FREUD SI PSIHANALIZELE

Autor :  Adolfo Fernandez-Zoila                

Editura Humanitas (click pentru a accesa editura)

Colectia  Seria Psihologie/antroplogie 

An aparitie : 1996 

Editia originala : 1990

Traducerea Liliana Voicu, Liliana Valeria Dimciu 

ISBN 973-28-0617-6 

Nr pagini : 400 

Format 130 x 200

Anticariat. De incercat pe okazii

pdf aici

Descrierea editurii:

Opera lui Freud este studiata aici in genealogia sa istorica, pentru a explica discursul teoretic si a facilita intelegerea derivelor care duc, astazi, la atatea „psihanalize noi“. Jung, Adler, Karen Horney, Ferenczi, Reich, Lacan, Melanie Klein, Winnicott si multi altii isi au locul alaturi de Freud. In timp ce terapia psihanalitica nu s-a schimbat semnificativ, dezvoltarile explicative si interpretative s-au multiplicat, contribuind la o mai buna intelegere a complexitatii umane. De aici necesitatea de a sublinia convergentele si aplicatiile in clinica psihopatologica, in dezvoltarea personalitatii, in psihanalizele copilului, in abordarile psihosomatice, in cercetarea umanista cat si rupturile critice legate de oedipianizare, de narcisism, de perversiune, de eu, de cuvintele ce trec dincolo de lucruri. Din prezentarea multitudinii de curente actuale se desprind intrebarile care duc spre psihanalizele de maine.

Adolfo Fernandez-Zoila este medic practicant in spitale de psihiatrie, doctor in stiinte umane (psihologie), psihoterapeut, studiaza interactiunile dintre psihanaliza, psihopatologie, stiinte ale limbajului. A publicat printre altele: Ruptures de vie et nevroses: la maladie du langage post-traumatique (1979), Temps de travail, temps de vivre (1983), Corps et therapeutique: une psychopatologie du corps (1986), Freud et les psychanalyses (1990), La chair et les mots (1995), Recits de vie et crises d'existence (1999), Psychopathologie du discours-delire. L'un sans l'autre (2000)

Cuprins:

Introducere ........................................................................................ 5

Capitolul I. FREUD ŞI EXPLORĂRILE PSIHANALITICE ......... 9

1. SIGMUNDFREUD: REPERE BIOGRAFICE ..................................... 9

2. DEZVOLTAREA PSIHANALIZEI; OPERA LUI FREUD ................ 12

3. „STRATURILE" PSIHANALITICE INTRA-FREUDIENE ................ 15

4. EXISTĂ MAI MULTE FREUDISME? ................................................ 19

5. PLURALISMUL PSIHANALITIC SI ANTROPOLOGIA ................... 19

Capitolul al Il-lea. FREUD ŞI FREUDISMUL .................................... 21

1. NAŞTEREA PSIHANALIZEI .............................................................. 21

1.1. Izvoare filozofice şi culturale;

1.2 . Izvoare literare;

1.3. Izvoare medico-terapeutice (Mesmer, Charcot, Bernheim...)

2. FREUDISMUL ...................................................................................... 28

2.1. Primele achiziţii freudiene....................................................... 29

2.1.1. Proiect de psihologie:  1895;

2.1.2. Studii asupra isteriei (cu Joseph Breuer, 1895);

2.1.3. Psihonevroza de apărare şi etiologia nevrozelor.

2.2. Travaliul visului, sistemul aparatului psihic, refularea ......... 38

2.2.1. Travaliul visului (1900) (condensare; deplasare, figurabilitate; elaborare secundară);

2.2.2. Proces primar si proces secundar (aparat psihic; regresie);

2.2.3. Refularea (primamanieră);

2.3. Teoria sexualităţiii şi „libidoul" .............................................. 44

(Libido, pulsiune şi pulsiuni parţiale, stadii libidinale)

2.4. Dezvoltarea personalităţii din punctul de vedere al libidoului.. 49

2.4.1. Stadiul prenatal şi naşterea;

 2.4.2. Stadiul oral (înţărcat, fixaţie şi regresie orale);

2.4.3. Stadiul anal şi sadico-anal;

2.4.4. Stadiul falie (complex de castrare, scenă originară);

2.4.5. Perioada de latenţă;

 2.4.6. Stadiul genital.

2.5. Metapsihologia din 1915 ...................................................... 57

2.5.1. Pulsiuni şi destin al pulsiunilor;

2.5.2. Refularea (a doua manieră);

2.5.3. Inconştientul (raporturi între sistemele Cs şi Ies);

2.5.4. Complement metapsihologie la teoria visului;

 2.5.5.Doliu şi melancolie.

2.6. Fantasmare şi fantasme originare......................................... 65

(Fantasme originare, scenă originară, seducţie, stranietate).

2.7. Pulsiuni de viaţă, pulsiuni de moarte: ..Dincolo de principiul plăcerii" (1920).............. 71

2.7.1. Principiul plăcerii;

 2.7.2. Principiul plăcerii şi nevroza traumatică; principiul plăcerii şi jocul copiilor;

 2.7.3. Principiul plăcerii şi transferul afectiv;

 2.7.4. Mecanismele de apărare împotriva excitaţiilor exterioare şi a eşecului lor; tendinţa la repetiţie;

 2.7.5. Constrîngerea la repetiţie, obstacol la principiul plăcerii;

 2.7.6. Dualism al instinctelor: instincte de viaţă şi instincte de moarte;

 2.7.7. Principiul plăcerii şi instinctele de moarte (compulsie de repetiţie; pulsi-une de moarte; pulsiune de distrugere; pulsiune de agresiune; pulsiune de autoconservare; pulsiuni de viaţă; „principiu al constanţei"; „principiul nirvana";masochism primar).

2.8. „Eul şi Şinele" (1923) .......................................................... 82

2.8.1. Conştiinţa şi inconştientul;

 2.8.2. Eul şi Sinele;

2.8.3. Eul, Supraeul şi idealul eului;

 2.8.4. Cele două feluri de instincte;

 2.8.5. Stările de dependenţă ale eului.

2.9. Dezvoltări teoretice din 1923 pînă în 1929........................... 88

2.9.1. Die Verneinung: Negarea (1925) sau „denegarea";

2.9.2. Inhibiţie, simptom şi angoasă (1926) (inhibiţie; refulare; angoasă de castrare; pierderea obiectului; angoasă-semnal);

2.9.3. Continuare la prelegerile introductive în psihanaliză (1932);

 2.9.4. Compendiu de psihanaliză (1938).

2.10. Clinica psihanalitică ......................................................... 97

2.10.1. Personalitatea: organizare, modalităţi de apărare (fixare; proiecţie; sublimare; returnare spre suie; introiecţie; izolare; retragere a eului; formaţiuni reacţionale; negare; raţionalizări...);

2.10.2. Sexualitatea si tipurile libidinale (plăcere de organ; efect retroactiv; invidie de penis; femeia falică; tipurile obsesional, erotic, narcisic);

2.10.3. Clinica perversiunilor sexuale (autoerotism; homosexualitate; zoofilii; masochism;

sadism; sado-masochism);

 2.10.4. Nevrozele (nevroze si psihoze; nevrozele obsesională, isterică, de angoasă (şi neurastenie) fobică; nevrozele traumatică, narcisică, mixtă, de transfer, de eşec, de destin, de caracter, familială; diferenţe);

2.10.5. Psihozele.

2.11. Cura psihanalitică freudiană ............................................ 119

(Hipnoză; metodă cathartică; asociere liberă; rezistenţe; autoanaliză; analiză didactică; regula de abstinenţă).

3. PENTRU O CRITICĂ PSIHANALITICĂ .............................. 126

3.1. De la complexul Oedip la travaliul oedipianizării ............ 127

3.1.1. De la mit la complex;

 3.1.2. Eseul din 1910 despre „alegerea obiectală la bărbat";

 3.1.3. Oedipul feminin sau „Despre sexualitatea feminină'' (1931);

 3.1.4. Mişcarea trans-oedipiană.

3.2. Spaţiul narcisismului: dedublări şi simulacre ................... 137

3.2.1. Locul narcisismului Ia Freud;

 3.2.2. Remarci asupra narcisismului primar si narcisismului secundar;

 3.2.3. Amor-pro-priu, simulacre, dedublări.

3.3. Perversiunea şi structura celuilalt ...................................... 145

3.3.1. Locul „perversiunii" la Freud;

 3.3.2. Forme de perversiune: homosexualitate, masochism, fetişism, după Freud;

 3.3.3. Absenţa celuilalt şi perversiunea.

3.4. Şinele între cele două topici .............................................. 154

3.4.1. „Eul şi Şinele" (1923);

3.4.2. „Diversele instanţe ale personalităţii psihice" (1932);

3.4.3. Compendiu de psihanaliză (1938) ;

3.4.4. Cele două topici şi supraeul.

3.5. Deschiderea simbolică a psihanalizei: cuvintele dincolo de lucruri ............... 165

3.5.1. „Despre sensul antitetic al cuvintelor primitive" (1910);

3.5.2. De la o simbolică la alta.

3.6. Poziţia lui Freud în freudism şi în postfreudism ............... 172

Capitolul al III-lea. PSIHANALIZELE NON-FREUDIENE ....... 174

1. ALFRED ADLER ŞI PSIHOLOGIA INDIVIDUALĂ COMPARATĂ 175

2. WILHELM STEKEL Şl SEXANALIZA ............................................ 181

3. KARL GUSTAV JUNG ŞI MITANALIZA ........................................ 183

3.1. Jung înainte de întîlnirea sa cu Freud ;

3.2. Intîlnirea cu Freud: Jung între 1906 şi 1913/1914;

3.3. Jung, din 1913 pînă în 1961;

3.4. Jungismul la lucru;

3.5. Despre o psihologie şi/sau o psihopatologie cosmologică?;

3.6. Psihoterapia psihanalitică jungiană ;

Capitolul al IV-lea. DERIVE, DEVIERI .......................................... 197

1. SÂNDOR FERENCZI ŞI PSIHANALIZA ORIGINILOR .................. 198

2. KARL ABRAHAM, „TATĂL ANALITĂŢII" ..................................... 207

3. ERNEST JONES ŞI APHANISIS-UL .................................................. 212

4. HANNS SACHS ŞI INCONŞTIENTUL CREATOR ........................... 217

5. MAX EITINGON, ORGANIZATORUL ............................................ 219

6. OTTO RANK, NIETZSCHENIANUL PSIHANALIZEI ................... 224

7. GRUPURILE ŞI PERSONALITĂŢILE CARE GRAVITEAZĂ ÎN JURUL LUI FREUD ........... 227

Capitolul al V-lea. PARAFREUDISMELE ....................................... 231

1. FREUD: ANTROPOLOGIA, SOCIETATEA, RELIGIA .................... 231

Totem şi tabu (1913); Consideraţii actuale asupra războiului şi morţii (1915); Psihologia mulţimilor si analiza eului (1921); Viitorul unei iluzii (1927); Angoasă în civilizaţie (1930); Moise şi monoteismul (1939)

2. WILHELM REICH (1897-1957): VIRTUŢILE ORGASMULUI .... 237

2.1. Funcţia orgasmului (1927/1947);

2.2. Revoluţia sexuală (1930/1945).

3. FREUDO-MARXISMUL ..................................................................... 244

Adomo; E. Fromm; H. Marcuse; G. Politzer; Psihanaliza în U.R.S.S. (Freudismul tip Voloşinov-Bahtin)

4. PSIHANALIZELE AMERICANE .......................... 251

4.1. Culturalismul american: H. Stack Sullivan, K. Horney, E. Fromm................. 253

4.2. Egopsihologia sau psihanalizele eului: Hartmann, Lowenstein, Kriss .............. 260

4.3. Psihoterapie psihanalitică de grup şi psihodrame: J. L. Moreno;  Contribuţii ale lui K. Lewin si ale teoriei Gestalt-ului;  C. Rogers; F. S. Perls; Diverse grupuri şi tendinţe (ale transei, transacţionale)...262

4.4. Etnopsihanaliza: G. Roheim; R. Benedikt........................ 266

Capitolul al Vl-lea. PSIHANALIZELE COPILULUI ....................269

1. ANNA FREUD, PSIHANALIZA EULUI ........................................... 270

Tratamentul psihanalitic al copiilor (1927); Eul si mecanismele de apărare (1936); Normalul şi patologicul la copil (1965).

2. RENE SPITZ: „ORGANIZATORII" VIEŢII PSIHICE ....................... 275

(Organizatori, carenţă afectivă, hospitalism, despre anaclitică, cavitate primitivă...)

3. MELANIE KLEIN: „PRE-OEDIPIANUL" ........................................... 278

(Obiecte interne; proiecţii; poziţiile schizo-paranoidă şi depresivă; phantasy şi fantasmă; obiecte parţiale; obiect total; clivaj, ambivalenţă; imago; părinţi-combinaţi...)

4. PSIHANALIZA ŞI PSIHANALIZELE COPILULUI ÎN MAREA BRITANTE ......... 290

Grupurile; poziţiile; W. Bion; J. Bowlby.

5. DONALD W. WINNICOTT(1896-1971) ........................................... 293

(Seif si fals seif; noţiunile de impietare, de holding, de garne-squiggle, de capacitate de solitudine, de spaţii defrişate, de psiho-soma şi (mai ales) de obiect tranziţional, de spaţiu de joc, de spaţiu

tranziţional...).

6. ASPECTE ALE PSIHANALIZELOR COPILULUI ÎN S.U.A................ 301

E. Erikson: Şinele, Identitatea; M. Malher: psihozele infantile; E. Jacobson: Şinele şi lumea obiectală; B. Bettelheim: copilul autist — Psihanaliza adolescenţilor şi problema identităţii.

7. PSIHANALIZELE COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI ÎN FRANŢA ................ 303

S. Lebovici; M. Mannoni; F. Dolto; Psihanaliza adolescenţilor (Pierre Mâle).

Capitolul al VII-lea. PSIHOSOMATICI ŞI PSIHANALIZE ALE CORPULUI ......... 305

1. ABORDĂRILE PSIHOSOMATICE ..................................................... 305

1.1. Aspecte fiziologice ale impacturilor psihice asupra corpului.

1.2. Psihanaliză şi psihosomatică: Alexander şi Şcoala americană;

1.3. Contribuţiile lui Georg Groddeck;

1.4. Contribuţiile fenomenologiei şi ale analizei existenţiale (Viktor von Weizşăcker; Medard Boss);

1.5. Psihanaliza şi psihosomatica Scolii de la Paris;

1.6. Psihosomatica infantilă;

1.7. Propuneri pentru o clinică psihosomatică.

2. PSIHANALIZELE CORPULUI ............................................................... 321

2.1. Paul Schilder şi imaginea corpului;

2.2. Michael Balint: medicul şi boala;

2.3. Interacţiuni între psihosomaticile şi psihanalizele corpului. (Relaxare; abordarea psihanalitică după

Michel Sapir; simbolismul corpului.)

Capitolul al VIII-lea. PSIHANALIZA ÎN FRANŢA .................... 334

1. PIERRE JANET ŞI ÎNCEPUTURILE PSIHANALIZEI ÎN FRANŢA ............ 334

2. JACQUES LACAN ............................................ 337

2.1. Stadiul oglinzii;

2.2. Despre topica realităţii în Discursul de la Roma;

2.3. Despre subiect şi despre aria cuvîntului (Cuvînt vid, cuvînt plin; simbol şi limbaj; interpretarea şi timpul subiectului.);

2.4. Supradeterminarea semnificantului;

2.5. Despre semnificanţă;

2.6. încercare de sistematică lacaniană.

2.6.1. Cîteva puncte de stabilit despre eu, despre subiect;

2.6.2. Despre falus;

2.6.3. Despre refulare;

2.6.4. Despre obiectul „a" mic;

2.6.5. Despre divizarea subiectului, despre clivaj.

3. ASPECTE ALE CONTRIBUŢIEI PSIHANALIŞTILOR FRANCEZI LA PSIHANALIZĂ ........ 359

Maryse Choisy; Mărie Bonaparte; Daniel Lagache; Angelo Hesnard; Sacha Nacht; Aspecte ale grupurilor şi cercetărilor de psihanaliză din Franţa (A. Green, G. Rosolato, C. Stein, P. Fedida, D. Anzieu, C. Castoriadis etc.)

4. PSIHANALIZELE DE MÎINE: DESCHIDERI, ÎNTREBĂRI ............ 363

4.1. Deschideri ............................................................... 364

4.1.1. Poziţia în plan epistemologic;

4.1.2. Orientări actuale ale psihanalizelor (Lacanienii; Winnicott; analiza directă a lui

Rosen; transformările către social şi interacţiunile: Serge Lebovici; Christophe Dejours);

4.1.3. Importanţa corpului.

4.2. întrebări ................................................. 369

4.2.1. G. Bateson şi Şcoala de la Palo-Alto: interacţiuni şi psihanaliză ;

4.2.2. Celălalt în dialogie: între psihanaliză şi pragmatică.

CONCLUZIE ...................... 375

BIBLIOGRAFIE ………. 377