14/11/2012

COMUNICAREA SOCIALA A EMOTIILOR.Afectul predomina asupra gandirii in psihologia sociala

Autor :  Bernard Rimé                
Editura Trei (click pentru a cumpara de la editura)
Colectia Psihologie-Psihoterapie 
An aparitie : 2008 

Traducerea  Mircea Marin
ISBN  978-973-707-155-2
Nr pagini : 536 
Format 130 x 200
Pret : 46,55 lei


Descrierea editurii:
Spectacolul emoţiilor produce un interes considerabil. Cel care trăieşte o emoţie se grăbeşte să vorbească despre ea. Cei apropiaţi îl ascultă cu aviditate şi transmit mai departe această povestire. Astfel, episoadele emoţionale individuale se propagă în grup.

Ce provoacă această fascinaţie pentru emoţie? Dar ce este o emoţie? Ce funcţie îndeplineşte ea? De ce ne comunicăm emoţiile? Pentru a ne elibera? Când devine traumatică o emoţie? Care sunt consecinţele traumei? Ne putem apăra de ele prin comunicare?

Această carte examinează toate întrebările de mai sus pe baza unei bogate documentaţii ştiinţifice, evaluând aportul comunicării emoţiilor. De asemenea, ne ajută să înţelegem de ce experienţa emoţiei stimulează spectaculos contactul şi comunicarea sociale.

Bernard Rimé este profesor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Louvain, cofondator al centrului de cercetare "Emoţie, cogniţie şi sănătate" şi preşedinte al International Society for Research on Emotion.
Vasile Dem. ZAMFIRESCU



Cuprins:

Prefaţă /11
 Introducere /18

PRIMA PARTE
Emoţie şi exprimare: introducere

Emoţiile. O scurtă incursiune istorică /35
Darwin şi exprimarea emoţiilor /35
William James, schimbările psihologice şi conştiinţa /38
John Watson, behaviorismul dur  şi campania împotriva emoţiilor /41
Fiziologia are cuvântul: Cannon, răspunsuri imediate şi teorie centrală /43
După Cannon, explorarea creierului visceral /46
Variaţii de activitate şi mobilizare de energie:  fluxul activării /47
Stanley Schachter şi teoria cognitiv-fiziologică /49
Noul val cognitiv: evaluare şi emoţie /52
Dezvoltări ale teoriei evaluării /54
Alte analize cognitive asupra emoţiei /57
Neodarwinismul în studiul emoţiilor: abordarea biopsihologică/62
Concluzii /67

Ce este o emoţie? /70
 Curiozităţile etimologice /70
 Ce înţelegea Aristotel prin pasiune şi ce înţelegem noi prin emoţii /73
 Pentru a defini emoţia /79
 Durata emoţiei şi noţiunea de episod emoţional /84
 Discontinuităţile în interacţiunea individ–mediu /87
 Elementele urmăririi unui scop /91

Ce trebuie să ştim pentru a înţelege emoţiile? /99
 Emoţiile provocate de variaţiile de mediu /100
 Rolul afectelor în cadrul acţiunii:direcţie, viteză şi optimizare /105
 Rolul emoţiilor în cadrul acţiunii:obstacol, eşec,pierdere,renunţare /109
 Rolul emoţiilor în cadrul acţiunii:depăşirea obstacolelor, apropiere şi finalizare /113
 Memoria implicită şi ghidajul silenţios al afectelor /117
 Concluzii /120

Comunicarea socială a emoţiei /122
 Nevoia de a vorbi despre o experienţă emoţională /122
Comunicarea socială a emoţiei: datele care o confirmă /127
 Există, oare, diferenţe între sexe? /133
 Comunicarea socială a emoţiilor la copii /134
 Comunicarea socială a emoţiilor la vârsta a treia /139
 Comunicare socială a emoţiilor, nivel de educaţie şi apartenenţă culturală /144
 Paradoxul comunicării sociale a emoţiei /151
 Concluzii /153

PARTEA A DOUA
Exprimarea emoţiilor: aspecte sociale

De partea celui care ascultă…/157
Fascinaţia auditorului /157
 Emoţiile auditorului /165
 Reacţiile auditorului /169
 Dinamica procesului de comunicare socială /176
 Limitele „înţelegerii" suferinţei altuia /178
 Cine va fi receptiv la suferinţa mea? /181
 O legătură specială /185

Cui vorbim despre emoţiile noastre? /188
Partenerii comunicării sociale a emoţiei /188
 „Ţintele" comunicării sociale la copii /190
 Evoluţia ulterioară /194
 Reţeaua partenerilor la adolescenţi /197
 Reţeaua partenerilor la adulţi /199
 Parteneri ai comunicării sociale a emoţiei şi cultura /203
 Parteneri diferiţi în funcţie de tipul emoţiei? /205
 Parteneri diferiţi în funcţie de contextul episodului emoţional /207

Propagarea socială a informaţiei emoţionale /211
 De la emoţie la legendă /211
 Comunicarea socială secundară /214
 Confirmări şi extensii /216
 Asta rămâne între noi! /222
 Difuzarea episoadelor emoţionale /227
 Motivele difuzării /230
 Concluzii /233

PARTEA A TREIA
Exprimarea experienţelor emoţionale negative

Răspunsuri oportune, răspunsuri inoportune /237
 Disconfortul provocat de suferinţa altuia /238
 Răspunsurile inoportune şi intervenţiile simpliste /242
 Diferitele forme de suport social /245
 Mesaje verbale de reconfortare /247
 Date empirice referitoare la reacţiile oportune  şi inoportune /250
 Concluzii: prezervarea legăturii sociale /257

Episoadele emoţionale ţinute secret /261
Cum ar putea fi studiate amintirile emoţionale pe care oamenii nu doresc să le comunice?/262
 Este oare vorba despre experienţe de intensitate extremă?/263
 Rolul ruşinii şi al culpabilităţii /269
 Funcţia socială fundamentală a secretelor /274
 Costul lipsei unei comunicări sociale a emoţiilor /276
 Distanţarea provocată de experienţă /281

Emoţie, exprimare, eliberare? Credinţe populare foarte puternice /285
 Credinţele populare /285
 Credinţele populare: date empirice /288
 Exprimare = Eliberare? Teste empirice /291
 Elemente corelate cu comunicarea socială naturală /293
 Efectele comunicării sociale induse pe cale experimentală /298
 Efectele tehnicii de debriefing psihologic /303
 O credinţă bine ancorată /307
 Credinţe şi cunoaştere ştiinţifică /310
 Aspectele pozitive ale practicilor de debriefing /312
 Beneficiile exprimării scrise /314
 Perspective /317

PARTEA A PATRA
Lecţiile experienţelor emoţionale extreme

Traumatismele emoţionale: un scurt istoric /321
 Originile conceptului de traumatism emoţional /321
 Prima abordare teoretică: Pierre Janet (1889)/325
 Evoluţia noţiunii de traumă la Freud /330
 Impulsul efemer dat de cele două războaie mondiale /335
 Contribuţia noţiunii de stres /339
 Originile sindromului de stres posttraumatic /341

Pentru a înţelege traumatismele emoţionale /345
 Sindromul de stres posttraumatic /345
 Riscul de stres posttraumatic /350
 Abordarea teoretică a sindromului /356
 Concluzii /364

Impactul experienţelor traumatice /365
 Teorii ale realităţii şi catastrofe teoretice /365
 Postulate fundamentale rezistente la situaţii traumatice /368
 Modele ale realităţii şi lipsă de realism psihologic /375
 Protejarea postulatelor abstracte /377
 Echivalente ale traumelor la animale /379
 Impactul situaţiilor imprevizibile şi incontrolabile la animal /383
 Dublul impact al evenimentelor extreme la fiinţa umană /386

PARTEA A CINCEA
Experienţele emoţionale, impactul şi gestionarea lor

Emoţie şi creare de sens /391
 Lecţiile învăţate din experienţe emoţionale extreme /391
 Emoţiile situate la limitele universului virtual /393
 Emoţia ca paradox /396
 Emoţia generatoare de sens /399
 Îndoială şi incertitudine /401
 Evocarea cognitivă automată declanşată de emoţie /403
 Ce înseamnă crearea de sens? /409
 Construcţia autobiografică — generatoare de sens /413
 Locul cunoaşterii /416
 Diferenţa între emoţii  şi traumatismele emoţionale /417
 Experienţe emoţionale clarificate şi experienţe emoţionale neclarificate /419
 Concluzii /422

Emoţie şi exprimare: depăşirea simplismului /423
 Credinţe populare şi date empirice /423
 Impactul emoţiei: depăşirea simplismului /425
 Condiţiile resorbţiei şi consecinţele emoţiei /430
 Contribuţii ale comunicării socio-emoţionale la resorbţie /432
 Dinamica socioafectivă în comunicarea socială a emoţiei /435
 Dinamica socioafectivă în ritualurile sociale /438
 Au ritualurile sociale efecte eliberatoare? /440
 Ritualurile sociale: modelul propus de Durkheim /445
 Beneficiile comunicării emoţionale /449
 Concluzii /451

Matricea socială a experienţelor emoţionale /452
 Emoţii şi organizare a emoţiilor la începuturile vieţii /452
 Ataşamentul la animale /454
 Ataşamentul la fiinţa umană /457
 Emoţii, cogniţii şi legătură socială /461
 Informaţia socială în situaţiile critice /463
 A învăţa să evoci evenimentele din trecut /466
 Universul relatării /471
 Gândire socială şi reprezentări sociale /474
 Origini sociale a două căi de gestionare a experienţelor emoţionale /479
 Două modalităţi de comunicare socială a emoţiei /483

Concluzii generale /487

Bibliografie /493

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu