09/03/2023

CONTROVERSE IN PSIHOFARMACOLOGIE. Vol 1 si 2


Autor: Octavian Vasiliu
Editura All
An aparitie : 2023
Editia I
ISBN 978-606-587-602-6; 978-606-587-603-3 
Nr pagini : 654, 624
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 185,88 lei la Editura,
232,35 lei  la medlibris


Descrierea editurii:

        Fiind o ştiinţă tânără, psihofarmacologia înglobează aspecte contradictorii ori aparent contradictorii care necesită o analiză atentă. Evaluarea datelor existente ajută la stabilirea direcțiilor optime de acțiune și decizie terapeutică, dar și la definirea unor subiecte de interes pentru noi cercetări.
        Așadar, cele două volume ale lucrării de față sunt dedicate analizei sistematice și detaliate a controverselor din domeniu. Demersul investigațional al Dr. Octavian Vasiliu integrează informațiile științifice curente provenite din cercetarea fundamentală și clinică, epidemiologie și genetică, neurobiologie și neuroimagistică.
        Cartea se adresează tuturor specialiştilor în sănătate mintală. Contribuie cu succes la înțelegerea fascinantei epistemologii a acestei științe în continuă dezvoltare şi promovează analiza bazată pe dovezi. Totodată, clinicienii sunt încurajaţi să îşi construiască, pe baza informaţiilor furnizate, o percepție proprie asupra tratamentului farmacologic adresat pacienților pe care îi îngrijesc, cu scopul de a elabora cea mai potrivită strategie terapeutică.
        De asemenea, cartea se dorește a reprezenta un argument în favoarea psihofarmacologiei ca știință cu rădăcini în cercetarea clinică, translațională și epidemiologică, aptă să se delimiteze de alte domenii înrudite precum farmacologia generală sau psihiatria, din care asimilează noțiuni fundamentale.
        În cele două volume, cititorul va descoperi răspunsuri la întrebări și controverse precum:
-Opţiunea de elecţie în cazul răspunsului incomplet la tratamentul antidepresiv
-Tratamentele eficiente pentru simptomele negative şi cognitive din schizofrenie
-Psihoterapia sau farmacoterapia ca primă linie de tratament în tulburările anxioase
-Impactul clinic al terapiei antiinflamatorii în depresia majoră
-Necesitatea folosirii antipsihoticelor în tratamentul depresiei psihotice
-Opţiunile farmacologice eficiente pentru depresia postpartum
-Existența opțiunilor farmacologice eficiente pentru depresia postpartum
-Psihofarmacologia tulburărilor legate de consumul de substanțe
-Psihofarmacologia patologiei sexualității
-Psihofarmacologia tulburărilor de personalitate

        Dr. Octavian Vasiliu este medic primar psihiatru, psiholog clinician și psihoterapeut specializat în terapie cognitiv-comportamentală.  În prezent, este șef al Secției Clinice de Psihiatrie din Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, 

Cuprins vol 1:

Prefață  vii
Glosar de termeni științifici  xix

I. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR AFECTIVE

1. Schimbare versus augmentare în cazul răspunsului incomplet la tratamentul antidepresiv – care este opțiunea de elecție?  3
1.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 4
1.2. Eficacitatea și tolerabilitatea strategiilor de schimbare versus augmentare  8
1.2.1. Rezultatele studiilor clinice  9
1.2.2. Datele provenite din analize sistematice și metaanalize  13
1.3. Recomandările ghidurilor terapeutice  14
1.4. Farmacogenetica antidepresivelor 22
1.5. Concluzii  25
2. Antidepresivele cresc riscul suicidar la persoanele sub 24 de ani?  36
2.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  37
2.2. Datele provenite din cercetarea clinică  41
2.3. Recomandările ghidurilor terapeutice  44
2.4. Factori genetici implicați în modelarea riscului suicidar la copiii
și adolescenții cu depresie majoră  45
2.5. Concluzii  47
3. Antidepresivele pot fi recomandate în depresia bipolară?  53
3.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 54
3.2. Argumente pro și contra existenței virajului afectiv în tulburarea afectivă bipolară  58
3.3 Riscul de accelerare a ciclării asociat administrării antidepresivelor –
realitate sau mit?  63
3.4. Sunt antidepresivele superioare ca eficacitate altor agenți farmacologici în depresia bipolară?  64
3.5. Analiza recomandărilor din ghidurile de tratament  66
3.6. Genetica și neurobiologia virajului afectiv în tulburarea bipolară  69
3.7. Concluzii  73
4. Terapia antiinflamatorie poate avea impact clinic semnificativ în depresia majoră?   81
4.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 82
4.2. Impactul antiinflamatoarelor asupra simptomatologiei depresive  84
4.3. Impactul imunoterapiei asupra severității simptomelor depresive   88
4.4. Factorii genetici implicați în răspunsul la antiinflamatoare sau imunoterapie în cazul pacienților depresivi  94
4.5. Concluzii   97
5. Este nevoie de antipsihotice în tratamentul depresiei psihotice?  105
5.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  106
5.2. Depresia psihotică – o entitate nosologică distinctă?  109
5.3. Monoterapie versus terapie combinată  111
5.4. Alți agenți utilizați în terapia depresiei psihotice  116
5.5. Recomandările ghidurilor terapeutice  117
5.6. Farmacogenetica depresiei psihotice  118
5.7. Concluzii  120
6. Cel mai eficient tratament de întreținere în tulburarea bipolară se realizează cu antiepileptice sau cu antipsihotice?  128
6.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 129
6.2. Analiza eficacității și a tolerabilității agenților farmacologici administrați ca tratamente de întreținere în tulburarea afectivă bipolară  132
6.2.1. Litiul și alte timostabilizatoare  132
6.2.2. Antipsihoticele atipice  135
6.2.3. Terapie combinată versus monoterapie, antipsihotice versus timostabilizatoare  137
6.3. Analiza recomandărilor din ghidurile terapeutice  140
6.4. Farmacogenetica tratamentului de menținere  146
6.5. Concluzii  149
7. Există opțiuni farmacologice eficiente pentru depresia postpartum?  158
7.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 159
7.2. Eficacitatea și tolerabilitatea medicației psihotrope în depresia postpartum  163
7.2.1. Analiza intervențiilor farmacologice ca monoterapii   163
7.2.2. Asocierea farmacoterapiei cu psihoterapie   166
7.2.3. Efectul profilactic al farmacoterapiei   167
7.3. Antidepresivele neurosteroidice  168
7.4 Antidepresivele și alăptarea  171
7.5. Ghiduri de tratament   172
7.6. Genetica depresiei postpartum  176
7.7. Concluzii   178
8. Este recomandabilă profilaxia farmacologică a depresiei post-stroke?  188
8.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  189
8.2. Argumente pro și contra efectului preventiv al terapiei farmacologice derivate din studii clinice  194
8.2.1. Studii cu rezultate negative  194
8.2.2. Studii cu rezultate pozitive  195
8.3. Ghiduri clinice   197
8.4. Farmacogenetica depresiei post-stroke  199
8.5. Concluzii  199
9. Există metode eficiente de tratament în tulburarea afectivă bipolară rezistentă?  206
9.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 207
9.1.1. Cum definim tulburarea bipolară rezistentă?  208
9.1.2. Rezistență vs. pseudorezistență terapeutică  209
9.2. Analiza datelor din literatura de specialitate privind tratamentul tulburării afective bipolare rezistente  211
9.2.1. Antiepilepticele și litiul  212
9.2.2. Antipsihoticele  217
9.2.3. Antidepresivele  224
9.2.4. Alți agenți farmacologici  225
9.2.5. Intervenții psihosociale  229
9.2.6. Alte terapii adjuvante  231
9.3. Recomandările ghidurilor terapeutice  232
9.4. Genetica și farmacogenetica tulburării bipolare rezistente la tratament  234
9.5. Concluzii  236

II. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR DIN SPECTRUL SCHIZOFRENIEI

10. Antipsihoticele atipice au eficacitate superioară față de antipsihoticele tipice în schizofrenie? 255
10.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  256
10.2. Studii clinice focalizate pe compararea directă a antipsihoticelor de primă și a doua generație  259
10.2.1. Studii clinice de referință în privința eficacității comparative a antipsihoticelor de primă și a doua generație  260
10.2.2. Rezultatele conversiei de pe tratamentul cu un antipsihotic atipic pe unul tipic sau de pe un antipsihotic de a doua generație pe unul de primă generație  271
10.3. Rezultatele analizelor sistematice și ale metaanalizelor axate pe compararea directă a antipsihoticelor de diferite generații  273
10.4. Recomandările ghidurilor de bune practici și terapeutice privind alegerea antipsihoticelor la pacienții cu tulburări din spectrul schizofreniei  276
10.4.1. Tratamentul ghidat de algoritmi este superior tratamentului uzual?  280
10.5. Farmacogenomica antipsihoticelor de primă vs. a doua generație  281
10.6. Concluzii  282
11. Tratamentul cu antipsihotice injectabile cu eliberare prelungită este superior ca eficacitate sau tolerabilitate tratamentului cu antipsihotice orale în schizofrenie?  293
11.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  294
11.2. Analiza farmacoclinică a diferențelor dintre antipsihoticele injectabile cu acțiune prelungită și cele cu administrare orală  298
11.3. Analiza datelor din studiile clinice privind eficacitatea și siguranța AIEP versus antipsihotice orale  307
11.4. Analizele sistematice și metaanalizele care evaluează eficacitatea și tolerabilitatea antipsihoticelor injectabile cu eliberare prelungită  312
11.5. Analiza recomandărilor din ghidurile terapeutice privind AIEP   314
11.6. Farmacogenetica antipsihoticelor cu eliberare prelungită  316
11.7. Concluzii  317
12. Tratamentul fazei prodromale în schizofrenie poate ajuta la prevenirea instalării psihozei?  326
12.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 327
12.2. Tratamentul poate modifica evoluția bolii sau doar reduce severitatea
simptomelor?  335
12.2.1. Studii negative de prevenție sau reducere a ratei de conversie la psihoză  342
12.3. Recomandările ghidurilor terapeutice pentru pacienții cu risc înalt de psihoză  342
12.4. Genetica pacienților cu risc foarte ridicat de schizofrenie  346
12.5. Concluzii   350
13. Tulburările metabolismului lipidic și glucidic sunt efecte adverse ale medicației antipsihotice în schizofrenie sau reflectă o vulnerabilitate specifică acestei psihoze?  361
13.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 362
13.2. Tulburările din spectrul schizofreniei ca factor de risc independent pentru disfuncțiile metabolismului glucidic și lipidic  364
13.2.1. Alte argumente în favoarea riscului independent pentru tulburări metabolice la pacienții cu tulburări din spectrul schizofreniei: prevalența diabetului, obezității și sindromului metabolic în cazul primului episod de schizofrenie  365
13.2.2. Aspecte epidemiologice ale tulburărilor de metabolism lipidic și glucidic la rudele pacienților cu schizofrenie  366
13.3. Cauze ale apariției diabetului zaharat de tip 2 și ale sindromului metabolic la pacienții cu schizofrenie  367
13.3.1. Impactul tratamentului cu antipsihotice asupra metabolismului lipidic și glucidic  368
13.3.2. Aspecte psihologice și nutriționale  372
13.3.3. Factori genetici  372
13.3.4. Rolul inflamației în schizofrenie și în patogeneza sindromului metabolic  373
13.4. Concluzii  374
13.4.1. Tratament antipsihotic versus teren biologic vulnerabil   374
13.4.2. Monitorizarea terapiei farmacologice   374
14. Combinațiile de antipsihotice sunt o variantă eficientă și tolerabilă în caz de răspuns parțial la pacienții cu schizofrenie?  382
14.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  383
14.2. Analiza dovezilor de eficacitate și tolerabilitate pentru combinațiile de antipsihotice  387
14.2.1. Augmentarea terapiei cu clozapină  387
14.2.2. Combinarea a două antipsihotice, altele decât clozapina  389
14.2.3. Trecerea de la o combinație de antipsihotice la monoterapie – avantaje și dezavantaje   393
14.3. Recomandările ghidurilor de tratament  395
14.4. Farmacogenomica asocierilor de antipsihotice  398
14.5. Concluzii  402
15. Există tratamente eficiente pentru simptomele negative și cognitive din schizofrenie?  412
15.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  413
15.2. Argumente pro și contra eficacității intervențiilor farmacologice asupra simptomelor negative și cognitive din schizofrenie  418
15.2.1. Eficacitatea antipsihoticelor tipice și atipice  418
15.2.2. Eficacitatea comparativă a antipsihoticelor tipice vs. atipice  424
15.2.3. Profilul de eficacitate al noilor antipsihotice atipice   425
15.2.4. Agenți glutamatergici  429
15.2.5. Alți agenți farmacologici  430
15.2.6. Psihoterapii  434
15.3. Recomandările ghidurilor clinice   434 
15.4. Genetica și farmacogenetica simptomelor negative și cognitive din schizofrenie  435
15.5. Concluzii   436

III. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR NEUROCOGNITIVE

16. Benzodiazepinele și agenții farmacologici înrudiți pot induce tulburări neurocognitive dacă sunt administrați pe termen lung?  453
16.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  454
16.2. Fundamente teoretice: structura și funcționarea receptorilor GABAA  456
16.3. Argumente pro și contra impactului negativ al agoniștilor GABAA asupra funcționării cognitive pe termen lung  458
16.3.1. Rezultatele studiilor clinice și epidemiologice  460
16.3.2. Rezultatele metaanalizelor și analizelor sistematice   472
16.3.3. Recomandările ghidurilor terapeutice  473
16.3.4. Date provenite din studiile translaționale și anatomopatologice 477
16.4. Factori genetici care mediază apariția deficitelor cognitive induse de benzodiazepine 478
16.5. Concluzii   478
17. Inhibitorii colinesterazei au impact semnificativ asupra funcției cognitive în boala Alzheimer?   488
17.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  489
17.2. Analiza rezultatelor studiilor clinice și metaanalizelor axate pe simptomele cognitive din demențe   493
17.2.1. Rezultatele studiilor clinice   493
17.2.2. Rezultatele studiilor comparative ale inhibitorilor de colinesterază   494
17.2.3. Rezultatele metaanalizelor și analizelor sistematice ale literaturii   496
17.3. Analiza recomandărilor ghidurilor terapeutice  498
17.4. Farmacogenomica  502
17.5. Concluzii  503
18. Raportul risc/beneficiu justifică administrarea antipsihoticelor la pacienții cu simptome non-cognitive asociate demenței?  513
18.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  514
18.2. Analiza eficacității antipsihoticelor și a profilului lor de tolerabilitate la pacienții cu tulburări neurocognitive   517
18.3. Analiza recomandărilor ghidurilor terapeutice pentru simptomele non-cognitive din tulburările neurocognitive  523
18.4. Neurobiologia și genetica simptomelor psihologice și comportamentale din demențe  528
18.5. Farmacogenetica antipsihoticelor pentru simptomele non-cognitive din demențe și modelarea epigenetică a metabolismului acestor agenți farmacologici   530
18.6. Concluzii   533
19. Imunoterapia ar putea fi o soluție viabilă în demența Alzheimer?   541
19.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  542
19.2. Studii clinice și preclinice care au evaluat eficacitatea imunoterapiei în boala Alzheimer  546
19.2.1. Imunoterapia activă și pasivă anti-proteină tau  546
19.2.2. Imunoterapia activă și pasivă anti-amiloid beta  548
19.3. Genetica și farmacogenomica imunoterapiei în boala Alzheimer  564
19.4. Concluzii  566

IV. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR ANXIOASE

20. Prima linie de tratament în tulburările anxioase este psihoterapia sau farmacoterapia?  579
20.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 580
20.2. Analiza informațiilor provenite din studii clinice și metaanalize privind eficacitatea intervențiilor terapeutice în tulburările anxioase  582
20.2.1. Tulburarea de panică+/-agorafobie  583
20.2.2. Tulburarea de anxietate generalizată  585
20.2.3. Fobiile  585
20.2.4. Tulburarea obsesiv-compulsivă  589
20.2.5. Tulburarea de stres posttraumatic  591
20.3. Recomandările ghidurilor terapeutice dedicate tulburărilor anxioase  593
20.4. Genetica și farmacogenetica tulburărilor anxioase  602
20.5. Concluzii  604

Cuprins vol 2:

Prefață  vii
Cuprins x

V. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR LEGATE DE CONSUMUL DE SUBSTANȚE

21. Tratamentul de substituție în tulburarea legată de consumul de opioide –
buprenorfină versus metadonă   3
21.1. Cadrul conceptual al controversei analizate   4
21.2. Analiza avantajelor și dezavantajelor buprenorfinei și metadonei
în terapia dependenței de opioide  6
21.2.1. Proprietățile farmacologice ale agoniștilor opioidici   6
21.2.2. Eficacitatea și tolerabilitatea comparativă a celor doi agenți farmacologici  10
21.2.3. Eficacitatea și tolerabilitatea agoniștilor opioidici la femeile gravide  15
21.3. Recomandări ale ghidurilor terapeutice  18
21.4. Farmacogenomica  22
21.5. Concluzii  27
22. Există diferențe semnificative de eficacitate între agenții farmacologici recomandați pentru tratamentul dependenței de nicotină?  36
22.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 37
22.2. Analiza datelor farmacoclinice  39
22.3. Eficacitatea terapiilor de renunțare la fumat la pacienții cu comorbidități psihiatrice  51
22.4. Recomandările ghidurilor clinice pentru terapia dependenței de nicotină  53
22.5. Farmacogenetica  55
22.6. Concluzii  59
23. Există terapii farmacologice eficiente pentru jocul de noroc patologic?  70
23.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  71
23.2. Evaluarea eficacității terapiilor farmacologice prin analiza literaturii  76
23.2.1. Datele provenite din studii clinice  76
23.2.2. Datele provenite din studii de caz  87
23.2.3. Datele provenite din metaanalize  89
23.3. Recomandările ghidurilor terapeutice  89
23.4. Farmacogenetica  91
23.5. Concluzii  93
24. Sunt eficiente terapiile farmacologice de prevenire a recăderilor în dependența de alcool?  101
24.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  102
24.2. Analiza comparativă a eficacității agenților farmacologici  109
24.2.1. Analiza comparativă a eficacității monoterapiilor farmacologice  110
24.2.2. Concluziile metaanalizelor care au evaluat eficacitatea comparativă a agenților farmacologici administrați în monoterapie  114
24.2.3. Analiza eficacității combinațiilor agenților farmacologici  115
24.3. Recomandările ghidurilor clinice  117
24.4. Genetica și farmacogenetica tulburărilor legate de consumul de alcool  119
24.5. Concluzii  122
25. Consumul de canabis și derivați ai acestuia are efecte favorabile asupra tulburărilor mentale?  132
25.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 133
25.2. Efecte pozitive ale consumului de canabis în planul sănătății mentale  135
25.3. Efecte negative ale consumului de canabis în planul sănătății mentale  142
25.4. Aspecte genetice ale modelării efectului canabisului asupra sănătății mentale  146
25.5. Concluzii  148
26. Este imunofarmacoterapia o opțiune eficientă în dependența de substanțe?  155
26.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 156
26.2. Studii clinice și preclinice de validare a eficacității imunoterapiei în dependența de substanțe  157
26.2.1. Terapia imună a dependenței de opioide  157
26.2.2. Terapia imună a dependenței de nicotină  163
26.2.3. Terapia imună a dependenței de cocaină  170
26.2.4. Terapia imună a tulburărilor legate de consumul metamfetaminei  175
26.2.5. Terapia imună a abuzului de fenciclidină  176
26.2.6. Aspecte farmacogenomice  177
26.3. Concluzii  178

VI. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT ALIMENTAR

27. Sunt eficiente terapiile farmacologice pentru obezitate?  185
27.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 186
27.2. Datele provenite din studii clinice și metaanalize  189
27.3. Ghiduri terapeutice dedicate obezității  202
27.4. Genetica și farmacogenetica obezității  204
27.5. Concluzii  206
28. Există opțiuni eficiente de tratament farmacologic în anorexia nervosa?  215
28.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 216
28.2. Datele provenite din studii clinice, studii de caz și analize sistematice ale literaturii  219
28.2.1. Antidepresivele  220
28.2.2. Antipsihoticele  221
28.2.3. Alte medicamente  224
28.3. Recomandări oferite de ghidurile clinice  226
28.4. Farmacogenetica anorexiei nervoase  228
28.5. Concluzii  229

VII. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR DE SOMN

29. Există strategii farmacologice bazate pe dovezi pentru tratamentul insomniei rezistente?  239
29.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  240
29.2. Neurobiologia și farmacologia insomniei  243
29.3. Ghiduri terapeutice pentru insomnie  252
29.4. Genetica și farmacogenetica insomniei 254
29.5. Concluzii – strategii terapeutice în insomnia rezistentă 255
30. Există opțiuni eficiente de tratament farmacologic în narcolepsie?  264
30.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 265
30.2. Terapiile farmacologice  268
30.3. Terapiile imune 274
30.4. Recomandările ghidurilor terapeutice  275
30.5. Genetica narcolepsiei  277
30.6. Concluzii  278

VIII. PSIHOFARMACOLOGIA PATOLOGIEI SEXUALITĂȚII

31. Există intervenții eficiente pentru disfuncțiile sexuale raportate de pacienții diagnosticați cu tulburări din spectrul schizofreniei?  287
31.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 288
31.2. Aspecte fiziopatologice ale disfuncțiilor sexuale la pacienții cu tulburări din spectrul schizofreniei  290
31.3. Strategii de reducere a riscului de disfuncții sexuale  296
31.3.1. Conversia pe antipsihotice asociate cu un risc mai mic de inducere a disfuncțiilor sexuale  296
31.3.2. Asocierea unui antipsihotic fără impact semnificativ asupra prolactinemiei  300
31.3.3. Asocierea unei medicații non-antipsihotice  301
31.3.4. Alte strategii farmacologice și psihoterapeutice  304
31.4. Recomandări ale ghidurilor clinice  305
31.5. Genetică și farmacogenetică  306
31.6. Concluzii  306
32. Există tratamente eficiente pentru disfuncția sexuală la femei?  315
32.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 316
32.1.1. Neurobiologia disfuncțiilor sexuale la femei  319
32.2. Agenți farmacologici  321
32.3. Ghiduri terapeutice  332
32.4. Genetică și farmacogenetică  334
32.5. Concluzii  335
33. Tulburările parafilice beneficiază de un tratament farmacologic eficient?  345
33.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  346
33.2. Neurobiologia parafiliilor  348
33.3. Studii clinice, studii de caz, serii de cazuri  350
33.4. Recomandările ghidurilor terapeutice  355
33.5. Concluzii  358

IX. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR DISOCIATIVE

34. Există tratament farmacologic eficient în tulburările disociative?  365
34.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 366
34.2. Dovezi ale eficacității farmacoterapiei în tulburările disociative  371
34.3. Recomandările ghidurilor clinice  375
34.4. Genetica tulburărilor disociative  377
34.5. Concluzii  378

X. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRII DE HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENȚIE

35. Este necesară continuarea terapiei farmacologice pentru ADHD la adult?  387
35.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  388
35.2. Traseul simptomatologiei ADHD de-a lungul vieții  391
35.3. Agenții farmacologici administrați în terapia ADHD  392
35.4. Analiza ghidurilor terapeutice  393
35.5. Genetica și epigenetica în ADHD  396
35.6. Continuare versus discontinuare – de la teorie la practică  399
35.7. Concluzii  402

XI. PSIHOFARMACOLOGIA TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE

36. Există tratamente farmacologice eficiente în tulburările de personalitate?  411
36.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 412
36.2. Tulburările de personalitate de cluster A   416
36.3. Tulburările de personalitate de cluster B  419
36.4. Tulburările de personalitate de cluster C  425
36.5. Genetica și neurobiologia tulburărilor de personalitate  428
36.6. Concluzii  431

XII. ALTE CONTROVERSE ÎN PSIHOFARMACOLOGIA CLINICĂ

37. Există metode farmacologice de prevenție a suicidului?  443
37.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 444
37.2. Date provenite din studii clinice sau analize sistematice ale literaturii privind impactul medicației asupra riscului suicidar  446
37.3. Recomandări din ghidurile de tratament  456
37.4. Genetica, epigenetica și farmacogenetica suicidului  458
37.5. Concluzii  459
38. Determinarea polimorfismelor genelor CYP450 este relevantă pentru clinica psihiatrică?  468
38.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  469
38.2. Sistemul izoenzimelor CYP450  473
38.3. Analiza datelor din literatură privind impactul polimorfismelor CYP450 asupra eficacității și tolerabilității medicației psihotrope  478
38.3.1. Impactul variantelor genetice ale CYP1A2  479
38.3.2. Impactul variantelor genetice ale CYP2C9/2C19  480
38.3.3. Impactul variantelor genetice ale CYP2D6  482
38.3.4. Impactul variantelor genetice CYP3A4  483
38.4. Recomandări din rezumatele caracteristicilor psihotropelor privind specificații farmacogenetice referitoare la enzimele CYP450  484
38.5. Rolul determinării genotipului CYP450 în cazul pacienților cu forme rezistente de patologie psihiatrică  485
38.6. Recomandări ale ghidurilor clinice  487
38.7. Epigenetica și farmacoepigenetica CYP450  489
38.8. Concluzii  489
39. Există dovezi care să suțină eficacitatea modelării activității florei intestinale ca intervenție terapeutică în tulburările psihice?  501
39.1. Cadrul conceptual al controversei analizate  502
39.2. Modelarea activității microbiomului intestinal ca formă de terapie  505
39.2.1. Tulburările afective și anxioase  507
39.2.2. Tulburările psihotice  510
39.2.3. Tulburările de comportament alimentar  511
39.2.4. Tulburările de spectru autist și ADHD  512
39.2.5. Boala Alzheimer  514
39.2.6. Sindromul colonului iritabil  515
39.3. Concluzii  516
40. Există tratamente eficiente pentru diskinezia tardivă?  523
40.1. Cadrul conceptual al controversei analizate 524
40.2. Neurobiologia diskineziei tardive  527
40.3. Principalii agenți farmacologici recomandați pentru tratamentul diskineziei tardive  529
40.4. Recomandările ghidurilor clinice privind terapia diskineziei tardive  541
40.5. Farmacogenetica diskineziei tardive  542
40.6. Concluzii  543

Book overview  553
Sinteze farmacogenetice  569
Precizări generale  605
Index alfabetic  607

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu