Autor: Theodule Ribot
Editura IRI
Colectia Mica biblioteca de psihologie
An aparitie : 2000
Editia I
Editia originala: Psychologie de l'attention
Traducerea Leonard Gavriliu
ISBN 973-9437-46-X
Nr pagini : 112
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 20 lei pe okazii,
Disponibilitate BCU
Despre autor:
Théodule-Armand Ribot (1839-1916) Théodule-Armand Ribot este considerat părintele psihologiei ştiinţifice franceze. Este cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale la studiul imaginaţiei creatoare, definirea legilor regresiei memoriei şi studiile asupra psihologiei sentimentelor.
La noi au fost traduse:
Filosofia lui Schopenhauer, Ed. Tehnica 1993
Patologia personalitatii, Stiintifica 1996
Vointa si patologia ei, IRI 1997
Atentia si patologia ei, IRI 2000
Psihologia pasiunilor, IRI 2000
Natura placerii (si alte eseuri de psihologie a afectivitatii), Moldo Press 2002
Psihologia conceptelor, IRI 2002
Ereditatea psihologica, IRI 2002
Memoria si patologia ei. Ed. IRI 1998, Univers Enciclopedic 2010
Cuprins:
Atentia, acest veritabil „inger pazitor",
eseu introductiv de dr. LEONARD GAVRILIU 7
INTRODUCERE
• Obiectul cărţii de faţă: studierea mecanismului atenţiei • Principalele forrne ale atenţei • Definitia atenţiei 13
Capitolul I. ATENTIA SPONTANĂ SAU NATURALĂ
• Atenţia este intotdeauna determinată de stări afective: fapte care demonstrea. lucrul acesta • Manifestările fizice ale atentiei: fenomene vasomotorii, respiratorii, motorii sau de expresie • Pretinsele efecte ale atentiei sunt factorii ei indispensabili si elementele sale constitutive • Atentia nu este decăt aspectul subiectiv al manifestărilor fizice care o exprimă • Despre luarea prin surprindere • Originea atentiei spontane: ea este legată de conditiile imperative ale vietii 19
Capitolul II: ATENTIA VOLUNTARĂ SAU ARTIFICIALĂ
• Cum se formeaza: ea este un produs al invăţării • Principalele faze ale genezei sale: actiunea sentimentelor simple, actiunea sentimentelor complexe si a deprinderii • Atentia este un aparat de perfectionare si un rezultat al civilizatiei • Munca, forma cea mai pregnantă a atentiei voluntare • Mecanismul atenţiei voluntare • Rolul inhibitiilor in fiziologie: fapte şi teorii • Atentia nu actionează decât asupra muşchilor şi prin muşchi • Elemente motorii în percepţii, emoţii, imagini şi în ideile generale • Ce înseamnă orientarea voluntară a atentiei asupra unui obiect? • Despre sentimentul efortului în general • Efortul în cazul atenţiei: au loc contractii musculare concomitente, iar punctul său de pornire este periferic • Cercetări experimentale privind atentia voluntară • Atentia în expectativă: în ce constă aceasta; latura sa intelectuală; latura motorie 37
Capitolul III. STĂRILE MORBIDE ALE ATENTIEI
• Starea de distracţie • Clasificarea formelor patologice ale atentiei: 1) Hipertrofia atentiei: tranziţia de la starea normală la stările morbide • Ipohondria • Ideile fixe: diversitatea acestora • Asemănări şi deosebiri faţă de atentie • Extazul: modalităţi, grade de extaz • Starea de monoideism total. 2) Atrofia atentiei: maniacii • Starea de epuizare; slăbirea atentiei merge în paralel cu slăbirea puterii fizice • Atentia în somn şi hipnoză • Atentia la idioti 71
CONCLUZIE
• Atenţia depinde de stările afective • Viata afectivă se reduce la trebuinte, tendinte, dorinte, insotite sau nu de conştiintă • Aceste stări implică intotdeauna o inervaţie motorie, de un grad oarecare • Condiţia fizică cea mai generală a atenţiei 99
INDICE DE NUME 109
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu