Editura Trei
Colectia În afara colecţiilor
An aparitie :1998, 2001,2009, 2016
Editia a IV-a
ISBN 978-606-719-914-7
Nr pagini :582
Format 130 x 200
Pret : 50,15 lei la Editura
Disponibilitate BCU (ed 2009)
Descrierea
editurii:
Aşa cum filosofia tradiţională s-a străduit să spună totul despre spirit
din perspectiva conştientului, filosofia inconştientului abordează
spiritul din perspectiva zonelor subliminale ale psihicului, mai
superficiale sau mai profunde (inconştient personal, inconştient
colectiv). Două îi sunt ideile structurante: «spiritul este impur» şi
«există spirit inconştient». Ambele pun în discuţie două din axiomele
filosofiei tradiţionale, şi anume «spiritul este pur» şi «conştiinţa
este consubstanţ ială spiritului». În măsura în care reconsideră
spiritul dintr-o perspectivă unică, demersul meu regăseşte vocaţia
sistematică a filosofiei, fără a urmări realizarea ei integrală.
Cititorul se întâlneşte pe parcursul lecturii cu hermeneutica, estetica,
filosofia religiei, etica, filosofia ştiinţei – toate regândite din
perspectiva inconştientului.Vasile Dem. Zamfirescu
Vasile Dem. Zamfirescu s-a născut în 1941, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Filosofie, secţia Pedagogie, în 1964, şi Facultatea de Limbi Germanice în 1975, ambele la Universitatea din Bucureşti, unde obţine şi Doctoratul în Filosofie (1975), cu o teză pe teme de psihanaliză. S-a format urmând o analiză personală între 1986 şi 1988. Începe să practice psihanaliza din 1988 şi obţine autorizaţia de practică de la Societatea Română de Psihanaliză, în chiar anul înfiinţării acesteia, 1990.
S-a îngrijit de apariţia unor lucrări fundamentale de psihanaliză – a editat operele complete ale lui Freud, iar în prezent încearcă să facă acelaşi lucru cu cele ale lui Jung –, a publicat numeroase studii şi cărţi în domeniu. Unele dintre cele mai importante sunt: Etica şi psihanaliza (1973), Etică şi etologie (1982), Între logica inimii şi logica minţii (1985), În căutarea sinelui (1994), Nedreptatea ontică (1995), Filosofia inconştientului (vol. I în 1998, iar vol. II în 2001).
A fost membru fondator al SRP. A obţinut premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti în 1994. A fost validat ca membru asociat direct al Asociaţiei Psihanalitice Internaţionale (IPA) în 1997, iar apoi ca membru direct al ei, în acelaşi an. Este director general al Editurii Trei, specializată în publicarea lucrărilor din domeniile psihanalizei, psihologiei şi literaturii de gen. Este director al Revistei Române de Psihanaliză.
Din lucrarile sale:
Între logica inimii și logica minții, Cartea Romaneasca 1985, Trei 1997,2003, 2011, 2014
În căutarea sinelui. De la filosofie la psihanaliză în comunism, Cartea Romaneasca 1994, Trei 1999, 2014
Filosofia inconștientului, Trei 1998, 2001, 2009, 2016
Introducere în psihanaliza freudiană și postfreudiană, Trei 2003, 2007, 2012, 2015
Povestiri de psihoterapie romanească. 19 cazuri inedite (coord), Trei 2009, 2017
Nevroza balanica, Trei 2012
Cuprins: (paginarea ed 2009)
Cuvânt înainte la ediţia a
treia 11
Cuvânt înainte la volumul
întâi 13
Cuvânt înainte la volumul al
doilea 15
Capitolul I. Preliminarii la
o filosofie a inconştientului 17
1. Este posibilă o filosofie a inconştientului? 19
1.1. Cultura filosofică a
lui Freud 23
1.2. Filosofie tradiţională
şi perspectiva inconştientului 28
2. Ideea şi conceptul de inconştient în istoria filosofiei 30
3. Inconştientul în psihanaliză 44
3.1. Factualitatea teoriei
freudiene 44
3.2. Conţinuturile
inconştientului şi structura psihicului. Natură şi cultură în psihanaliză 56
4. Filosofie şi psihanaliză. Tur de orizont contemporan 64
4.1. Psihanaliza — obiect al
teoriei şi filosofiei ştiinţei 66
4.2. Evidenţierea şi
fructificarea implicaţiilor filosofice ale psihanalizei 69
4.3. Psihanaliza filosofiei
76
Capitolul II. Impuritatea
spiritului: psihanaliza ca hermeneutică 83
1. Hermeneutică şi filosofie 85
2. Hermeneutica psihanalitică şi relaţia spirit-suflet 88
3. Principiile hermeneuticii psihanalitice 99
4. Spiritul inconştient şi problema psihologismului 102
5. Actul ratat şi cogito-ul cartezian. Problema subiectului ...105
6. Interpretarea visului — paradigmă a hermeneuticii psihanalitice.
Dorinţa 118
7. Hermeneutica simptomului nevrotic.Dorinţa şi legea 132
7.1. Complexul Oedip în
isterie 136
7.2. Sensul fobiei micului
Hans 138
7.3. Nevroza ca negativ al
perversiunii 141
7.4. Complexul Oedip în
nevroza obsesională 142
7.5. Nevroza şi condiţia
umană 149
8. De la psihologia inconştientului la estetică: Witz-ul 150
8.1. Plăcerea estetică 158
9. Estetica psihanalitică: complexul Oedip în literatură 160
9.1. Straniul şi complexul
Oedip 163
9.2. Hamlet şi Oedip 167
9.3. De la Fraţii Karamazov
la Totem si tabu 171
9.4. Paradigma literară a
psihanalizei: Oedip rege 174
9.5. Romanul, gen oedipian?
178
10. De la psihanaliza religiei la religia psihanalitică. Freud şi Jung
182
10.1. Nevroză, artă, religie
193
10.2. Religie şi dorinţă 197
10.3. Elemente religioase în
psihanaliză 201
11. Impuritatea moralei: resentiment şi morală 203
11.1. Fenomenologia şi
psihologia resentimentului 206
11.2. Sociologia
resentimentului 211
11.3. Valorizarea produselor
culturale ale resentimentului 221
12. Psihanaliza spiritului ştiinţific 224
12.1. Inconştientul personal
şi ştiinţele naturii 225
12.2. Inconştientul colectiv
şi ştiinţele naturii 237
12.3. Calea spre
obiectivitate în ştiinţele omului 248
13. Hermeneutica psihanalitică — propedeutică la spiritul liber 258
Capitolul III. Antropologia
psihanalitică 261
1. Psihanaliza ca hedonism 264
1.1. Sexualitatea infantilă
sau plăcerea ca scop în sine 271
1.2. Scurt excurs despre
anaclisis 276
1.3. Paradigma sexualităţii
infantile 278
1.4. Mica pubertate 283
1.5. Dublul început al
vieţii sexuale 285
1.6. Dovezi indirecte despre
existenţa sexualităţii infantile 286
1.7. Este copilul un
„pervers polimorf"? 288
1.8. Fundamentul biologic al
sexualităţii infantile 290
2. Hedonismul în istoria filosofiei. O parafrază marcusiană 294
2.1. Locul psihanalizei 299
3. Freud — critic al culturii 300
3.1. Restrângerea plăcerii
sexuale 305
3.2. Reprimarea
agresivităţii ca sursă de neplăcere 309
3.3. Critică şi conformism
312
3.4. Este posibil un
principiu nerepresiv al realităţii? O altă parafrază marcusiană 314
4. De la antropologie la ontologie: Eros şi Thanatos 320
4.1. Erosul sau pulsiunile
vieţii 324
4.2. Thanatosul — un
instinct „filosofic"? 326
4.3. Confruntarea dintre
Eros şi Thanatos ca fundal al vieţii 331
5. Desexualizarea psihanalizei sau teoria relaţiei cu obiectele ca
psihanaliză a socialităţii. Glose la o lucrare de sinteză 334
5.1. Schimbare de paradigmă
în psihanaliză? 334
5.2. Margaret Mahler sau
eşecul armonizării celor două teorii 337
5.3. Teoria celor doi
factori — o soluţie echilibrată 338
5.4. O poziţie radicală —
renunţarea la teoria instinctelor 342
5.5. O nouă viziune asupra
omului? 344
Capitolul IV. Noologia
abisală 347
1. Freud şi „inconştientul de sus" 349
1.1. Formarea supraeului 358
1.2. În căutarea
originarului: supraeul precoce 370
1.3. Morala inconştientă şi
morala conştientă 373
1.4. Maturitatea morală 382
1.5. Comunismul şi
infantilizarea morală 385
2. Spiritul inconştient ca arhetip la C.G. Jung 386
2.1. Premise filosofice:
psihologia analitică sau a complexelor ca noologie abisală 386
2.1.1. Dimensiunea arhetipală a moralei: a
priori-ul jungian 388
2.1.2. Excurs: o perspectivă lamarkistă
asupra formării arhetipurilor 393
2.1.3. A priori formal sau material? 399
2.1.4. Între psihologism şi misticism:
problema reducţionismului 404
2.1.5. Spirit, suflet, corp 412
2.1.6. Metapsihologia jungiană 417
2.2. Principii şi metode
pentru cunoaşterea spiritului inconştient 419
2.3. În lumea spiritului
inconştient 432
2.3.1. Caracteristicile arhetipurilor — o
încercare de sinteză 433
2.3.2. Un inventar al arhetipurilor tipice
şi atipice 441
2.3.2.1. Arhetipuri sau existenţiale? 442
2.3.2.2. Arhetipuri neîncadrabile 447
2.3.2.3. Câteva arhetipuri tipice 452
2.4. Simbolul - vehicul al
arhetipurilor 458
2.4.1. Relaţia Freud-Jung sau contradicţia
unilaterală ....462
2.4.2. O ilustrare: simbolurile geometrice
ale sinelui 469
2.5. Domeniile de
manifestare ale arhetipurilor 482
3. De la arhetipuri la factori stilistici 490
3.1. Psihanaliză,
publicistică, dramaturgie 491
3.2. Filosofia culturii ca
noologie abisală 497
3.3. Arhetipuri şi factori
stilistici 507
3.4. De la transcendental la
transcendent 511
3.5. Manifestare simbolică
şi personanţă 513
Bibliografie 517
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu