Autor :Ilie Badescu
Editura Mica Valahie
An aparitie :2012
ISBN 978-973-7858-93-1
Pret : 10,5 lei ebook-ul la elefant
Descrierea
editurii:
În Sociologie Noologica se formuleaza un lucru esential si anume ca nu este cu putinta sa cunosti omul, societatea si evolutia fenomenelor istorice, culturale si economice daca se ignora kenoza dumnezeiasca, înomenirea lui Dumnezeu, grija permanenta si culminativa a Lui pentru starea lumii.
În Sociologie Noologica se formuleaza un lucru esential si anume ca nu este cu putinta sa cunosti omul, societatea si evolutia fenomenelor istorice, culturale si economice daca se ignora kenoza dumnezeiasca, înomenirea lui Dumnezeu, grija permanenta si culminativa a Lui pentru starea lumii.
Cuprins:
INTRODUCERE 11
ÎNVĂŢĂTURĂ NOUĂ ŞI CU PUTERE
11
(Ce-am voit şi ce-am obţinut prin această carte) 11
1. Cărţile unei alte înţelegeri 11
2. Între naturalism şi virtualismul dinamic. Sinele maximal (vertical)
13
3. Diferenţa noosică infinită sau infinitul interior 15
4. Provocări vechi într-o lumină nouă 17
CARTEA I 19
SINELE MAXIMAL 19
OMUL SUFLETESC ŞI OMUL
TRUPESC 19
I. Sinele. Caracterul a
priori al învoirii la bine 19
1. Energia direcţională. Sinele virtual 19
2. Sinele şi iubirea Ch H Cooley şi W James 22
3. “Balanţa dorinţelor” (W. I. Thomas) şi „imaginea kinestetică” (C. R
Motru) în dinamica sinelui. Oglinda interioară 26
4. Sinele social (W. James) şi agresarea sineităţii 35
5. Definiţiile sociale. Teorema lui Thomas şi “profeţia autocreatoare”
37
II. Sinele multiplu (G H
Mead). Raiul interior şi sinele maximal 40
1. Eul şi minele (mine-itatea): locuri categoriale ale sinelui (G H
Mead) 40
2. “Sinele multiplu”. „Sinele unificat” şi “sinele divizat”. “Sinele
incomplet” 47
3. “Altul generalizat” (G. H. Mead). Generaţiile ca fenomen spiritual.
Etnoistoria şi maladiile etnice 50
4. Protosimţurile, protofuncţiile, prototimpul vieţii. Distanţarea de
sine 56
5. Experienţa religioasă 60
III Sinele unificat.
Comunitatea spirituală (C. R. Motru şi Tr. Brăileanu) 66
1. Realităţi psihologice şi realităţi noologice 66
2. Creştinismul ca spaţiu dens 67
3. Scara de realitate a lumii. Persoanele eidetice 69
4. Teoria “actualităţii sufleteşti”. Timpul afirmărilor maximaliste 70
IV. Dumnezeu, Persoana umană
şi comunitatea spirituală 72
1. Eul emotiv-euforic. Critica teoriei lui Motru asupra “eului mistic”
72
2. Eul naţional, de clasă, de castă, profesional etc 78
3. Împrumutul cultural şi falsificarea personalităţii 84
4. Natură, supranatură şi făptură. Prototimpul 86
5. Modul teandric 90
Cartea a II-a 95
SUBSTRATUL SOCIETĂŢII 95
Adâncul şi suprafaţa societăţii 95
Partea I 95
LATENŢELE SUFLETEŞTI 95
I. Latenţele sufleteşti (I):
homo divinans 95
1. Grija. Darul, binele şi răul din lume. Ecuaţia noologică 95
2 Iubirea. Prezenţa lui Dumnezeu în lume prin darurile Sale.
Dimensiunea dăruită a existenţei 98
3. Jalea. Cădere şi îndepărtare 101
4. Dorul. Sentimentul de singurătate cosmică 104
5. Nostalgia. Amintirea Paradisului 107
6. Nădejdea. Coborârea lui Dumnezeu la om. Dimensiunea eshatologică a
existenţei..109
7. Metoda noologică 110
II. Latenţele sufleteşti
(II): omul ascensiunii 112
1. Actualizarea darului 112
2. Primatul trăirii 114
3. Trăirile axiale. Trup şi suflet 116
4. Oboseala generaţiilor 119
5. Trăirea spirituală pură (noosică) 121
6. Puterile sufleteşti 124
7. Despre criteriul de realitate 126
III. Latenţele sufleteşti
(III): omul simplu. Geniul popular 126
1. „Geniul popular” 126
2. Sufletul popular 130
3. Bunul simţ. Omul simplu 131
IV Latenţele sufleteşti (IV):
omul popular. Etnosul în istorie 135
1. Categorii ale sufletului popular: etnosul 135
2. Etnosul în rânduiala spirituală a lumii 137
3. Pseudo-profeţii secolului XX 139
4. Comunitatea reacţionară 141
5. Popor şi vulg, popularis şi vulgaris 144
6. Omul mediu. Emergenţa mediocrităţii 148
7. Homo religiosus. Etnonimul 151
8. Mediocritatea istorică şi sufletul popular 154
Partea a II-a 156
CADRELE SPIRITUALE 156
I. Locurile spirituale 156
1. Sensul spiritual al experienţelor comune (comunităţile) 156
2. Cadre sau locuri spirituale (noologice) primare şi secundare 158
3. Omul reprezentativ şi despotul 160
4. Sărbătoarea şi adunarea populară 161
5. Ritualul şi îmbisericirea 162
6. Comunitatea de ofensă 163
7. Locurile spirituale în lumina proceselor de modernizare 163
II. Prototipul cadrelor
spirituale: Grădina Raiului 164
1. Cadrul noologic primordial: Grădina Raiului 164
2. Scara trăitoare a lumii. Descărarea ontologică şi interpolarea
edenică a sărbătorii 167
3. Cadrele spirituale şi comunitatea de interese. Declinul noologic al
existenţei 171
4. Interesele. Solidaritate morală şi solidaritate de interese 173
5. Închipuirea. Realitatea eidetică. Tradiţia şi dreapta credinţă —
trăiri fondatoare 175
III. Creşterea şi
descreşterea spirituală a persoanei 177
1. Realitatea noologică a persoanei. Deficitul sineităţii 177
2. Cadre sufleteşti şi « învăţături naturale » 178
3. Cântarul binelui. Latenţele lumii şi Paradoxul Prinţului 180
4. Omul “fără însuşiri” sau despre carenţa tradiţiilor 181
5. Realităţile noologice şi meritele. Omul simplu şi omul dăruit 182
IV Criza identitară a omului
modern 183
1. Sursa crizei identitare a omului modern 183
2. Lumea ca realitate a întâlnirilor noastre 184
3. Catastrofa identitară prin moarte spirituală 185
4. Sufletul, graiul, amintirea şi vocaţia: stâlpii identităţii 187
5. Moarte şi identitate 189
V. Despiritualizarea vieţii.
Ipoteza morţii spirituale 191
1. Cele patru forme de nimic 191
2. Decesul spiritual al civilizaţiilor 193
3. Căile care conduc la moarte spirituală. Ipoteza lui Tr. Brăileanu
199
Partea a III-a 202
ÎNVĂŢĂTURILE SPIRITUALE 202
A Profeţiile. Învăţăturile
proorocilor 202
I Proorociri asupra
neamurilor 202
1 Învăţăturile revelate. Iubirea şi bunătatea 202
2 O zonă de maximă densitate asincronă 205
3 Cele şase culturi axiale ale omenirii 208
4 Profeţiile asupra neamurilor 209
II Istoria ca teofanie 211
1 Cântarul păcatelor colective 211
2 Poporul cuviincios: asincronia modelului etnospiritual 215
3 Ziua Mâniei Domnului. Fenomenul asincron al mâniei divine 215
4 Profeţii mincinoşi 216
III Apocalipsa lui Iezechiel
şi vedeniile lui Zaharia 218
1 Popoare şi elite în profeţiile lui Iezechiel. Cădere şi restaurare
218
2 Apocalipsa lui Iezechiel 220
3 Vedeniile lui Zaharia 222
IV Proporţia, îndepărtarea şi
ritmul în lumina învăţăturilor profetice 225
1 Factorii asincroni în viziunea profetului Isaia. Cântarul divin 225
2 Istoria ca proces de îndepărtare 228
3 Ritmul spiritual 229
V Învăţăturile lui Daniel 232
1 Istoria ca „vânzoleală a răului din lume” 232
2 Apocalipsa lui Daniel. Vedenia celor patru fiare 234
3 Puterea tălmăcirii şi darul vedeniei. Despre cunoaşterea noologică
236
4 Profetul lui Dumnezeu şi Împăratul lumii acesteea 238
B. Învăţăturile mântuitoare.
Înomenirea lui Dumnezeu 242
I. Puterea învăţăturilor. Învăţăturile
mântuitoare 242
1 Răzbunare sau iertarea pe calea iubirii? Învăţătura dreptei pedepse
242
2 Prima învăţătură a omului ca fiinţă socială 243
II Lecţiile Pustiei 243
1 Agenţii antilucrării vs elevii lui Iisus. „Generaţiile dreptăţii” 243
2 Pustia Carantaniei. Cristoforii 246
3 Triumful timpului vindecării. Energiile necreate 248
III Învăţătură nouă şi cu
putere 249
1 Omul liturgic şi omul făţarnic: structuri asincrone 249
2 Puterea asincronă şi adâncurile cetăţii 251
3 Purificarea (curăţirea) şi învăţăturile despre triumful asupra morţii
252
IV Cosmopolis şi Biserică.
Învăţături despre ispite 255
1 Cosmopolis şi Biserică: structuri asincrone. Apostol în Europa
primară 255
2 Teandrio-geneza 259
3 Cetatea ca trup colectiv omorât de păcate. Declinul învăţăturilor 262
4 „Vremurile cele de apoi” şi „duhurile cele înşelătoare” 263
V Părinţii pustiei şi
învăţăturile lor 265
1 Noologia evagriană 265
2 Biserica şi spitalul: structuri asincrone 267
3 Despre akedie 269
4 Acedia carpatică 270
5 „Trupul subtil” 273
Cartea a III-a 276
SISTEMUL SOCIETĂŢII 276
Noologie interactivă 276
Partea I 276
Comunitatate, relaţii,
grupuri sociale 276
I Densitatea fizică şi
densitatea spirituală a vieţii colective 276
1. Noologia scopului. Popoarele, elitele şi finalităţile pseudomorfe
276
2 Virtualismul semitainic 281
3 Asincronia motivului modal. Protosocialitatea 284
4 Întâlnirea ca fenomen de cunoaştere. Planul sfinţit al realităţii
sociale 286
II Comunitatea fondatoare şi
elitele: dreptarul divin şi devierea omenească 290
1 Comunitatea primordială. Deviere şi factori îndreptători (asincroni)
290
2 Comunitatea primordială: fenomen asincron total 291
3 Elitele harismatice, cadru de actualizare a factorilor asincroni 293
4 Comunitatea spirituală şi societatea economică: structuri asincrone
294
III Relaţia socială: triumful
asupra fiziologiei singurătăţii 294
1 Rugăciunea ca relaţie noosică pură. Tema „cetăţilor nepocăite” 295
2 Relaţia socială şi cel de-al treilea câmp (asincron) 298
3 Subiectele colective, inter-relaţiile şi chestiunea răului în istorie
301
4 Dezactualizările relaţiei şi depotenţarea spirituală a lumii 301
IV Grupul social ca grup
spiritual 304
1 Învăţătura lui Iisus şi datina omenească. Demofilia 304
2 Comuniunea. Comunitatea de propovăduire 306
3 Cetatea cerească şi căile dobândirii ei 307
4 Arhitectura sociabilităţii: suprafaţa şi adâncul. Despre chip şi
în-chipuire: făţărnicia.309
Partea a II-a 311
Familia şi structurile
genealogice 311
I Familia ca taină. Familia
în lumina sociologiei creştine 311
1 Familia văzută prin ochii credinţei. Triumful noologiei creştine 311
2 Etnometodologia creştină a persoanei. Căsătorie şi impersonificare
315
3 Familia cerească 317
4 Taina cununiei şi familia senzualistă: structuri asincrone 319
II Genealogia 323
1 Genealogie pământească şi genealogie celestă. Naşterea duhovnicească
323
2 „Păcatul - conspiraţie a minţii omului cu diavolul împotriva legii
lui Dumnezeu” 326
3 Destinaţie şi destin 327
III Stocurile genealogice 330
1 Stocurile genealogice, o constantă a istoriei? 330
2 Genealogia ca fenomen spiritual 331
3 Persoana morală concretă 332
4 Cum cunoaştem „persoanele colective”? Tabelele vitalităţii colective
334
Cartea a IV-a 336
NOOPOLITICA 336
SPAŢIILE DENSE 336
Partea I 336
Noopolitica şi lumile
istorice 336
Spaţiile dense în istoria lumii
336
I Ipoteza factorilor
asincroni şi a zonelor de densitate noologică 336
1 Spaţiul dens 336
2. Spaţii difluente 337
3 Despre anarhie 338
II Noopolitica zonelor de
densitate asincronă 339
1 Noologie geoistorică: Franţa asincronă 339
2 Istoria pudorii 340
3 Teandriile, câmpuri de manifestări asincrone 343
4 Înoire şi falsă înoire. Revoluţie şi religie 348
5 Ce este un eveniment în lumina noologiei? 351
Partea a II-a 357
Deconstrucţia Europei
creştine 357
I Noopolitica spaţiului
segmentat. Permanenţa iconoclasmului 357
1 Iconoclasmul: deconstrucţie păgână a Europei creştine 357
2 Venerarea sfinţilor: manifestare asincronă 358
3 Iconoclasmul: suprimarea protovederii 359
4 Statul din lume contra « imperiului » din cer 361
5 Iconoclasmul şi „ciocnirea civilizaţiilor” 363
6 Iconoclasmul bolşevic şi rădăcinile sale 364
Partea a III-a 367
PROCESUL SPIRITUAL 367
I. Declin, degradare,
descărare 367
1. Degradarea unităţii primordiale 367
2. Marile degradări noologice şi documentele lor. Învăţături despre
calea spre unitate.368
3. Marea vindecare: religia creştină 370
II. Lumea înnoită. Europa
abisală. Puterea substratului 372
1. Celtism, creştinism, 372
2. Strigarea Ecleziastului 375
III. Înnoirea lumii prin
creştinism 378
1. Noologia abisală creştină. Corporalitatea în epistolele pauline 378
2. Revelaţia corpului interior. Bogomilism, catari, creştinism cosmic
379
IV. Un mare eveniment
sufletesc la începuturile creştinimsului 382
1. Dublul orizont morfologic. Un document creştin timpuriu 382
2. De la fantasma sexuală la extazia religioasă. Omul secret 385
Cartea a V-a 389
SISTEMUL LUMII 389
Partea I 389
Scena Vieţii 389
Societatea în tabloul unor mari teorii spiritualiste 389
(Ch H Cooley, C R Motru, A. Schutz, E Goffman) 389
I. Societatea ca realitate
sufletească. C R Motru 389
1. Sociologia ca ştiinţă a realităţii sufleteşti 389
2. Caracteristicile mediului sufletesc. Unităţi sufleteşti şi unităţi
de cultură 392
3. Imaginea de sine. Realitatea noologică a persoanei. Deficitul
sineitătii 396
4. Realităţile noologice şi meritele. Axele noologice ale realităţii
399
5. Teoria puterilor sociale 400
6. Media comună şi oamenii de seamă. Cum pot fi întârziate societăţile?
402
II. Societatea ca fenomen de
apartenenţă. C. H. Cooley 407
1. Societatea ca realitate inter-mentală. teoria grupurilor primare 407
2. Stratul fondator al realităţii sociale: apartenenţa. Poate fi
des-fiinţată o societate? ....407
3. Tipuri de grupuri primare. Natura umană 409
Partea a II-a 420
Chipul şi masca. Spre o
etnometodologie creştină 420
I. Înfăţişarea şi
ascunzişurile: sociologia dramaturgică 420
1. “Hombre secreto” sau “conspiraţia naturală” 420
2. Ruptura de cadru 422
3. Manifestările 423
4. Faţada. Comportamentul de faţadă 425
5. Idiom apusean şi burghezie balcanică. Faţadă şi fundal. C Rădulescu
Motru 428
II. Chipul şi masca. Trista
comedie a modernizării. C. R. Motru 432
1. Ademenirea scenei şi tristeţea culiselor 432
2. Decor şi fundal. Faţadă şi substrat, formă şi fond 435
3. Idealizarea formelor. Occidentul faţadei şi ironia mistificării 436
III. Comedia politica.
Regizorii sceneni publice 437
1. Rutină şi faţadă, formă şi fond. “Curat murdar, Coane Fănică” 437
2. Ideologizarea. Dirty work 439
3. Fracturările coerenţei expresive a unei societăţi 441
4. Politicianismul şi mizeria vieţii publice în “periferia” apuseană.
Schimbarea la faţă
versus schimbarea faţadei ca tip de schimbare 443
Partea a III-a 445
Scenă şi culise. Taina şi
secretul 445
I Impersonare şi conspirativitate.
Elemente de etnometodologie creştină 445
1. Impersonarea sau “instalarea într-un personaj” 445
2. Infrastructura secretizării spontane. Hombre secreto şi homo
innocentis 446
3. “Omul umbrei” şi “omul nevinovăţiei”. Problema etnometodologiei
creştine 447
4. Idealizarea şi coerenţa expresivă. Informaţie şi ritual 447
5. Sfera ideală din jurul persoanei. Smerenie şi ruşine 448
6. Echipe şi grupări spirituale. Rădăcina epistemologică a teoriilor
conspiratoriale 449
7. Fenomenologia ciclurilor alexandriniste. Credinţă şi conspiraţie 451
II. Idolatrie sau Biserică,
tertium non datur. Sistemele expresive 451
1. “Ochiul public”. Supravegherea şi spectacolul de rol. Echipa şi
clica 451
2. Baza puterii “cuvântului oficial”. Eticheta şi riscul înfăţişării
(faţadei) 453
3. Teoria latenţelor difuze şi fenomenul “iluminării”. “Fenomenul
social total” într-o nouă perspectivă 454
4. Echipe, audienţă, rutină. Lideri, dramaturgi, clici, facţiuni 456
5. Puterea dramaturgică şi puterea regizorală (directivă) 457
6. Teoria “echipelor sociale”. Rădăcina socială a “societăţilor
secrete” 458
III. Regiuni sociale şi
comportamente regionale 460
1. Comportamente regionale. « În faţă” (front region) şi “în fundal”
(back region) 460
2. Faţadă şi fundal, scenă şi culise. A fi la vedere, a ţine ascuns 461
3. Sacralizare, stigmat, răbufnire. Familiaritate şi formalism 462
Partea a IV-a 465
LUMEA 465
În tabloul noologic al lui A. Schutz 465
I. Intimitate şi anonimat.
Omul rătăcit în lume 465
1. Realitatea multiplă 465
2. Critica pozitivismului. Carenţa simpatiei. Intelectul dogmatic 470
3. Simpatie şi cunoaştere: intersubiectivitatea 473
4. Gardienii cunoaşterii pozitiviste şi comunitatea eliberatoare 476
5. Motive finale şi motive cauzale 478
6. Şovinismul colateral 479
7. Salvarea punctului de vedere subiectiv (al actorului) în cercetarea
ştiinţifică 480
II. Centrul şi marginea
lumii. Sociologia “lumii noastre” 481
1. Regiunile realităţii sociale: cele patru lumi 481
2. Relaţia nostratică “pură”. Comunitatea neîntreruptă în timp şi
spaţiu. Neamul sau etnotipul 483
3. Comunitatea universală. Morfologia relaţiei faţă-în-faţă.
Epistemologia de la marginea comunităţii 486
III. Lumea anonimă.
Contemporani, precedori, succesori 492
1. Lumea contemporanilor. Orfanismul metafizic şi moral 492
2. Straturi mundane. Raza lumii sensibile 494
3. Contemporanul ca tip ideal. Cunoaşterea prin trăire şi cunoaşterea
mediată. Sociologia trăiristă şi sociologia comprehensivă 495
4. Unităţi originare. Persoana trăită şi persoana eidetică.
Tipificaţiile 497
5. Schemele tipizante. Tipul personal caracterologic şi tipul
funcţional. Contexte spirituale subiective şi obiective. Sociologia fiinţei
anonime 499
6. Prototemporalitatea şi lumea predecesorilor. Sociologie, istorie şi
profeţie 502
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 506
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu