Autor : Cosima Rughinis
Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Sociologie
An aparitie :2012
ISBN 978-973-46-2935-0
Nr pagini :232
Format 135 x 200
Pret : 26,95 lei la Editura,
22,91 lei la elefant, 17,5 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU
Descrierea
editurii:
Destinat studentilor la stiinte sociale preocupati de cercetarile
cantitative, dar si profesionistilor din domeniul politicilor publice,
volumul prezinta in detaliu evaluarea practicilor de masurare in
cercetarile sociologice pe baza de sondaj. In procesul de cuantificare,
autorii sondajelor trebuie sa ia in considerare citiva factori
fundamentali: ce procese sociale studiaza si prin ce concepte le
analizeaza? Cum gasesc respondentii si cum ii coopteaza in studiul lor?
Cum evalueaza raspunsurile si cum le interpreteaza? Exemplele prezentate
demonstreaza ca masurarea sociologica este nu doar o operatie tehnica,
ci si o actiune fundamentata pe premise teoretice care are consecinte
conceptuale, transformind adesea subiectul analizei.
Cosima Rughinis este conferentiar in cadrul Departamentului de Sociologie al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti. Din 2005 este doctor in sociologie, cu o lucrare cu tema „Interventii sociale in comunitati marginale din Romania contemporana”. Printre domeniile sale de interes se numara metodologia cercetarii sociale si descrierile stiintifice si cotidiene ale persoanelor si tipurilor umane. Este redactor‑sef al Journal of Comparative Research in Anthropology and Sociology – Compaso si secretar stiintific al Societatii Sociologilor din Romania. La Editura Polirom a mai publicat Viata sociala in Romania urbana (in colaborare, 2006) si Explicatia sociologica (2007).
Cuprins:
Lista figurilor 13
Lista tabelelor 15
Capitolul 1. Introducere 17
Capitolul 2. încurcăturile cuantificării:
teoria din subtext 21
Capitolul 3. Clasificări contestate:
măsurarea etniei in sondaje sociologice 43
3.1. Mize
teoretice 45
3.2. Raiiuni
ale utilizării etniei în modele cantitative 48
3.3. Modele
de măsurare a etniei 51
3.4. Încurcături
ale cuantificării etniei în sondaje sociologice 54
3.4.1. La cine sau la ce se referă etnia?
54
3.4.2. Etnia individuală este contextuală
şi situaţionaiă 56
3.4.3. Clasificarea etnică invocă alte
clasificări 59
3.4.4. Clasificarea etnică modifică
(moderează) relevanţa altor clasificări 62
3.4.5. Clasificările etnice au influenţe
mediate 63
3.4.6. Desenarea modelelor cauzale 64
3.5. Specificul
măsurării etniei rome/ţigăneşti în sondaje sociologice 65
3.5.1. Raţiuni aie utilizării etniei
rome/ţigăneşti în modelele cantitative 66
3.5.2. O analiză a sondajelor privind
romii din România 68
3.5.3. Etnonime folosite în sondaje
pentru măsurarea etniei rome 77
3.5.4. Preocuparea pentru „erorile"
de identificare a etniei ....82
3.5.5. Autoidentiflcarea versus
heteroatribuirea etniei rome ....86
3.6. Vecinătăţile
rome în sondajele sociologice privind România 95
3.6.1. Heteroatribuirea etniei la nivel
de vecinătate 95
3.6.2. Vecinătăţile rome compacte şi
eterogene in sondajele sociologice 99
3.6.3. Influenta metodologici de
eşantionare asupra rezultatelor cu privire la „nivelul de şcolarizare" 106
3.7. O
ilustrare a unui model multivariat: etnia romă si răspunsurile privind mersul
la biserică 109
3.7.1. Specificarea modelului 111
3.7.2. Variabilele şi ponderile de
eşantionare din model 114
v3.7.3. Estimările
modelului 117
3.7.4. Efectele de moderare 121
3.7.5. Discuţie 123
3.8. Câteva
comentarii'privind cuantificarea etniei în sondajele sociologice 124
Capitolul 4. in căutarea unui model de
măsurare: cuantificarea alfabetizării ştiinţifice 127
4.1. Conceptualizarea
alfabetizării ştiinţifice 128
4.1.1. Operaţionalizarea vocabularului
constructelor ştiinţifice 131
4.1.2. Evaluări tehnice ale scalei NSF 134
4.1.3. Presupoziţiile procesului de
operaţionalizare 138
4.1.4. Provocările constructelor animate 142
4.2. Modele
de măsurare a alfabetizării ştiinţifice 145
4.2.1. O clasificare a modelelor de
măsurare: reflective şi formative 146
4.2.2. Două modele de măsurare pentru
cunoaşterea constructelor ştiinţifice 148
4.2.3. Modelul reflectiv subiacent al
alfabetizării ştiinţifice.... 155
4.2.4. Cunoaşterea opera(iona!izată a
constructelor ştiinţifice în modelul reflectiv 156
4.2.5. O comparaţie între modelul
reflectiv şi cel formativ al cunoaşterii constructelor ştiinţifice 158
4.2.6. Conceptul teoretic şi variabilele
operaţionalizate 162
4.3. Descoperirea
răspunsurilor „Nu ştiu” : o propunere revăzută de model de măsurare reflectiv 164
4.3.1. Încurcături: răspunsurile „Nu
ştiu” şi dimensionalitatea scalei NSF 168
4.4. Un
model de măsurare tipologic al alfabetizării ştiinţifice 180
4.5. Alte
încurcături în modelul reflectiv: itemul privind evoluţia omului din scala NSF 182
4.5.1. „Acceptarea evoluţiei” ca subiect
de cercetare sociologică 184
4.5.2. Evoluţia înţeleasă drept construct
ştiinţific animat 184
4.5.3. Formularea itemilor privind
acceptarea evoluţiei 189
4.5.4. Acceptarea evoluţiei ca indicator
în modelele reflective ale abilităţilor 194
4.5.5. Acceptarea evoluţiei ca indicator
în modelele formative ale concepţiilor despre lume 196
4.5.6. Este rezonabilă întrebarea privind
acceptarea evoluţiei? 197
Capitolul 5. încheiere 201
Anexe
205
Bibliografie 211
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu