Sint amplu discutate modelul sociologiei dramaturgice si
implicatiile aplicarii sale pentru studierea emotiilor – in special a
emotiilor morale –, conceptul goffmanian de „ordine a interactiunii”,
precum si conceptul de „devianta emotionala tolerata”. Pentru a releva
importanta emotiilor morale in viata sociala, ultimul capitol, bazat si
pe rezultatele cercetarilor efectuate de autor, analizeaza relatia
dintre acestea si fenomenul fraudei intelectuale in universitati. Introducere in sociologia emotiilor ofera
informatii de ultima ora, utile atit studentilor si profesorilor de la
facultatile de sociologie, cit si specialistilor domeniului.
Gabriel Jderu este lector doctor la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Departamentul de Sociologie, din cadrul Universitatii Bucuresti. Preda cursuri de metode si tehnici de cercetare sociologica, sociologia corpului si sociologia emotiilor. A participat la proiecte de cercetare CNCSIS, UNFPA, POSDRU, UNICEF-Moldova si a fost director al grantului postdoctoral Modernitate si mobilitate in Romania: motociclete, corp si emotii ale automobilitatii. A coordonat impreuna cu prof. univ. dr. Septimiu Chelcea volumul Reflectia sociologica si refractia jurnalistica (2005) si este autorul unor capitole publicate in: Learning from Memory. Body, Memory and Technology in a Globalizing World (2011), Rusinea si vinovatia in spatiul public. Pentru o sociologie a emotiilor (2008), Psihosociologie. Teorii, cercetari, aplicatii (Polirom, 2008), Comunicarea nonverbala in spatiul public (2004).
Cuprins:
Lista tabelelor 9
Lista figurilor 12
Mulţumiri 13
Introducere 15
Capitolul 1. Sociologia emoţiilor şi teorii sociologice ale
emoţiilor 25
1.1. Sociologia emoţiilor sau
recuperarea lui homo sentiens 26
De ce sociologia a „ignorat” emoţiile? 29
Obsesia obiectivităţii 30
Capcana „opoziţiilor clasice” 33
Centrarea excesivă pe paradigmele clasice
44
Dihotomia probleme sociale/probleme sociologice
48
Argumente pentru depăşirea antinomiei „raţional/emoţional”
49
1.2. Teorii sociologice ale
emoţiilor 59
Teoria muncii emoţionale (Arlie Russell
Hochschild) 60
Teoria energiilor emoţionale (Randall
Collins) 63
Teoria maximizării afective (Michael
Hammond) 67
Teoria ruşinii (Thomas J. Scheff) 70
Teoria putere/status (Theodore D. Kemper)
74
Capitolul 2. Emoţiile din perspectiva sociologiei dramaturgice:
jena şi ruşinea 79
2.1. Paradigma dramaturgică
în sociologie şi ordinea socială 80
2.2. „Cetăţenia
interacţională” ca expresie a „ordinii interacţiunii” (Paul Colomy şi David J.
Brown) 103
2.3. Cursul universitar ca
„ordine interacţională” 107
2.4. Perspectiva dramaturgică
asupra emoţiilor 112
2.5. Abordarea dramaturgică a
emoţiilor de ruşine şi jenă: „sociologia roşirii” 122
2.6. Devianţa emoţională
tolerată în raport cu emoţiile morale sau dramaturgia acceptării neruşinării
celorlalţi 127
Fenomenul de „devianţă tolerată” 127
Fenomenul de „devianţă emoţională” 130
Devianţa emoţională tolerată în raport cu
corpul 134
Devianţa emoţională tolerată în raport cu
frauda intelectuală în rândul studenţilor 139
Capitolul 3. Frauda intelectuală în universităţi şi
atribuirea sentimentelor morale. O analiză din perspectiva sociologiei
dramaturgice
143
3.1. Frauda intelectuală:
definiţie, studii şi cercetări la nivel internaţional 144
Ce este frauda intelectuală ? 145
Gradul de răspândire a practicilor de
fraudă intelectuală 146
Corelaţii ale fraudei intelectuale cu
variabilele sociodemografice şi psihomorale 150
Frauda intelectuală din perspectivă comparativă
152
Modalităţi de combatere a fenomenului de
fraudă intelectuală 162
3.2. Frauda intelectuală în
universităţile din România: trei cercetări concrete 164
Există vreo legătură între evaluarea şi
autoevaluarea onestităţii şi frauda intelectuală? 165
Atribuiri cauzale ale copiatului la
examene şi ale preluării referatelor de pe internet 175
Frauda intelectuală şi emoţiile morale de
ruşine şi vinovăţie: atribuiri ale studenţilor 180
3.3. Gradul de răspândire a
fraudei intelectuale şi sentimentele sociale de jenă, ruşine şi vinovăţie. O abordare experimentală 197
Introducere 197
Metodologia 199
Percepţia asupra gravităţii practicilor
de fraudă intelectuală 207
Atribuirea sentimentelor morale fraudei intelectuale
210
Concluziile experimentului 214
Concluzii 221
Anexă 229
Bibliografie 243
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu