Editura SPER
Colectia Alma Mater
An aparitie : 2021
Editia I
ISBN 978-606-8429-85-4
Nr pagini : 374
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 60 lei la Editura, 60 lei la carturesti, 60 lei la libris
Descrierea editurii:
Manualul de psihogenealogie este o lucrare de referinta, care ofera definitii si explicatii comprehensive ale termenilor si conceptelor ce compun principalele arii definitorii ale domeniului. Psihogenealogia este un domeniu si o disciplina stiintifica clinica avand ca obiect de studiu central inconstientul familial. Temele cuprinse in volum sunt prezentate subliniind aspectele teoretice si practice ale mecanismelor si fenomenelor domeniului psihogenealogiei si ale modului in care acestea sunt interdependente cu descoperirile domeniilor conexe ce au contribuit la nasterea acestuia.
Recomandam acest manual specialistilor din domeniile psihologiei, sociologiei si medicinei, dar si publicului larg doritor sa cunoasca domeniul psihogenealogic, desprinzandu-se astfel de cunoasterea simtului comun (interpretarea prin asociere nediscriminativa) a ceea ce este intuit. - Autorii
Cristina Denisa Godeanu este lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Psihologie, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Titular al cursurilor de profil: Evaluarea și consilierea transgenerațională a cuplului și a familiei; Psihogenealogie; Introducere în Psihoterapie; Evaluare și intervenție recuperatorie în toxicodependență. Este autor al lucrărilor: „Relaţii-capcană în familia toxicomanului” (Editura SPER, 2002); „Spaţiul Identitar. Locul privilegiat al întâlnirii cu antecesorii” (Editura SPER, 2013); „Bazele psihodinamice ale terapiilor experiențiale de grup și de familie” (Editura SPER, 2013). Este coautor al lucrărilor „Psihogenealogie. Diagnoza, intervenția și vindecarea istoriei familiale” (Editura SPER, 2010); „Terapia Toxicodependenței” (Editura SPER, 2011); „Studii de validare și cercetări aplicative ale psihologiei și psihoterapiei unificării în educație, dezvoltare personală clinică, vol. II: Aplicații în terapia, consilierea și dezvoltarea personală a familiei, copiilor, adolescenților și studenților” (Editura Universității din București, 2011), „Vocabularul analizei transgeneraţionale” (Editura SPER, 2009). Autoarea este psihoterapeut şi consilier specialist P.E.U., formator și supervizor P.E.U., psiholog principal - Institutul SPER.
Alin Sebastian Godeanu este doctor în psihologie, MD, psihoterapeut şi consilier specialist P.E.U., asistent formator în consiliere şi psihoterapie, consiliere experienţială individuală şi de grup, dezvoltare personală individuală şi de grup, psiholog clinician specialist, lector universitar asociat – Universitatea din Bucureşti, competenţe în analiză transgeneraţională unificatoare, psihoterapia copilului, cuplului şi a familiei, consiliere educaţională, psihopatologie şi terapie socială, seminar de formare în psiho-oncologie (Asociaţia Franceză pentru Ajutorarea Medicală a Românilor în colab. cu Clinica Sâlpetriere, Paris). Sursa Ed SPER
Dintre cartile sale:
Psihogenealogie. Diagnoza, interventia si vindecarea istoriei familiale (coautor), SPER 2010
Cuplul: stop cadru transgenerational, SPER 2011
Alegerea partenerului. Mituri, secrete, repetitii, SPER 2011
Metamorfozele generozitatii. Experienta relationala, intre dar si datorie, SPER 2013
Destinul familial. Psihogenealogia in 101 intrebari si raspunsuri, SPER 2015
Manual de psihologia cuplului si a familiei, SPER 2015
Cuprins:
Argument si mentiuni privind conceperea manualului si tematica studiata 11
Capitolul 1. O vedere de ansambiu asupravieţii psihice din perspectivă psihogenealogică
Introducere — precizări preliminare privind domeniul psihogenealogiei 13
1.1. Înţelegerea vietii psihice din perspectiva transmiterii ei din generatie în generatie 14
1.2. Un reper ontologic — Biblia şi transgeneraţionalul 14
1.3. Istoria de familie sau trecutul retrăit în prezent 16
1.4. Semnul, simptomul, metafora ca urmă a istoriei familiale 17
1.5. Analiza criptonimică şi descifrarea semnificaţiei evenimentelor traumatice 19
1.6. Traumă — clivaj si transmitere transgeneratională 22
1.7. Psihodinamica antecesori-descendenti — a traversa generaţiile 24
1.8. Determinism psihic şi libertate (explorare psihogenealogică a destinului) 27
1.9. La ce serveşte cunoaşterea arborelui genealogic? 28
Capitolul 2. Psihogenealogia — domeniu ştiinţific dinamic interconectat
Introducere 33
2.1. Obiectul şi problematica psihogenealogiei 33
2.2. Istoria familială: de la interpretare aleatorie la elaborarea unui cadru ştiinţific 36
2.3. Inconştientul familial şi cheia destinului 36
2.4. Crearea conceptului de psihogenealogie 37
2.5. Importanţa cunoaşterii teoriilor ştiinţifice 39
2.6. Definirea psihogenealogiei şi a procesului analizei transgeneraţionale 40
2.7. Analiza psihogenealogică (transgeneraţională) — un proces dinamic 43
2.8. Relevanţa teoretică şi practic-aplicativă a studierii grupului familial — domeniile de intervenţie ale psihogenealogiei 45
2.9. Vocabularul psihogenealogiei 48
2.10. Aspecte de ordin etic privind practica psihogenealogiei — codul deontologic 58
O observatie finală 60
Capitolul 3. Bazele teoretice şi conceptuale ale psihogenealogiei
Introducere 63
3.1. Bazele teoretice ale domeniului psihogenealogiei 64
3.2. Repere istorice ale prefigurării domeniului psihogenealogiei şi tendinte actuale 79
Capitolul 4. Familia, legăturile genealogice şi inconştientul familial
Introducere 91
4.1. Naşterea şi dezvoltarea vietii psihice — premise şi evolutie 92
4.2. Notiunile de subiectivitate şi intersubiectivitate 92
4.3. Nevoia bebeluşului de a fi conţinut şi dezvoltarea conceptului de aparat contină tor-conţănut — aportul lui Bion 95
4.4. Funcţiile parentale maternă şi paternă 96
4.4.1. Locul şi funcţia matemă 974.4.2. Locul şi fiincţia paternă 974.4.3. Funcţiile parentale şi de cuplu 98
4.5. Familia ca un aparat psihic 98
4.5.1. Familia sau aparatul psihic familial 994.5.2. Familia sau aparatul psihic grupal 100
4.6. Reprezentări ale familiei în plan psihogenealogic 101
4.6.1. Harta spaţiului familial 1014.6.2. Reprezentarea corpului în psihogenealogie 102
4.6.2.1. Corpul — o hartă simbolică 1024.6.2.2. Intercorporalitatea 1064.6.2.3. Corpul ca obiect transgeneraţional 109
4.7. Eul-Cyborg — reprezentarea corpului conectat la tehnologie 111
4.8. Conceptul de Co-Inconstient — inconstientul familial si grupal 112
4.9. Mecanisme de transmitere a inconştientului familial 114
4.9.1. Introiecţia şi introiecţia familială 1164.9.2. Identificarea 1174.9.3. Identificarea proiectiva 1174.9.4. Contraidentificarea 1204.9.5. Proiecţia şi proiecţia familială 1214.9.6. Mecanismul repetiţiei 123
4.10. Sindromul de aniversare 125
Capitolul 5. Identitate, identitate psihogenealogică: analiza prenumelui
Introducere 132
5.1. Prenumele — analiza prenumelui 133
5.1.1. Proiecţiile şi scenarii atribuite prenumelui 1345.1.2. Forma etimologică a prenumelui 1355.1.3. Identificări în plan psihogenealogic ale prenumelui 1365.1.4. Prenumele care relevă partea de secret familial 1375.1.5. Prenumele care relevă prezenţa criptei şi fantomei 1375.1.6. Prenumele ca „datorie" sau mandatul transgeneraţional 138
5.2. Tipuri de „copil" în reprezentarea inconştientă parentală 139
5.2.1. Copilul imaginar 1405.2.2. Copilul fantasmat 1405.2.3. Copilul mitic 1415.2.4. Copilul narcisic 1415.2.5. Copil de înlocuire 142
5.3. Conceptul de spaţiu identitar 143
Capitolul 6 Transmisia psihică intergeneraţională
Introducere 153
6.1. A transmite prin memorie — transmisia psihică intergeneraţională 154
6.1.1. Memoria familială — o memorie ce defineşte istoria grupului familial a legăturilor şi relaţiilor intergeneraţionale 155
6.1.1.1. Memoria depozit 1566.1.1.2. Memoria proces 1566.1.1.3. Memoria procedurală (implicită) 159
6.2. Miturile (poveştile), mitologiile familiale şi grupul familial 161
6.2.1. Mitul — definire, caracterizare şi trăsături 1616.2.2. Ritualurile 1676.2.3. Ceremonialul 168
Concluzii 168
Capitolul 7. Transmisia psihică transgeneraţională
lntroducere 171
7.1. Transmisia psihică inconştientă — transgeneraţională 171
7.1.1. Freud şi transgeneraţionalul 1727.1.2. Mecanismul de reprezentare — de la reprezentare la reprezentarea transgenerationala 1747.1.3. Transmiterea „negativului" 1757.1.4. Alianţe inconştiente — pactul de negare şi contractul narcisic 177
7.1.4.1. Pactul de negare 1797.1.4.2. Contractul narcisic 1807.1.4.3. Mandatul transgeneraţional ca o alianţă familială 181
7.2. Mecanismul loialitătii familiale 182
Concluzii 183
Capitolul 8. Scenariul transgenerational — o istorie psihodinamică a grupului familial
lntroducere 187
8.1. Scenariul transgeneraţional 188
8.2. Evenimentele metafora (E.M.) si sensul lor in contextul existenţial al grupului familial 190
8.3. Temele nucleu (T.N.) — miezul scenarfilor transgeneraţiona1e 191
8.4. Scenariile polare şi mecanismul contraidentificării 195
8.5. Scenariile cu un inalt potenţial patologic — scenariile-capcană transgeneraţionale 196
8.6. Conceptul de „graniţă" 200
8.7. Roluri familiale — perturbarea raporturilor interacţionale 205
8.7.1. Parentificarea — roluri contaminate 2068.7.2. Parentalitatea confuză 2088.7.3. Inversiunea de sex-rol 209
8.8. Conceptul de „inveliş psihic psihogenealogic" sau „piele psihică" 210
Capitolul 9. Elemente de psihopatologie psihogenealogică
Introducere 216
9.1. Forme de manifestare a patologiei transgeneraţionale 217
9.1.1. Maladia genealogică familială 2179.1.2. Patologia de transmisie transgeneraţională 218
9.1.2.1. Umbra farnilială şi transmiterea conţinuturilor psihice negative în cadrul grupului familial 2189.1.2.2. Obiectul transgeneraţional cu potenţial psihopatologic 2199.1.2.3. Mecanismul încorporării 2239.1.2.4. Cripta şi fantoma 2259.1.2.5. Mecanismul identificării de tip endocriptic 2309.1.2.6. Efectul ventriloc şi indicatorii fantomei — completarea explicaţiilor 2319.1.2.7. Definiţia criptei şi fantomei — „extras-document" (din lucrarea L'corce et le Noyau) 2329.1.2.8. O completare exemplu 233
9.2. Secretul şi ruşinea 234
9.3. Secretul originii vieţii şi a morţii — Serge Tisseron şi benzile desenate — Aventurile lui Tintin 240
9.4. Patologia darului şi a poverii 243
9.5. Psihopatologia asociată unor evenimente şi fenomene specifice 247
9.5.1. Doliul — implicaţii transgeneraţionale 2479.5.2. Sindromul globului de cristal 2509.5.3. Sindromul şi complexul „mamei moarte" — doliul in absenţa morţii 2539.5.4. Efectul Zeigarnik — doliul în raport cu acţiunile neterminate 2549.5.5. Doliul în raport cu spaţiul identitar originar — migraţie şi abandon 255
9.6. Pierdere, abandon şi dependenţă implicaţii transgeneraţionale 257
9.7. Boala implicaţii transgeneraţionale 263
Capitolul 10. Problematica parteneriatului erotic din perspectivă psihogenealogică
Introducere 274
10.1. Repere psihogenealogice ale asistării parteneriatului erotic 275
10.2. Mecanismele inconştientului familial centrate pe psihodinamica parteneriatului erotic 276
10.3. Teoria legăturii 279
10.4. Rolul dinamicii intergeneraţionale în cadrul parteneriatului erotic 290
10.5. Rolul dinamicii transgeneraţionale în cadrul parteneriatului erotic 295
10.6. Mecanismul loialităţii în cadrul parteneriatului erotic 297
Capitolul 11. Evaluare, psihodiagnoză şi intervenţie psihogenealogică
Precizări privind demersul de cercetare şi intervenţie 302
11.1. Metoda de cercetare 302
11.2. Metoda analizei calitafive a datelor 305
11.3. Metoda analizei documentare 307
11.4. Metoda analizei narative 307
11.5. Analiza de discurs şi marcatorii de limbaj — analiza conversaţională 309
11.6. Metoda studiului de caz 310
11.7. Metodologia clinică şi metoda clinică de cercetare 310
11.8. Observarea mesajelor verbale şi non-verbale, precum şi a conexiunii lor 311
11.9. Instrumente specifice de evaluare, psihodiagnoză şi intervenţie 313
11.9.1. Interviul — interviul semistructurat de tip „povestea vieţii" 31311.9.2. Genograma (genosociograma) ca instrument de cunoaştere şi intervenţie 31511.9.3. Inovaţii metodologice experienţiale elaborate în cadrul cercetărilor clinice 330
11.9.3.1. Dramagenograma 33011.9.3.2. Artgenograma 33111.9.3.3. Imagogenograma 33111.9.3.4. Somatogenograma 33311.9.3.5. Grila interferenţei mitologiilor familiale şi comunitare cu nevoile individuale (personale) 333
11.10. Analiza interferenţei scenariilor terapeut-client: aspect didactic esenţial 337
Capitolul 12. O vindecare suficient de bună a istoriei grupului familial
Introducere 344
12.1. A repara, a recunoaşte, a da voce ne-spusului, a exprima inexprimabilul, a conţine, a restructura, a transforma şi resemnifica istoria traumatică — elemente esenţiale privind procesul reparator al vindecării suficient de bune 345
12.2. A fi rezilient în sens transgeneraţional 355
În loc de incheiere 358
Bibliografie 360
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu