16/03/2013

MASURAREA SOCIOLOGICA. Teorii si practici ale cuantificarii



Autor : Cosima Rughinis             
Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Sociologie


An aparitie :2012
ISBN  978-973-46-2935-0
Nr pagini :232
Format 135 x 200
Pret : 26,95 lei la Editura, 22,91 lei la elefant, 17,5 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU




Descrierea editurii:

Destinat studentilor la stiinte sociale preocupati de cercetarile cantitative, dar si profesionistilor din domeniul politicilor publice, volumul prezinta in detaliu evaluarea practicilor de masurare in cercetarile sociologice pe baza de sondaj. In procesul de cuantificare, autorii sondajelor trebuie sa ia in considerare citiva factori fundamentali: ce procese sociale studiaza si prin ce concepte le analizeaza? Cum gasesc respondentii si cum ii coopteaza in studiul lor? Cum evalueaza raspunsurile si cum le interpreteaza? Exemplele prezentate demonstreaza ca masurarea sociologica este nu doar o operatie tehnica, ci si o actiune fundamentata pe premise teoretice care are consecinte conceptuale, transformind adesea subiectul analizei.








Cosima Rughinis este conferentiar in cadrul Departamentului de Sociologie al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti. Din 2005 este doctor in sociologie, cu o lucrare cu tema „Interventii sociale in comunitati marginale din Romania contemporana”. Printre domeniile sale de interes se numara metodologia cercetarii sociale si descrierile stiintifice si cotidiene ale persoanelor si tipurilor umane. Este redactor‑sef al Journal of Comparative Research in Anthropology and Sociology Compaso si secretar stiintific al Societatii Sociologilor din Romania. La Editura Polirom a mai publicat Viata sociala in Romania urbana (in colaborare, 2006) si Explicatia sociologica (2007).



Cuprins:


Lista figurilor   13
Lista tabelelor 15

Capitolul 1. Introducere 17

Capitolul 2. încurcăturile cuantificării: teoria din subtext 21

Capitolul 3. Clasificări contestate: măsurarea etniei in sondaje sociologice 43
3.1. Mize teoretice 45
3.2. Raiiuni ale utilizării etniei în modele cantitative 48
3.3. Modele de măsurare a etniei 51
3.4. Încurcături ale cuantificării etniei în sondaje sociologice 54
      3.4.1. La cine sau la ce se referă etnia? 54
      3.4.2. Etnia individuală este contextuală şi situaţionaiă 56
      3.4.3. Clasificarea etnică invocă alte clasificări 59
      3.4.4. Clasificarea etnică modifică (moderează) relevanţa altor clasificări 62
      3.4.5. Clasificările etnice au influenţe mediate 63
      3.4.6. Desenarea modelelor cauzale 64
3.5. Specificul măsurării etniei rome/ţigăneşti în sondaje sociologice 65
      3.5.1. Raţiuni aie utilizării etniei rome/ţigăneşti în modelele cantitative 66
      3.5.2. O analiză a sondajelor privind romii din România 68
      3.5.3. Etnonime folosite în sondaje pentru măsurarea etniei rome 77
      3.5.4. Preocuparea pentru „erorile" de identificare a etniei ....82
      3.5.5. Autoidentiflcarea versus heteroatribuirea etniei rome ....86
3.6. Vecinătăţile rome în sondajele sociologice privind România 95
      3.6.1. Heteroatribuirea etniei la nivel de vecinătate 95
      3.6.2. Vecinătăţile rome compacte şi eterogene in sondajele sociologice 99
      3.6.3. Influenta metodologici de eşantionare asupra rezultatelor cu privire la „nivelul de şcolarizare"  106
3.7. O ilustrare a unui model multivariat: etnia romă si răspunsurile privind mersul la biserică  109
      3.7.1. Specificarea modelului 111
      3.7.2. Variabilele şi ponderile de eşantionare din model 114
v3.7.3. Estimările modelului 117
      3.7.4. Efectele de moderare  121
      3.7.5. Discuţie 123
3.8. Câteva comentarii'privind cuantificarea etniei în sondajele sociologice 124

Capitolul 4. in căutarea unui model de măsurare: cuantificarea alfabetizării ştiinţifice 127
4.1. Conceptualizarea alfabetizării ştiinţifice 128
      4.1.1. Operaţionalizarea vocabularului constructelor ştiinţifice  131
      4.1.2. Evaluări tehnice ale scalei NSF 134
      4.1.3. Presupoziţiile procesului de operaţionalizare 138
      4.1.4. Provocările constructelor animate 142
4.2. Modele de măsurare a alfabetizării ştiinţifice 145
      4.2.1. O clasificare a modelelor de măsurare: reflective şi formative 146
      4.2.2. Două modele de măsurare pentru cunoaşterea constructelor ştiinţifice 148
      4.2.3. Modelul reflectiv subiacent al alfabetizării ştiinţifice.... 155
      4.2.4. Cunoaşterea opera(iona!izată a constructelor ştiinţifice în modelul reflectiv 156
      4.2.5. O comparaţie între modelul reflectiv şi cel formativ al cunoaşterii constructelor ştiinţifice 158
      4.2.6. Conceptul teoretic şi variabilele operaţionalizate 162
4.3. Descoperirea răspunsurilor „Nu ştiu” : o propunere revăzută de model de măsurare reflectiv 164
      4.3.1. Încurcături: răspunsurile „Nu ştiu” şi dimensionalitatea scalei NSF 168
4.4. Un model de măsurare tipologic al alfabetizării ştiinţifice 180
4.5. Alte încurcături în modelul reflectiv: itemul privind evoluţia omului din scala NSF 182
      4.5.1. „Acceptarea evoluţiei” ca subiect de cercetare sociologică 184
      4.5.2. Evoluţia înţeleasă drept construct ştiinţific animat 184
      4.5.3. Formularea itemilor privind acceptarea evoluţiei 189
      4.5.4. Acceptarea evoluţiei ca indicator în modelele reflective ale abilităţilor 194
      4.5.5. Acceptarea evoluţiei ca indicator în modelele formative ale concepţiilor despre lume 196
      4.5.6. Este rezonabilă întrebarea privind acceptarea evoluţiei? 197

Capitolul 5. încheiere 201

Anexe   205
Bibliografie 211




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu