Editura All
An aparitie : 2023
Editia I
ISBN 978-606-587-602-6; 978-606-587-603-3
Nr pagini : 654, 624
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 185,88 lei la Editura,
An aparitie : 2023
Editia I
ISBN 978-606-587-602-6; 978-606-587-603-3
Nr pagini : 654, 624
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 185,88 lei la Editura,
232,35 lei la medlibris
Descrierea editurii:
Descrierea editurii:
Fiind o ştiinţă tânără, psihofarmacologia înglobează aspecte contradictorii ori aparent contradictorii care necesită o analiză atentă. Evaluarea datelor existente ajută la stabilirea direcțiilor optime de acțiune și decizie terapeutică, dar și la definirea unor subiecte de interes pentru noi cercetări.
Așadar, cele două volume ale lucrării de față sunt dedicate analizei sistematice și detaliate a controverselor din domeniu. Demersul investigațional al Dr. Octavian Vasiliu integrează informațiile științifice curente provenite din cercetarea fundamentală și clinică, epidemiologie și genetică, neurobiologie și neuroimagistică.
Cartea se adresează tuturor specialiştilor în sănătate mintală. Contribuie cu succes la înțelegerea fascinantei epistemologii a acestei științe în continuă dezvoltare şi promovează analiza bazată pe dovezi. Totodată, clinicienii sunt încurajaţi să îşi construiască, pe baza informaţiilor furnizate, o percepție proprie asupra tratamentului farmacologic adresat pacienților pe care îi îngrijesc, cu scopul de a elabora cea mai potrivită strategie terapeutică.
De asemenea, cartea se dorește a reprezenta un argument în favoarea psihofarmacologiei ca știință cu rădăcini în cercetarea clinică, translațională și epidemiologică, aptă să se delimiteze de alte domenii înrudite precum farmacologia generală sau psihiatria, din care asimilează noțiuni fundamentale.
În cele două volume, cititorul va descoperi răspunsuri la întrebări și controverse precum:
-Opţiunea de elecţie în cazul răspunsului incomplet la tratamentul antidepresiv
-Tratamentele eficiente pentru simptomele negative şi cognitive din schizofrenie
-Psihoterapia sau farmacoterapia ca primă linie de tratament în tulburările anxioase
-Impactul clinic al terapiei antiinflamatorii în depresia majoră
-Necesitatea folosirii antipsihoticelor în tratamentul depresiei psihotice
-Opţiunile farmacologice eficiente pentru depresia postpartum
-Existența opțiunilor farmacologice eficiente pentru depresia postpartum
-Psihofarmacologia tulburărilor legate de consumul de substanțe
-Psihofarmacologia patologiei sexualității
-Psihofarmacologia tulburărilor de personalitate
Dr. Octavian Vasiliu este medic primar psihiatru, psiholog clinician și psihoterapeut specializat în terapie cognitiv-comportamentală. În prezent, este șef al Secției Clinice de Psihiatrie din Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”,
Cuprins vol 1:
Prefață vii
Glosar de termeni științifici xix
I. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR AFECTIVE
1. Schimbare versus augmentare în cazul răspunsului incomplet la tratamentul antidepresiv – care este opțiunea de elecție? 3
1.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 4
1.2. Eficacitatea și tolerabilitatea strategiilor de schimbare versus augmentare 8
1.2.1. Rezultatele studiilor clinice 9
1.2.2. Datele provenite din analize sistematice și metaanalize 13
1.3. Recomandările ghidurilor terapeutice 14
1.4. Farmacogenetica antidepresivelor 22
1.5. Concluzii 25
2. Antidepresivele cresc riscul suicidar la persoanele sub 24 de ani? 36
2.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 37
2.2. Datele provenite din cercetarea clinică 41
2.3. Recomandările ghidurilor terapeutice 44
2.4. Factori genetici implicați în modelarea riscului suicidar la copiii
și adolescenții cu depresie majoră 45
2.5. Concluzii 47
3. Antidepresivele pot fi recomandate în depresia bipolară? 53
3.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 54
3.2. Argumente pro și contra existenței virajului afectiv în tulburarea afectivă bipolară 58
3.3 Riscul de accelerare a ciclării asociat administrării antidepresivelor –
realitate sau mit? 63
3.4. Sunt antidepresivele superioare ca eficacitate altor agenți farmacologici în depresia bipolară? 64
3.5. Analiza recomandărilor din ghidurile de tratament 66
3.6. Genetica și neurobiologia virajului afectiv în tulburarea bipolară 69
3.7. Concluzii 73
4. Terapia antiinflamatorie poate avea impact clinic semnificativ în depresia majoră? 81
4.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 82
4.2. Impactul antiinflamatoarelor asupra simptomatologiei depresive 84
4.3. Impactul imunoterapiei asupra severității simptomelor depresive 88
4.4. Factorii genetici implicați în răspunsul la antiinflamatoare sau imunoterapie în cazul pacienților depresivi 94
4.5. Concluzii 97
5. Este nevoie de antipsihotice în tratamentul depresiei psihotice? 105
5.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 106
5.2. Depresia psihotică – o entitate nosologică distinctă? 109
5.3. Monoterapie versus terapie combinată 111
5.4. Alți agenți utilizați în terapia depresiei psihotice 116
5.5. Recomandările ghidurilor terapeutice 117
5.6. Farmacogenetica depresiei psihotice 118
5.7. Concluzii 120
6. Cel mai eficient tratament de întreținere în tulburarea bipolară se realizează cu antiepileptice sau cu antipsihotice? 128
6.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 129
6.2. Analiza eficacității și a tolerabilității agenților farmacologici administrați ca tratamente de întreținere în tulburarea afectivă bipolară 132
6.2.1. Litiul și alte timostabilizatoare 132
6.2.2. Antipsihoticele atipice 135
6.2.3. Terapie combinată versus monoterapie, antipsihotice versus timostabilizatoare 137
6.3. Analiza recomandărilor din ghidurile terapeutice 140
6.4. Farmacogenetica tratamentului de menținere 146
6.5. Concluzii 149
7. Există opțiuni farmacologice eficiente pentru depresia postpartum? 158
7.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 159
7.2. Eficacitatea și tolerabilitatea medicației psihotrope în depresia postpartum 163
7.2.1. Analiza intervențiilor farmacologice ca monoterapii 163
7.2.2. Asocierea farmacoterapiei cu psihoterapie 1667.2.3. Efectul profilactic al farmacoterapiei 167
7.3. Antidepresivele neurosteroidice 168
7.4 Antidepresivele și alăptarea 171
7.5. Ghiduri de tratament 172
7.6. Genetica depresiei postpartum 176
7.7. Concluzii 178
8. Este recomandabilă profilaxia farmacologică a depresiei post-stroke? 188
8.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 189
8.2. Argumente pro și contra efectului preventiv al terapiei farmacologice derivate din studii clinice 194
8.2.1. Studii cu rezultate negative 194
8.2.2. Studii cu rezultate pozitive 195
8.3. Ghiduri clinice 197
8.4. Farmacogenetica depresiei post-stroke 199
8.5. Concluzii 199
9. Există metode eficiente de tratament în tulburarea afectivă bipolară rezistentă? 206
9.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 207
9.1.1. Cum definim tulburarea bipolară rezistentă? 208
9.1.2. Rezistență vs. pseudorezistență terapeutică 209
9.2. Analiza datelor din literatura de specialitate privind tratamentul tulburării afective bipolare rezistente 211
9.2.1. Antiepilepticele și litiul 212
9.2.2. Antipsihoticele 2179.2.3. Antidepresivele 2249.2.4. Alți agenți farmacologici 2259.2.5. Intervenții psihosociale 2299.2.6. Alte terapii adjuvante 231
9.3. Recomandările ghidurilor terapeutice 232
9.4. Genetica și farmacogenetica tulburării bipolare rezistente la tratament 234
9.5. Concluzii 236
II. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR DIN SPECTRUL SCHIZOFRENIEI
10. Antipsihoticele atipice au eficacitate superioară față de antipsihoticele tipice în schizofrenie? 255
10.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 256
10.2. Studii clinice focalizate pe compararea directă a antipsihoticelor de primă și a doua generație 259
10.2.1. Studii clinice de referință în privința eficacității comparative a antipsihoticelor de primă și a doua generație 260
10.2.2. Rezultatele conversiei de pe tratamentul cu un antipsihotic atipic pe unul tipic sau de pe un antipsihotic de a doua generație pe unul de primă generație 271
10.3. Rezultatele analizelor sistematice și ale metaanalizelor axate pe compararea directă a antipsihoticelor de diferite generații 273
10.4. Recomandările ghidurilor de bune practici și terapeutice privind alegerea antipsihoticelor la pacienții cu tulburări din spectrul schizofreniei 276
10.4.1. Tratamentul ghidat de algoritmi este superior tratamentului uzual? 280
10.5. Farmacogenomica antipsihoticelor de primă vs. a doua generație 281
10.6. Concluzii 282
11. Tratamentul cu antipsihotice injectabile cu eliberare prelungită este superior ca eficacitate sau tolerabilitate tratamentului cu antipsihotice orale în schizofrenie? 293
11.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 294
11.2. Analiza farmacoclinică a diferențelor dintre antipsihoticele injectabile cu acțiune prelungită și cele cu administrare orală 298
11.3. Analiza datelor din studiile clinice privind eficacitatea și siguranța AIEP versus antipsihotice orale 307
11.4. Analizele sistematice și metaanalizele care evaluează eficacitatea și tolerabilitatea antipsihoticelor injectabile cu eliberare prelungită 312
11.5. Analiza recomandărilor din ghidurile terapeutice privind AIEP 314
11.6. Farmacogenetica antipsihoticelor cu eliberare prelungită 316
11.7. Concluzii 317
12. Tratamentul fazei prodromale în schizofrenie poate ajuta la prevenirea instalării psihozei? 326
12.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 327
12.2. Tratamentul poate modifica evoluția bolii sau doar reduce severitatea
simptomelor? 335
12.2.1. Studii negative de prevenție sau reducere a ratei de conversie la psihoză 342
12.3. Recomandările ghidurilor terapeutice pentru pacienții cu risc înalt de psihoză 342
12.4. Genetica pacienților cu risc foarte ridicat de schizofrenie 346
12.5. Concluzii 350
13. Tulburările metabolismului lipidic și glucidic sunt efecte adverse ale medicației antipsihotice în schizofrenie sau reflectă o vulnerabilitate specifică acestei psihoze? 361
13.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 362
13.2. Tulburările din spectrul schizofreniei ca factor de risc independent pentru disfuncțiile metabolismului glucidic și lipidic 364
13.2.1. Alte argumente în favoarea riscului independent pentru tulburări metabolice la pacienții cu tulburări din spectrul schizofreniei: prevalența diabetului, obezității și sindromului metabolic în cazul primului episod de schizofrenie 365
13.2.2. Aspecte epidemiologice ale tulburărilor de metabolism lipidic și glucidic la rudele pacienților cu schizofrenie 366
13.3. Cauze ale apariției diabetului zaharat de tip 2 și ale sindromului metabolic la pacienții cu schizofrenie 367
13.3.1. Impactul tratamentului cu antipsihotice asupra metabolismului lipidic și glucidic 368
13.3.2. Aspecte psihologice și nutriționale 37213.3.3. Factori genetici 37213.3.4. Rolul inflamației în schizofrenie și în patogeneza sindromului metabolic 373
13.4. Concluzii 374
13.4.1. Tratament antipsihotic versus teren biologic vulnerabil 374
13.4.2. Monitorizarea terapiei farmacologice 374
14. Combinațiile de antipsihotice sunt o variantă eficientă și tolerabilă în caz de răspuns parțial la pacienții cu schizofrenie? 382
14.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 383
14.2. Analiza dovezilor de eficacitate și tolerabilitate pentru combinațiile de antipsihotice 387
14.2.1. Augmentarea terapiei cu clozapină 387
14.2.2. Combinarea a două antipsihotice, altele decât clozapina 38914.2.3. Trecerea de la o combinație de antipsihotice la monoterapie – avantaje și dezavantaje 393
14.3. Recomandările ghidurilor de tratament 395
14.4. Farmacogenomica asocierilor de antipsihotice 398
14.5. Concluzii 402
15. Există tratamente eficiente pentru simptomele negative și cognitive din schizofrenie? 412
15.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 413
15.2. Argumente pro și contra eficacității intervențiilor farmacologice asupra simptomelor negative și cognitive din schizofrenie 418
15.2.1. Eficacitatea antipsihoticelor tipice și atipice 418
15.2.2. Eficacitatea comparativă a antipsihoticelor tipice vs. atipice 42415.2.3. Profilul de eficacitate al noilor antipsihotice atipice 42515.2.4. Agenți glutamatergici 42915.2.5. Alți agenți farmacologici 43015.2.6. Psihoterapii 434
15.3. Recomandările ghidurilor clinice 434
15.4. Genetica și farmacogenetica simptomelor negative și cognitive din schizofrenie 435
15.5. Concluzii 436
III. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR NEUROCOGNITIVE
16. Benzodiazepinele și agenții farmacologici înrudiți pot induce tulburări neurocognitive dacă sunt administrați pe termen lung? 453
16.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 454
16.2. Fundamente teoretice: structura și funcționarea receptorilor GABAA 456
16.3. Argumente pro și contra impactului negativ al agoniștilor GABAA asupra funcționării cognitive pe termen lung 458
16.3.1. Rezultatele studiilor clinice și epidemiologice 460
16.3.2. Rezultatele metaanalizelor și analizelor sistematice 47216.3.3. Recomandările ghidurilor terapeutice 47316.3.4. Date provenite din studiile translaționale și anatomopatologice 477
16.4. Factori genetici care mediază apariția deficitelor cognitive induse de benzodiazepine 478
16.5. Concluzii 478
17. Inhibitorii colinesterazei au impact semnificativ asupra funcției cognitive în boala Alzheimer? 488
17.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 489
17.2. Analiza rezultatelor studiilor clinice și metaanalizelor axate pe simptomele cognitive din demențe 493
17.2.1. Rezultatele studiilor clinice 493
17.2.2. Rezultatele studiilor comparative ale inhibitorilor de colinesterază 49417.2.3. Rezultatele metaanalizelor și analizelor sistematice ale literaturii 496
17.3. Analiza recomandărilor ghidurilor terapeutice 498
17.4. Farmacogenomica 502
17.5. Concluzii 503
18. Raportul risc/beneficiu justifică administrarea antipsihoticelor la pacienții cu simptome non-cognitive asociate demenței? 513
18.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 514
18.2. Analiza eficacității antipsihoticelor și a profilului lor de tolerabilitate la pacienții cu tulburări neurocognitive 517
18.3. Analiza recomandărilor ghidurilor terapeutice pentru simptomele non-cognitive din tulburările neurocognitive 523
18.4. Neurobiologia și genetica simptomelor psihologice și comportamentale din demențe 528
18.5. Farmacogenetica antipsihoticelor pentru simptomele non-cognitive din demențe și modelarea epigenetică a metabolismului acestor agenți farmacologici 530
18.6. Concluzii 533
19. Imunoterapia ar putea fi o soluție viabilă în demența Alzheimer? 541
19.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 542
19.2. Studii clinice și preclinice care au evaluat eficacitatea imunoterapiei în boala Alzheimer 546
19.2.1. Imunoterapia activă și pasivă anti-proteină tau 546
19.2.2. Imunoterapia activă și pasivă anti-amiloid beta 548
19.3. Genetica și farmacogenomica imunoterapiei în boala Alzheimer 564
19.4. Concluzii 566
IV. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR ANXIOASE
20. Prima linie de tratament în tulburările anxioase este psihoterapia sau farmacoterapia? 579
20.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 580
20.2. Analiza informațiilor provenite din studii clinice și metaanalize privind eficacitatea intervențiilor terapeutice în tulburările anxioase 582
20.2.1. Tulburarea de panică+/-agorafobie 583
20.2.2. Tulburarea de anxietate generalizată 58520.2.3. Fobiile 58520.2.4. Tulburarea obsesiv-compulsivă 58920.2.5. Tulburarea de stres posttraumatic 591
20.3. Recomandările ghidurilor terapeutice dedicate tulburărilor anxioase 593
20.4. Genetica și farmacogenetica tulburărilor anxioase 602
20.5. Concluzii 604
Cuprins vol 2:
Prefață vii
Cuprins x
V. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR LEGATE DE CONSUMUL DE SUBSTANȚE
21. Tratamentul de substituție în tulburarea legată de consumul de opioide –
buprenorfină versus metadonă 3
21.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 4
21.2. Analiza avantajelor și dezavantajelor buprenorfinei și metadonei
în terapia dependenței de opioide 6
21.2.1. Proprietățile farmacologice ale agoniștilor opioidici 6
21.2.2. Eficacitatea și tolerabilitatea comparativă a celor doi agenți farmacologici 10
21.2.3. Eficacitatea și tolerabilitatea agoniștilor opioidici la femeile gravide 15
21.3. Recomandări ale ghidurilor terapeutice 18
21.4. Farmacogenomica 22
21.5. Concluzii 27
22. Există diferențe semnificative de eficacitate între agenții farmacologici recomandați pentru tratamentul dependenței de nicotină? 36
22.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 37
22.2. Analiza datelor farmacoclinice 39
22.3. Eficacitatea terapiilor de renunțare la fumat la pacienții cu comorbidități psihiatrice 51
22.4. Recomandările ghidurilor clinice pentru terapia dependenței de nicotină 53
22.5. Farmacogenetica 55
22.6. Concluzii 59
23. Există terapii farmacologice eficiente pentru jocul de noroc patologic? 70
23.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 71
23.2. Evaluarea eficacității terapiilor farmacologice prin analiza literaturii 76
23.2.1. Datele provenite din studii clinice 7623.2.2. Datele provenite din studii de caz 8723.2.3. Datele provenite din metaanalize 89
23.3. Recomandările ghidurilor terapeutice 89
23.4. Farmacogenetica 91
23.5. Concluzii 93
24. Sunt eficiente terapiile farmacologice de prevenire a recăderilor în dependența de alcool? 101
24.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 102
24.2. Analiza comparativă a eficacității agenților farmacologici 109
24.2.1. Analiza comparativă a eficacității monoterapiilor farmacologice 11024.2.2. Concluziile metaanalizelor care au evaluat eficacitatea comparativă a agenților farmacologici administrați în monoterapie 11424.2.3. Analiza eficacității combinațiilor agenților farmacologici 115
24.3. Recomandările ghidurilor clinice 117
24.4. Genetica și farmacogenetica tulburărilor legate de consumul de alcool 119
24.5. Concluzii 122
25. Consumul de canabis și derivați ai acestuia are efecte favorabile asupra tulburărilor mentale? 132
25.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 133
25.2. Efecte pozitive ale consumului de canabis în planul sănătății mentale 135
25.3. Efecte negative ale consumului de canabis în planul sănătății mentale 142
25.4. Aspecte genetice ale modelării efectului canabisului asupra sănătății mentale 146
25.5. Concluzii 148
26. Este imunofarmacoterapia o opțiune eficientă în dependența de substanțe? 155
26.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 156
26.2. Studii clinice și preclinice de validare a eficacității imunoterapiei în dependența de substanțe 157
26.2.1. Terapia imună a dependenței de opioide 15726.2.2. Terapia imună a dependenței de nicotină 16326.2.3. Terapia imună a dependenței de cocaină 17026.2.4. Terapia imună a tulburărilor legate de consumul metamfetaminei 17526.2.5. Terapia imună a abuzului de fenciclidină 17626.2.6. Aspecte farmacogenomice 177
26.3. Concluzii 178
VI. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT ALIMENTAR
27. Sunt eficiente terapiile farmacologice pentru obezitate? 185
27.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 186
27.2. Datele provenite din studii clinice și metaanalize 189
27.3. Ghiduri terapeutice dedicate obezității 202
27.4. Genetica și farmacogenetica obezității 204
27.5. Concluzii 206
28. Există opțiuni eficiente de tratament farmacologic în anorexia nervosa? 215
28.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 216
28.2. Datele provenite din studii clinice, studii de caz și analize sistematice ale literaturii 219
28.2.1. Antidepresivele 22028.2.2. Antipsihoticele 22128.2.3. Alte medicamente 224
28.3. Recomandări oferite de ghidurile clinice 226
28.4. Farmacogenetica anorexiei nervoase 228
28.5. Concluzii 229
VII. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR DE SOMN
29. Există strategii farmacologice bazate pe dovezi pentru tratamentul insomniei rezistente? 239
29.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 240
29.2. Neurobiologia și farmacologia insomniei 243
29.3. Ghiduri terapeutice pentru insomnie 252
29.4. Genetica și farmacogenetica insomniei 254
29.5. Concluzii – strategii terapeutice în insomnia rezistentă 255
30. Există opțiuni eficiente de tratament farmacologic în narcolepsie? 264
30.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 265
30.2. Terapiile farmacologice 268
30.3. Terapiile imune 274
30.4. Recomandările ghidurilor terapeutice 275
30.5. Genetica narcolepsiei 277
30.6. Concluzii 278
VIII. PSIHOFARMACOLOGIA PATOLOGIEI SEXUALITĂȚII
31. Există intervenții eficiente pentru disfuncțiile sexuale raportate de pacienții diagnosticați cu tulburări din spectrul schizofreniei? 287
31.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 288
31.2. Aspecte fiziopatologice ale disfuncțiilor sexuale la pacienții cu tulburări din spectrul schizofreniei 290
31.3. Strategii de reducere a riscului de disfuncții sexuale 296
31.3.1. Conversia pe antipsihotice asociate cu un risc mai mic de inducere a disfuncțiilor sexuale 29631.3.2. Asocierea unui antipsihotic fără impact semnificativ asupra prolactinemiei 30031.3.3. Asocierea unei medicații non-antipsihotice 30131.3.4. Alte strategii farmacologice și psihoterapeutice 304
31.4. Recomandări ale ghidurilor clinice 305
31.5. Genetică și farmacogenetică 306
31.6. Concluzii 306
32. Există tratamente eficiente pentru disfuncția sexuală la femei? 315
32.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 316
32.1.1. Neurobiologia disfuncțiilor sexuale la femei 319
32.2. Agenți farmacologici 321
32.3. Ghiduri terapeutice 332
32.4. Genetică și farmacogenetică 334
32.5. Concluzii 335
33. Tulburările parafilice beneficiază de un tratament farmacologic eficient? 345
33.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 346
33.2. Neurobiologia parafiliilor 348
33.3. Studii clinice, studii de caz, serii de cazuri 350
33.4. Recomandările ghidurilor terapeutice 355
33.5. Concluzii 358
IX. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR DISOCIATIVE
34. Există tratament farmacologic eficient în tulburările disociative? 365
34.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 366
34.2. Dovezi ale eficacității farmacoterapiei în tulburările disociative 371
34.3. Recomandările ghidurilor clinice 375
34.4. Genetica tulburărilor disociative 377
34.5. Concluzii 378
X. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRII DE HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENȚIE
35. Este necesară continuarea terapiei farmacologice pentru ADHD la adult? 387
35.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 388
35.2. Traseul simptomatologiei ADHD de-a lungul vieții 391
35.3. Agenții farmacologici administrați în terapia ADHD 392
35.4. Analiza ghidurilor terapeutice 393
35.5. Genetica și epigenetica în ADHD 396
35.6. Continuare versus discontinuare – de la teorie la practică 399
35.7. Concluzii 402
XI. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE
36. Există tratamente farmacologice eficiente în tulburările de personalitate? 411
36.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 412
36.2. Tulburările de personalitate de cluster A 416
36.3. Tulburările de personalitate de cluster B 419
36.4. Tulburările de personalitate de cluster C 425
36.5. Genetica și neurobiologia tulburărilor de personalitate 428
36.6. Concluzii 431
XII. ALTE CONTROVERSE ÎN PSIHOFARMACOLOGIA CLINICĂ
37. Există metode farmacologice de prevenție a suicidului? 443
37.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 444
37.2. Date provenite din studii clinice sau analize sistematice ale literaturii privind impactul medicației asupra riscului suicidar 446
37.3. Recomandări din ghidurile de tratament 456
37.4. Genetica, epigenetica și farmacogenetica suicidului 458
37.5. Concluzii 459
38. Determinarea polimorfismelor genelor CYP450 este relevantă pentru clinica psihiatrică? 468
38.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 469
38.2. Sistemul izoenzimelor CYP450 473
38.3. Analiza datelor din literatură privind impactul polimorfismelor CYP450 asupra eficacității și tolerabilității medicației psihotrope 478
38.3.1. Impactul variantelor genetice ale CYP1A2 47938.3.2. Impactul variantelor genetice ale CYP2C9/2C19 48038.3.3. Impactul variantelor genetice ale CYP2D6 48238.3.4. Impactul variantelor genetice CYP3A4 483
38.4. Recomandări din rezumatele caracteristicilor psihotropelor privind specificații farmacogenetice referitoare la enzimele CYP450 484
38.5. Rolul determinării genotipului CYP450 în cazul pacienților cu forme rezistente de patologie psihiatrică 485
38.6. Recomandări ale ghidurilor clinice 487
38.7. Epigenetica și farmacoepigenetica CYP450 489
38.8. Concluzii 489
39. Există dovezi care să suțină eficacitatea modelării activității florei intestinale ca intervenție terapeutică în tulburările psihice? 501
39.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 502
39.2. Modelarea activității microbiomului intestinal ca formă de terapie 505
39.2.1. Tulburările afective și anxioase 50739.2.2. Tulburările psihotice 51039.2.3. Tulburările de comportament alimentar 51139.2.4. Tulburările de spectru autist și ADHD 51239.2.5. Boala Alzheimer 51439.2.6. Sindromul colonului iritabil 515
39.3. Concluzii 516
40. Există tratamente eficiente pentru diskinezia tardivă? 523
40.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 524
40.2. Neurobiologia diskineziei tardive 527
40.3. Principalii agenți farmacologici recomandați pentru tratamentul diskineziei tardive 529
40.4. Recomandările ghidurilor clinice privind terapia diskineziei tardive 541
40.5. Farmacogenetica diskineziei tardive 542
40.6. Concluzii 543
Book overview 553
Sinteze farmacogenetice 569
Precizări generale 605
Index alfabetic 607
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu