Editura Trei
In afara colectiilor
An aparitie : 2003, 2007,2012, 2015
Editia a IV-a revizuita si completata
ISBN 978-606-719-467-8
Nr pagini : 408
Disponibilitate BCU (ed 2007)
pdf pe scribd (ed 2003)
Descrierea
editurii:
În 1990 a avut loc un eveniment decisiv, poate, pentru implantarea psihanalizei în România: studenţii de atunci ai Facultăţii de Filosofie, care îngloba şi psihologia, sociologia, pedagogia, au impus introducerea psihanalizei în planul de învăţământ. Printre cei nominalizaţi ca profesori pentru noua disciplină s-a numărat şi autorul acestor rânduri. Cursul pe care l-am susţinut începând cu 1991 şi-a propus să ofere studenţilor de la filosofie atât cunoştinţele de bază în psihanaliză, cât şi semnificaţia lor filosofică. Acest curs s-a transformat spre sfârşitul anilor '90 în Filosofia inconştientului cu cele două volume ale sale, publicate de Editura Trei.
Tot în 1991, am fost solicitat să ţin cursul de psihanaliză la Facultatea de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu. Conceput ca o "psihologie a inconştientului", acest curs şi-a propus să transmită cunoştinţele esenţiale despre inconştient în principalele sale ipostaze: freudiană, adleriană, jungiană şi contemporană. Devenit acum carte sub titlul Introducere în psihanaliza fruidiană şi postfreudiană, numitul curs se adresează nu numai studenţilor. Toţi cei care doresc să se iniţieze în psihanaliză îl pot folosi. - Vasile Dem. Zamfirescu
Tot în 1991, am fost solicitat să ţin cursul de psihanaliză la Facultatea de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu. Conceput ca o "psihologie a inconştientului", acest curs şi-a propus să transmită cunoştinţele esenţiale despre inconştient în principalele sale ipostaze: freudiană, adleriană, jungiană şi contemporană. Devenit acum carte sub titlul Introducere în psihanaliza fruidiană şi postfreudiană, numitul curs se adresează nu numai studenţilor. Toţi cei care doresc să se iniţieze în psihanaliză îl pot folosi. - Vasile Dem. Zamfirescu
Vasile Dem. Zamfirescu s-a născut în 1941, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Filosofie, secţia Pedagogie, în 1964, şi Facultatea de Limbi Germanice în 1975, ambele la Universitatea din Bucureşti, unde obţine şi Doctoratul în Filosofie (1975), cu o teză pe teme de psihanaliză. S-a format urmând o analiză personală între 1986 şi 1988. Începe să practice psihanaliza din 1988 şi obţine autorizaţia de practică de la Societatea Română de Psihanaliză, în chiar anul înfiinţării acesteia, 1990.
S-a îngrijit de apariţia unor lucrări fundamentale de psihanaliză – a editat operele complete ale lui Freud, iar în prezent încearcă să facă acelaşi lucru cu cele ale lui Jung –, a publicat numeroase studii şi cărţi în domeniu. Unele dintre cele mai importante sunt: Etica şi psihanaliza (1973), Etică şi etologie (1982), Între logica inimii şi logica minţii (1985), În căutarea sinelui (1994), Nedreptatea ontică (1995), Filosofia inconştientului (vol. I în 1998, iar vol. II în 2001).
A fost membru fondator al SRP. A obţinut premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti în 1994. A fost validat ca membru asociat direct al Asociaţiei Psihanalitice Internaţionale (IPA) în 1997, iar apoi ca membru direct al ei, în acelaşi an. Este director general al Editurii Trei, specializată în publicarea lucrărilor din domeniile psihanalizei, psihologiei şi literaturii de gen. Este director al Revistei Române de Psihanaliză.
Din lucrarile sale:
Între logica inimii și logica minții, Cartea Romaneasca 1985, Trei 1997,2003, 2011, 2014
În căutarea sinelui. De la filosofie la psihanaliză în comunism, Cartea Romaneasca 1994, Trei 1999, 2014
Filosofia inconștientului, Trei 1998, 2001, 2009, 2016
Introducere în psihanaliza freudiană și postfreudiană, Trei 2003, 2007, 2012, 2015
Povestiri de psihoterapie romanească. 19 cazuri inedite (coord), Trei 2009, 2017
Nevroza balanica, Trei 2012
Cuprins:
Cuvânt înainte la ediţia a patra / 15
Cuvânt înainte la ediţia a doua /17
Cuvânt înainte /19
I. CE ESTE PSIHANALIZA? /21
1. O disciplina controversata /24
2. Psihanaliza – sistem de discipline axat pe ideea de inconştient /31
2.1. Psihoterapia. Caracteristici generale /32
2.2. Psihopatologia psihanalitică /41
2.3. Psihanaliza ca psihologie a inconştientului /43
2.4. Metapsihologia /46
2.5. Psihanaliza aplicată /48
II. ELEMENTE DE ISTORIA PSIHANALIZEI /51
1. Psihanaliza în România /53
1.1 Psihanaliză şi comunism /54
2. Psihanaliza în România interbelică /59
3. Psihanaliza în Occident /65
4. Psihanaliza în România de după 1990 /73
III. CONCEPŢIA PSIHANALITICĂ DESPRE RAPORTUL DINTRE SĂNĂTATE ŞI BOALA PSIHICĂ /79
1. Cum a ajuns Freud la noua concepţie? /83
1.1 Structura şi sensul simptomlui /84
1.2 Structura şi sensul visului /85
1.3 Structura şi sensul actului ratat /87
2. Reacţia istorică la inovaţia freudiană /88
3. Continuatorii lui Freud /89
4. Semnificaţia concepţiei psihanalitice pentru teoria cunoaşterii /90
5. „Vindecarea” în psihanaliză /93
IV. PSIHANALIZA CA PSIHOLOGIE A INCONŞTIENTULUI /95
1. Ideea şi conceptul de inconştient înainte de Freud /97
2. Contribuţia lui Freud /99
3. Principalele manifestări ale inconştientului: ACTUL RATAT /101
3.1 Condiţiile de existenţă ale actului ratat /105
3.2 Teorii explicative prefreudiene /106
3.2.1 Teoriile fiziologice şi psihofiziologice /106
3.2.2 Teoriile fonetice /107
3.2.3 Opinia comună /108
3.3 Clasificarea actelor ratate /111
3.4 Semnificaţia actului ratat pentru psihoterapia psihanalitică /116
4. Principalele manifestări ale inconştientului: VISUL /118
4.1 Preambul /118
4.2 Teorii prefreudiene despre vis /118
4.2:1 Teoriile somatice /119
4.2.2 Teoriile popula re şi romantice /120
4.3 Concepţia freudiană asupra visului /122
4.3.1 Conţinut manifest şi conţinut latent /123
4.3.2 Travaliul visului şi interpretarea /125
4.3.3 Visul despre injecţia făcută Irmei – primul vis interpretat psihanalitic /126
4.3.4 Dorinţa în vis /127
4.3.5 Dificultăţi ale teoriei freudiene despre vis ca realizare a unei dorinţe /135
4.3.6 Clasificarea viselor în funcţie de raportul dintre conţinutul manifest şi conţinutul latent /137
4.3.7 Travaliul visului /139
4.3.8 Funcţia visului: dorinţa şi cenzura /148
4.4 Interpretarea visului la Freud si dupa Freud /152
4.5 Aplicare a tehnicii de interpretare a visului la fenomenele culturale /155
5. Principalele manifestări ale inconştientului: SIMPTOMUL NEVROTIC /159
5.1 Sensul simptomului nevrotic /163
5.2 Inhibiţiile sexualităţii: impotenţa şi frigiditatea /164
5.3 Angoasa şi fobia /165
5.4 Conversia /168
5.5 Obsesiile şi compulsiile /169
5.6 Complexul Oedip în literatură /174
5.7 Alte conflicte nevrotice /177
5.7.1 Conflicte legate de agresivitate /177
5.7.2 Conflicte legate de individuaţie /180
5.8 Nevroza şi condiţia umană /181
6. Principalele manifestări ale inconştientului: TRANSFERUL /183
6.1 Istoric: paradigma clasică /184
6.2 Raţiuni istorice ale paradigmei clasice /187
6.3 De ce transferăm? /188
6.4 Transfer şi sugestie /189
6.5 Paradigma intersubiectivă a transferului /190
6.6 Transfer şi alianţă terapeutică /194
6.7 Interpretarea transferului /196
7. Principalele manifestări ale inconştientului: CONTRANSFERUL /202
7.1. Scurta poveste a contratransferului 202
7.2. Conceptii despre contratransfer 204
7.3. Transferul psihanalistului 207
7.4. Contratransferul ca identificare proiectiva 209
7.5. Tipurile de contratransfer 211
7.6 Rezistenta la contratransfer 213
7.7. Supervizarea si supervizarea interna 215
8. Principalele manifestări ale inconştientului: CUVÂNTUL DE SPIRIT /218
8.1 Concizie şi condensare /219
8.2 Erori de logică şi deplasare /222
8.3 Reprezentarea prin contrariu în cuvântul de spirit /224
8.4 Utilizarea nonsensului /225
8.5 Tendinţele cuvântului de spirit /226
8.5.1 Clasificarea cuvintelor de spirit cu tendinţă /226
8.5.2 Cuvântul de spirit cu tendinţă agresivă /226
8.5.3 Plăcerea estetică în cazul cuvântului de spirit /228
8.6. Comparaţie între vis şi cuvânt de spirit /229
V. INCONŞTIENTUL ŞI SEXUALITATEA INFANTILĂ /231
1. Concepţia comună despre sexualitate /235
2. Concepţia psihanalitică asupra sexualităţii umane /236
3. Semnificaţia concepţiei freudiene /238
4. Stadiile sexualităţii infantile /239
4.1 Perspective contemporane /247
5. Sursele teoriei freudiene /249
5.1 Teoriile infantile despre sexualitate /251
6. Implicaţii antropologice ale teoriei despre sexualitatea infantilă /252
6.1 Cultură şi represiune instinctuală /255
VI. INCONŞTIENTUL ŞI AGRESIVITATEA DISTRUCTIVĂ /263
1. Agresivitatea distructivă ca instinct al morţii /266
1.1 Excurs despre „pansexualism” /267
1.2 Filosofie şi „nefilosofie” la Freud /268
1.3 Thanatos şi Eros /269
2. Modificări ale teoriei /271
3. Agresivitatea în psihanaliza postfreudiană /274
4. Instinctul morţii din perspectiva etologiei /276
4.1 Excurs despre etologie /277
VII. INCONŞTIENTUL ŞI STRUCTURA PSIHICULUI /287
1. Cea de a doua teorie despre psihic /291
1.1 Se-ul - instanţa pulsională a psihicului /291
1.2 Eul – instanţa de comandă şi control a psihicului /294
1.3 Supraeul sau „inconştientul de sus” /296
1.3.1 Morală inconştientă şi morală conştientă /297
2. Mijloacele de apărare ale Eului /301
2.1 Utilizarea mijloacelor de apărare împotriva pulsiunilor /304
2.2 Câteva mijloace de apărare /306
2.2.1 Raţionalizarea /306
2.2.2 Refularea /308
2.2.3 Regresia /309
2.2.4 Formaţiunea reacţională /311
2.2.5 Identificarea cu agresorul /312
2.2.6 Proiecţia /321
2.2.7 Un exemplu integrator /327
VIII. PRIMA DESEXUALIZARE A INCONŞTIENTULUI SAU PSIHANALIZA LUI ALFRED ADLER /333
1. Teoria autoestimaţiei /340
1.1 Compensare, supracompensare, pseudocompensare /342
1.1.1 Clasificarea compensărilor /343
1.1.2 Protestul viril /344
1.1.3 Contraidealul /348
1.1.4 Resentimentul /350
1.1.4.1 Termeni şi descriere esenţială /351
1.1.4.2 Psihologia resentimentului /354
1.1.4.3 Sociologi a resentimentului /356
1.1.4.4 Valorizarea produselor culturale ale resentimentului /363
IX. A DOUA DESEXUALIZARE A INCONŞTIENTULUI SAU PSIHANALIZA LUI CARL GUSTAV JUNG /367
1. Inconştient personal şi inconştient colectiv /370
2. Ce sunt şi cum se formează arhetipurile? /376
2.1 Dificultăţi teoretice /379
2.2 Formarea arhetipurilor nu poate fi explicată /380
2.3 Precursori Principii şi metode pentru cunoaşterea /381
3. Inconştientului colectiv /383
4. Domeniile de manifestare ale arhetipurilor /391
4.1 Psihoza /391
4.2 Psihoterapia /391
4.3 Religia /393
4.4 Alchimia /394
4.5 Ştiinţele naturii /396
5. Câteva arhetipuri /398
5.1 Arhetipuri tipice /399
5.2 Arhetipuri atipice sau „existenţiale” /405
5.3 Arhetipuri neîncadrabile /408
6. Disputa dintre Jung şi Freud pe tema simbolului /413
X. DESEXUALIZAREA INCONŞTIENTULUI ÎN PSIHANALIZA CONTEMPORANĂ /417
1. Două modalităţi de îmbinare /422
1.1 Excurs despre Kohut /424
1.1.1 Biografie si psihologie 424
1.1.2 Psihanaliza tulburarilor narcisice de personalitate 427
1.1.3 De la transfer narcisic la etapele dezvoltarii narcisismului 429
1.1.4 Exemplificare clinica 431
1.1.5 Transferul-oglinda 434
1.1.6 Ilustrare clinica 436
1.1.7 Consideratii de tehnica 437
1.1.8 Beneficii alepsihanalizei personalitatilor narcisice 440
1.1.9 In loc de concluzii, intrebari 443
2. Renunţarea la teoria pulsiunilor /445
Bibliografie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu