Editura Fundatiei Generatia
(click pentru a cumpara de la editura)
Colectia Spatiul PSY
An aparitie : 2011
Editia originala 1950
Traducerea Mihaela Dumitru
ISBN 978-973-1998-09-1
Nr pagini : 124
Format 135 x 190
Pret : 18 lei
Descrierea
editurii:
Vom cunoaște acum confidențele pe care Renée mi le-a făcut la puțin timp după vindecarea sa, confidențe descriind primele sentimente de irealitate pe care le-a simțit atunci când avea cinci ani. „Îmi amintesc foarte bine de ziua când s-a întâmplat asta. Plecasem să mă plimb singură (eram la țară, în călătorie), așa cum făceam uneori. Dintr-o dată, un cântec în germană se făcu auzit de la școala prin fața căreia tocmai treceam. Erau copii care aveau lecția lor de muzica. M-am oprit pentru a asculta, și în acel moment un sentiment bizar și făcu loc în mine, sentiment dificil de analizat, dar care semăna cu toate acelea pe care le-am simțit mai târziu: irealitatea. Mi se părea că nu mai recunoșteam școala, ea devenise mare cât o cazarmă, și toți copiii care cântau îmi păreau a fi prizonieri obligați să cânte. Era ca și cum școala și cântecul copiilor erau separate de restul lumii. În același moment, ochii mei percepeau un lan de grâu căruia nu-i vedeam limitele. și această imensitate galbenă, strălucitoare sub soare, legată de cântecul copiilor prizonieri în școala-cazarmă din pietre șlefuite îmi dădea o așa angoasă încât am început să plâng în hohote. Apoi am alergat în grădina noastră și am început să mă joc «pentru a face ca lucrurile să redevină la fel ca în fiecare zi» – adică pentru a reintra în realitate. A fost pentru prima
dată când au apărut elementele care mai târziu trebuiau să fie mereu prezente în sentimentul meu de irealitate: imensitatea fără limite, lumina strălucitoare și lustrul, netedul materiei.
Vom cunoaște acum confidențele pe care Renée mi le-a făcut la puțin timp după vindecarea sa, confidențe descriind primele sentimente de irealitate pe care le-a simțit atunci când avea cinci ani. „Îmi amintesc foarte bine de ziua când s-a întâmplat asta. Plecasem să mă plimb singură (eram la țară, în călătorie), așa cum făceam uneori. Dintr-o dată, un cântec în germană se făcu auzit de la școala prin fața căreia tocmai treceam. Erau copii care aveau lecția lor de muzica. M-am oprit pentru a asculta, și în acel moment un sentiment bizar și făcu loc în mine, sentiment dificil de analizat, dar care semăna cu toate acelea pe care le-am simțit mai târziu: irealitatea. Mi se părea că nu mai recunoșteam școala, ea devenise mare cât o cazarmă, și toți copiii care cântau îmi păreau a fi prizonieri obligați să cânte. Era ca și cum școala și cântecul copiilor erau separate de restul lumii. În același moment, ochii mei percepeau un lan de grâu căruia nu-i vedeam limitele. și această imensitate galbenă, strălucitoare sub soare, legată de cântecul copiilor prizonieri în școala-cazarmă din pietre șlefuite îmi dădea o așa angoasă încât am început să plâng în hohote. Apoi am alergat în grădina noastră și am început să mă joc «pentru a face ca lucrurile să redevină la fel ca în fiecare zi» – adică pentru a reintra în realitate. A fost pentru prima
dată când au apărut elementele care mai târziu trebuiau să fie mereu prezente în sentimentul meu de irealitate: imensitatea fără limite, lumina strălucitoare și lustrul, netedul materiei.
Cuprins:
PARTEA ÎNTÂI
Introducere...................................................................................7
Primul capitol
Apariţia
primelor sentimente de irealitate....................................13
Capitolul II
Începe lupta
împotriva irealităţii..................................................17
Captolul III
Riquette......................................................................................24
Capitolul IV
Încep o
psihanaliză şi găsesc o mamă!..........................................27
Capitolul V
Intru în
sistem.............................................................................30
Capitolul VI
Sistemul îmi dă
ordine şi lucrurile încep să existe!.......................35
Capitolul VII
Sunt internată,
sistemul se fortifică şi eu risc să o pierd pe „mama”!.......39
Capitolul VIII
Mă afund în
irealitate..................................................................50
Capitolul IX
După o
călătorie care mă ameliorează, o mare criză mă doboară!............54
Capitolul X
Prima mea
dublură: maimuţica........................59
Capitolul XI
Miracolul
merelor.......................................................................61
Capitolul XII
Învăţ să-mi
cunosc corpul............................................................67
Capitolul XIII
Chestiunea
cazurilor declanşează toate forţele de distrugere împotriva mea.......69
Capitolul XIV
„Mama” începe
să se ocupe de bebeluşul Ezechiel, dar trebuie să se oprească................75
Capitolul XV
Intru în corpul
mamei şi renasc în Ezechiel..................77
Capitolul XVI
Mă instalez în
realitatea minunată.................81
A DOUA PARTE
Interpretarea
Primul capitol
Etapele
dezagregării Eului.....................89
Capitolul II
Etapele
reconstrucţiei Eului.......................99
Concluzii.....................................................112
Index
bibliografic.............................119
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu