20/03/2023

MANUAL DE PSIHOGENEALOGIE


Autor: Cristina-Denisa Godeanu, Alin-Sebastian Godeanu
Editura SPER
Colectia Alma Mater
An aparitie : 2021
Editia I
ISBN 978-606-8429-85-4
Nr pagini : 374
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 60 lei la Editura, 60 lei la carturesti, 60 lei la libris


Descrierea editurii:

        Manualul de psihogenealogie este o lucrare de referinta, care ofera definitii si explicatii comprehensive ale termenilor si conceptelor ce compun principalele arii definitorii ale domeniului. Psihogenealogia este un domeniu si o disciplina stiintifica clinica avand ca obiect de studiu central inconstientul familial. Temele cuprinse in volum sunt prezentate subliniind aspectele teoretice si practice ale mecanismelor si fenomenelor domeniului psihogenealogiei si ale modului in care acestea sunt interdependente cu descoperirile domeniilor conexe ce au contribuit la nasterea acestuia. 
        Recomandam acest manual specialistilor din domeniile psihologiei, sociologiei si medicinei, dar si publicului larg doritor sa cunoasca domeniul psihogenealogic, desprinzandu-se astfel de cunoasterea simtului comun (interpretarea prin asociere nediscriminativa) a ceea ce este intuit. - Autorii

        Cristina Denisa Godeanu este lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Psihologie, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Titular al cursurilor de profil: Evaluarea și consilierea transgenerațională a cuplului și a familiei; Psihogenealogie; Introducere în Psihoterapie; Evaluare și intervenție recuperatorie în toxicodependență. Este autor al lucrărilor: „Relaţii-capcană în familia toxicomanului” (Editura SPER, 2002); „Spaţiul Identitar. Locul privilegiat al întâlnirii cu antecesorii” (Editura SPER, 2013); „Bazele psihodinamice ale terapiilor experiențiale de grup și de familie” (Editura SPER, 2013). Este coautor al lucrărilor „Psihogenealogie. Diagnoza, intervenția și vindecarea istoriei familiale” (Editura SPER, 2010); „Terapia Toxicodependenței” (Editura SPER, 2011); „Studii de validare și cercetări aplicative ale psihologiei și psihoterapiei unificării în educație, dezvoltare personală clinică, vol. II: Aplicații în terapia, consilierea și dezvoltarea personală a familiei, copiilor, adolescenților și studenților” (Editura Universității din București, 2011), „Vocabularul analizei transgeneraţionale” (Editura SPER, 2009). Autoarea este psihoterapeut şi consilier specialist P.E.U., formator și supervizor P.E.U., psiholog principal - Institutul SPER.

        Alin Sebastian Godeanu este doctor în psihologie, MD, psihoterapeut şi consilier specialist P.E.U., asistent formator în consiliere şi psihoterapie, consiliere experienţială individuală şi de grup, dezvoltare personală individuală şi de grup, psiholog clinician specialist, lector universitar asociat – Universitatea din Bucureşti, competenţe în analiză transgeneraţională unificatoare, psihoterapia copilului, cuplului şi a familiei, consiliere educaţională, psihopatologie şi terapie socială, seminar de formare în psiho-oncologie (Asociaţia Franceză pentru Ajutorarea Medicală a Românilor în colab. cu Clinica Sâlpetriere, Paris). Sursa Ed SPER
        Dintre cartile sale:
Psihogenealogie. Diagnoza, interventia si vindecarea istoriei familiale (coautor), SPER 2010
Alegerea partenerului. Mituri, secrete, repetitii, SPER 2011
Metamorfozele generozitatii. Experienta relationala, intre dar si datorie, SPER 2013
Destinul familial. Psihogenealogia in 101 intrebari si raspunsuri, SPER 2015
Dictionar de psihogenealogie (coautor), SPER 2016
Manual de psihosexologie (coautor), SPER 2019
Manual de psihogenealogie (coautor), SPER 2021

Cuprins:

Argument si mentiuni privind conceperea manualului si tematica studiata  11

Capitolul 1. O vedere de ansambiu asupravieţii psihice din perspectivă psihogenealogică 
Introducere — precizări preliminare privind domeniul psihogenealogiei  13 
1.1. Înţelegerea vietii psihice din perspectiva transmiterii ei din generatie în generatie  14 
1.2. Un reper ontologic — Biblia şi transgeneraţionalul  14 
1.3. Istoria de familie sau trecutul retrăit în prezent  16 
1.4. Semnul, simptomul, metafora ca urmă a istoriei familiale   17 
1.5. Analiza criptonimică şi descifrarea semnificaţiei evenimentelor traumatice  19
1.6. Traumă — clivaj si transmitere transgeneratională  22 
1.7. Psihodinamica antecesori-descendenti — a traversa generaţiile  24 
1.8. Determinism psihic şi libertate (explorare psihogenealogică a destinului)  27 
1.9. La ce serveşte cunoaşterea arborelui genealogic?  28 

Capitolul 2. Psihogenealogia — domeniu ştiinţific dinamic interconectat 
Introducere  33 
2.1. Obiectul şi problematica psihogenealogiei  33 
2.2. Istoria familială: de la interpretare aleatorie la elaborarea unui cadru ştiinţific   36
2.3. Inconştientul familial şi cheia destinului   36 
2.4. Crearea conceptului de psihogenealogie  37 
2.5. Importanţa cunoaşterii teoriilor ştiinţifice   39 
2.6. Definirea psihogenealogiei şi a procesului analizei transgeneraţionale 40 
2.7. Analiza psihogenealogică (transgeneraţională) — un proces dinamic  43 
2.8. Relevanţa teoretică şi practic-aplicativă a studierii grupului familial — domeniile de intervenţie ale psihogenealogiei  45 
2.9. Vocabularul psihogenealogiei    48
2.10. Aspecte de ordin etic privind practica psihogenealogiei — codul deontologic  58 
O observatie finală  60 

Capitolul 3. Bazele teoretice şi conceptuale ale psihogenealogiei 
Introducere   63
3.1. Bazele teoretice ale domeniului psihogenealogiei    64
3.2. Repere istorice ale prefigurării domeniului psihogenealogiei şi tendinte actuale  79 

Capitolul 4. Familia, legăturile genealogice şi inconştientul familial 
Introducere  91 
4.1. Naşterea şi dezvoltarea vietii psihice — premise şi evolutie  92 
4.2. Notiunile de subiectivitate şi intersubiectivitate  92 
4.3. Nevoia bebeluşului de a fi conţinut şi dezvoltarea conceptului de aparat contină tor-conţănut — aportul lui Bion  95 
4.4. Funcţiile parentale maternă şi paternă  96 
4.4.1. Locul şi funcţia matemă  97 
4.4.2. Locul şi fiincţia paternă  97 
4.4.3. Funcţiile parentale şi de cuplu  98 
4.5. Familia ca un aparat psihic  98 
4.5.1. Familia sau aparatul psihic familial  99 
4.5.2. Familia sau aparatul psihic grupal  100 
4.6. Reprezentări ale familiei în plan psihogenealogic   101 
4.6.1. Harta spaţiului familial   101  
4.6.2. Reprezentarea corpului în psihogenealogie  102 
4.6.2.1. Corpul — o hartă simbolică  102 
4.6.2.2. Intercorporalitatea  106 
4.6.2.3. Corpul ca obiect transgeneraţional  109 
4.7. Eul-Cyborg — reprezentarea corpului conectat la tehnologie  111 
4.8. Conceptul de Co-Inconstient — inconstientul familial si grupal  112 
4.9. Mecanisme de transmitere a inconştientului familial  114 
4.9.1. Introiecţia şi introiecţia familială  116 
4.9.2. Identificarea  117  
4.9.3. Identificarea proiectiva  117
4.9.4. Contraidentificarea  120 
4.9.5. Proiecţia şi proiecţia familială   121 
4.9.6. Mecanismul repetiţiei   123 
4.10. Sindromul de aniversare  125 

Capitolul 5. Identitate, identitate psihogenealogică: analiza prenumelui 
Introducere  132 
5.1. Prenumele — analiza prenumelui  133 
5.1.1. Proiecţiile şi scenarii atribuite prenumelui  134 
5.1.2. Forma etimologică a prenumelui  135 
5.1.3. Identificări în plan psihogenealogic ale prenumelui  136 
5.1.4. Prenumele care relevă partea de secret familial  137 
5.1.5. Prenumele care relevă prezenţa criptei şi fantomei  137 
5.1.6. Prenumele ca „datorie" sau mandatul transgeneraţional  138 
5.2. Tipuri de „copil" în reprezentarea inconştientă parentală  139 
5.2.1. Copilul imaginar  140 
5.2.2. Copilul fantasmat  140 
5.2.3. Copilul mitic  141 
5.2.4. Copilul narcisic   141 
5.2.5. Copil de înlocuire  142 
5.3. Conceptul de spaţiu identitar  143 

Capitolul 6 Transmisia psihică intergeneraţională 
Introducere  153 
6.1. A transmite prin memorie — transmisia psihică intergeneraţională   154 
6.1.1. Memoria familială — o memorie ce defineşte istoria grupului familial a legăturilor şi relaţiilor intergeneraţionale  155 
6.1.1.1. Memoria depozit  156 
6.1.1.2. Memoria proces  156 
6.1.1.3. Memoria procedurală (implicită)   159 
6.2. Miturile (poveştile), mitologiile familiale şi grupul familial   161 
6.2.1. Mitul — definire, caracterizare şi trăsături   161 
6.2.2. Ritualurile   167 
6.2.3. Ceremonialul   168 
Concluzii   168 

Capitolul 7. Transmisia psihică transgeneraţională 
lntroducere  171 
7.1. Transmisia psihică inconştientă — transgeneraţională   171 
7.1.1. Freud şi transgeneraţionalul   172 
7.1.2. Mecanismul de reprezentare — de la reprezentare la reprezentarea transgenerationala   174 
7.1.3. Transmiterea „negativului"  175 
7.1.4. Alianţe inconştiente — pactul de negare şi contractul narcisic 177 
7.1.4.1. Pactul de negare  179 
7.1.4.2. Contractul narcisic   180 
7.1.4.3. Mandatul transgeneraţional ca o alianţă familială 181 
7.2. Mecanismul loialitătii familiale   182 
Concluzii   183 

Capitolul 8. Scenariul transgenerational — o istorie psihodinamică a grupului familial
lntroducere  187 
8.1. Scenariul transgeneraţional   188 
8.2. Evenimentele metafora (E.M.) si sensul lor in contextul existenţial al grupului familial  190 
8.3. Temele nucleu (T.N.) — miezul scenarfilor transgeneraţiona1e  191 
8.4. Scenariile polare şi mecanismul contraidentificării   195 
8.5. Scenariile cu un inalt potenţial patologic — scenariile-capcană transgeneraţionale 196 
8.6. Conceptul de „graniţă"  200 
8.7. Roluri familiale — perturbarea raporturilor interacţionale  205 
8.7.1. Parentificarea — roluri contaminate  206 
8.7.2. Parentalitatea confuză  208 
8.7.3. Inversiunea de sex-rol  209 
8.8. Conceptul de „inveliş psihic psihogenealogic" sau „piele psihică" 210 

Capitolul 9. Elemente de psihopatologie psihogenealogică 
Introducere  216 
9.1. Forme de manifestare a patologiei transgeneraţionale  217 
9.1.1. Maladia genealogică familială   217 
9.1.2. Patologia de transmisie transgeneraţională  218 
9.1.2.1. Umbra farnilială şi transmiterea conţinuturilor psihice negative în cadrul grupului familial  218 
9.1.2.2. Obiectul transgeneraţional cu potenţial psihopatologic 219 
9.1.2.3. Mecanismul încorporării  223 
9.1.2.4. Cripta şi fantoma  225 
9.1.2.5. Mecanismul identificării de tip endocriptic   230 
9.1.2.6. Efectul ventriloc şi indicatorii fantomei — completarea explicaţiilor  231
9.1.2.7. Definiţia criptei şi fantomei — „extras-document" (din lucrarea L'corce et le Noyau)  232 
9.1.2.8. O completare exemplu  233 
9.2. Secretul şi ruşinea  234 
9.3. Secretul originii vieţii şi a morţii — Serge Tisseron şi benzile desenate — Aventurile lui Tintin  240 
9.4. Patologia darului şi a poverii  243 
9.5. Psihopatologia asociată unor evenimente şi fenomene specifice  247 
9.5.1. Doliul — implicaţii transgeneraţionale  247 
9.5.2. Sindromul globului de cristal   250 
9.5.3. Sindromul şi complexul „mamei moarte" — doliul in absenţa morţii  253 
9.5.4. Efectul Zeigarnik — doliul în raport cu acţiunile neterminate 254 
9.5.5. Doliul în raport cu spaţiul identitar originar — migraţie şi abandon  255 
9.6. Pierdere, abandon şi dependenţă implicaţii transgeneraţionale  257 
9.7. Boala implicaţii transgeneraţionale  263 

Capitolul 10. Problematica parteneriatului erotic din perspectivă psihogenealogică
Introducere  274 
10.1. Repere psihogenealogice ale asistării parteneriatului erotic  275 
10.2. Mecanismele inconştientului familial centrate pe psihodinamica parteneriatului erotic  276 
10.3. Teoria legăturii   279 
10.4. Rolul dinamicii intergeneraţionale în cadrul parteneriatului erotic  290 
10.5. Rolul dinamicii transgeneraţionale în cadrul parteneriatului erotic  295 
10.6. Mecanismul loialităţii în cadrul parteneriatului erotic  297 

Capitolul 11. Evaluare, psihodiagnoză şi intervenţie psihogenealogică 
Precizări privind demersul de cercetare şi intervenţie  302 
11.1. Metoda de cercetare  302 
11.2. Metoda analizei calitafive a datelor  305 
11.3. Metoda analizei documentare  307 
11.4. Metoda analizei narative  307 
11.5. Analiza de discurs şi marcatorii de limbaj — analiza conversaţională   309
11.6. Metoda studiului de caz  310 
11.7. Metodologia clinică şi metoda clinică de cercetare  310 
11.8. Observarea mesajelor verbale şi non-verbale, precum şi a conexiunii lor  311
11.9. Instrumente specifice de evaluare, psihodiagnoză şi intervenţie  313 
11.9.1. Interviul — interviul semistructurat de tip „povestea vieţii"   313 
11.9.2. Genograma (genosociograma) ca instrument de cunoaştere şi intervenţie  315 
11.9.3. Inovaţii metodologice experienţiale elaborate în cadrul cercetărilor clinice  330 
11.9.3.1. Dramagenograma  330 
11.9.3.2. Artgenograma  331 
11.9.3.3. Imagogenograma  331 
11.9.3.4. Somatogenograma  333 
11.9.3.5. Grila interferenţei mitologiilor familiale şi comunitare cu nevoile individuale (personale)  333 
11.10. Analiza interferenţei scenariilor terapeut-client: aspect didactic esenţial    337 

Capitolul 12. O vindecare suficient de bună a istoriei grupului familial 
Introducere  344
12.1. A repara, a recunoaşte, a da voce ne-spusului, a exprima inexprimabilul, a conţine, a restructura, a transforma şi resemnifica istoria traumatică — elemente esenţiale privind procesul reparator al vindecării suficient de bune   345
12.2. A fi rezilient în sens transgeneraţional    355 

În loc de incheiere  358 
Bibliografie  360 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu