Autor : Paul Fudulu
Editura Universitara (click pentru a cumpara de la editura)
An aparitie :2007
ISBN 978-973-749-132-9
Nr pagini : 239
Pret : 20 lei
Descrierea
editurii:
"Schimbarea
fundamentală de perspectivă în abordarea regulilor şi a instituţiilor pe
care o introduc prin această lucrare este următoarea: regula nu este un
instrument ales prin acţiune comună pentru a modela o interacţiune
umană, ci opţiunea individuală ordinară şi repetată produce spontan sau
deliberat, dar în cadrul unor limite foarte stricte, reguli de
interacţiune socială. Altfel exprimat: în mod primar sau fundamental nu
există reguli ci doar opţiuni individuale între alternative; regula este
în mod fundamental rezultatul unei situaţii de opţiune individuală.
Regulile de interacţiune umană sunt rezultatul unor opţiuni individuale
repetate când ceilalţi indivizi sunt, în relaţie cu un individ, oricare
şi fiecare, o componentă alternativă a mediului exterior lui. Cu alte
cuvinte, decantarea unei asemenea perspective este intim legată de
schimbarea maximandului impus de cultura occidentală în interiorul
căreia s-a născut teoria economică standard sau ortodoxă a prezentului:
de la maximandul avuţie absolută la maximandul putere generală." Autorul
Paul Fudulu este
profesor universitar doctor in cadrul Universităţii din Bucureşti . A
participat la numeroase programe de cercetare în SUA si Europa, timp de 4
ani.
A adus contributii originale la
dezvoltarea stiintei economice, dintre care cea mai importantă constă în
conceperea unei noi paradigme în cadrul căreia teoria economică
standard (ortodoxă) devine un model particular corespunzător unei
realităti sociale extremale. Paradigma a fost validată de cercetatori de
reputatie internatională din Europa si SUA precum: Geert Hofstede,
Viktor Vanberg, Peter Bernholz si Laureatul Nobel în Economie, James
Buchanan.
Cuprins:
INTRODUCERE 9
Capitolul I:
MAXIMANDUL PUTERE GENERALĂ 13
1.1. Maximandul putere generală 13
1.2. Tipurile fundamentale de personalitate umană 18
1.3. Interacţiunea indivizilor şi producţia de avuţie 23
Bibliografie 25
Capitolul II:
ŞTIINŢA SOCIALĂ ŞI
MAXIMANDUL. MARI PERSONALITĂŢI ALE ŞTIINŢEI SOCIALE DESPRE MAXIMAND 27
II. 1. Marea confuzie şi irelevanţa teoriei economice neoclasice pentru
ţările cu culturi neoccidentale 28
II.2. Argumente pentru maximandul putere generală 30
II.3. Sociobiologia despre maximand
31
II.3.1. Sociobiologia şi
puterea generală 31
II.3.2. Sociobiologia şi
principiul maximizării 33
II.4. Filozofi, economişti
şi sociologi celebri despre maximandul putere generală 35
Adam Smith 35
Thorstein Veblen 36
John Stuart Mill 38
Thomas Hobbes 40
Francis Fukuyama 41
Helmut Schoeck 43
Mauk Mulder 44
Geert Hofstede 44
Bibliografie 45
Capitolul III:
TEORIA ECONOMICĂ A FORMĂRII
PREFERINŢELOR 47
III. 1. Raţiunile inexistenţei unei teorii economice a formării
preferinţelor 47
III 2. Definirea satisfacţiei şi a preferinţelor 49
III.3. Teoria relaţiei inverse dintre costurile de oportunitate şi
preferinţe 51
III.4. Regula compatibilităţii 54
III. 5. Gary Becker despre preferinţe
55
III.5.1. Prezentarea
descriptivă a teoriei lui Becker despre preferinţe 56
Capitalul personal şi capitalul social 56
Funcţia de utilitate extinsă şi funcţiile
de subutilitate 57
III.5.2. Critica
teoriei beckeriene a preferinţelor din perspectiva teoriei relaţiei inverse
dintre costurile de oportunitate şi preferinţe
58
,, Ciudăţeniile beckeriene 58
Ambiguitatea conceptelor de capital
personal şi social 61
Bibliografie 62
Capitolul IV:
CULTURA ŞI PERFORMANŢA
ECONOMICĂ 65
IV. 1. Definiţia economică a culturii
65
IV.2. Compatibilitatea definiţiei economice a culturii cu definiţia
sociologică a culturii 70
IV.2.1. Definiţia economică
versus definiţia hofstediană a culturii 70
IV. 2.2. Posibile critici 72
IV. 2.3. Factorii
predictivi ai indicatorului diferenţei de putere 73
IV. 3. Problema trust-ului 75
IV. 4. Determinarea culturală a performanţei economice 77
Bibliografie 80
Capitolul V:
FORMAREA ŞI EVOLUŢIA
PREFERINŢELOR CULTURALE 81
V. l. Teoria hofstediană a formării preferinţelor culturale 81
V.2. Teoria Puterii Disponibile 84
V. 2.1 Premise 84
V.2.2. Modificarea puterii
disponibile 85
V.2.3. Modificarea
preferinţelor culturale 88
V.3. Posibilitatea unei relaţii nemijlocite între performanţa economică
şi mediul natural 91
V.4. Teorii ale relaţiei nemijlocite dintre mediul natural şi
organizarea economico-socială 94
V.5. Mişcarea unidirecţională către culturi cu preferinţă mică pentru
putere 100
V. 5.1. Problema 100
V. 5.2. Cauza principală a
schimbărilor instituţionale şi culturale
101
V. 5.2.1. Acţiuni foarte probabile ale
comunităţii S 101
V. 5.2.2. Acţiuni foarte probabile ale
comunităţii L 104
V. 6. Către sfârşitul istoriei, egalitate fără libertate şi
prosperitate? 106
Bibliografie 110
Capitolul VI:
MECANISME ALTERNATIVE ALE
EVOLUŢIEI UNDIRECŢIONALE A CULTURILOR 113
VI. 1. De ce este dorinţa de recunoaştere cauza fundamentală a
evoluţiei instituţionale
şi culturale? 114
VI. 2. Este eliberarea din sclavie o problemă de preferinţă sau o
problemă de putere? 118
VI. 2.1. Mecanismul de eliberare hegelian 118
VI. 2.2. Legile naturale hobbesiene - rezultat al maximizării puterii
generale
sub constrângerea egalităţii de putere
122
VI. 2.3. Mecanismul de eliberare hobbesian 129
VI. 3. Factorul intern al evoluţiei unidirecţionale a culturilor 131
VI. 4. Declinul omului 134
Bibliografie 136
Capitolul VII:
NATURA REGULILOR ŞI
INSTITUŢIILOR 139
VII. 1. Regulile definite ca stereotipii ale costurilor de oportunitate 139
VII.2. Sursele costurilor de oportunitate 142
VII.3. Corespondenţa dintre stările de anarhie şi stările de ordine 144
VII.4. Alte aspecte de putere în regulile de circulaţie 145
VII. 5. Reguli care apar şi reguli care sunt create 146
VII.6. Reguli şi obiective 147
VII.7. în ce măsură putem noi ‘construi’ regulile? 148
VII.8. O definiţie relevantă a instituţiilor 151
VII.9. Instituţiile bisericii şi sistemului economic definite în
termeni de costuri de oportunitate culturale 153
VII.9.1. Instituţia bisericii 153
VII.9.2. Instituţia sistemului economic
156
VII. 10. Orbirea culturală şi eşecul definirii regulilor şi
instituţiilor de către teoria economică ortodoxă 159
VII. l 1. Orbirea culturală occidentală şi imposibilitatea unei
definiţii de maximă cuprindere a instituţiilor
161
VII. 12. Orbirea culturală occidentală şi incompatibilităţile
explicative 163
Bibliografie 166
Capitolul VIII:
OPŢIUNEA INSTITUŢIONALĂ 169
VIII. 1. Regula opţiunii instituţionale
169
VIII.2. Nivele de de handicapare culturală 172
VIII.3. Decalajul cultural-instituţional şi corupţia generalizată 175
VIII.4. Mecanismul de impunere 177
VIII. 5. Jocul dilema deţinuţilor şi reformele instituţionale 181
VIII. 6. Concluzii relevante pentru cazul României 186
Bibliografie 189
Capitolul IX:
TEORIILE ECONOMICE ORTODOXE
ALE INSTITUŢIILOR ŞI EŞECUL ECONOMIC 191
IX. 1. Invariabilitatea valorică şi iminenţa teoriilor economice
eronate 191
IX. 2. Inconsecvenţele valorice şi eşecul teoriilor economice ortodoxe
ale eşecului economic 199
IX. 2.1. Teoria costurilor
de tranzacţie a lui Douglas North 199
IX. 2.2. Teoria dependenţei
de parcurs 202
Bibliografie 206
Capitolul X:
INSTITUŢIILE ŞI TEORIA
EXTERNALITĂTILOR
207
X. 1. Teoria ortodoxă a extemalităţii
207
X. 1.1. Paradoxul 207
X. 1.2. Definiţii ortodoxe
ale extemalităţii 209
X.2. Invalidarea ortodoxă a teoriei bunurilor publice 220
X.3. O perspectivă integratoare asupra extemalităţilor 224
X.3.1. Aspecte relevante
pentru o perspectivă integratoare 224
X.3.2. Libertatea ortodoxă
sau absenţa coerciţiei expost 227
X.3.3. Libertatea ca
absenţă a coerciţiei ex ante 229
X.4. De ce a fost transformat învăţământul american din privat în
public? 231
X.4.1. AdamSmith 232
X. 4.2. Michael Katz 234
X. 5. Instituţiile şi extemalităţile
236
Bibliografie : 237
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu